Page 21 - 1960-06

,t*HV PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VA! Citiţi in pag. 4-a Ş c o l i l e p r ® îe ® l® iia le —
Anul XII Nr. 1695
li cimsteă celui de-al iii-leă cowbres al p. m. b.
Se extind iniţiativele creatoare
în întrecerea socialistă
,CeI pufin 24 kg. fonta peste plan
pe m. c. volum util“
Gu mai bine de două luni în moase, şi luînd o serie de noi
urmă, colectivul de fumalişti de măsuri tehnico-organizatorice efi­
la uzina „Victoria“ Gălan, răs- ciente, îurnaliştii din Gălan au
punzînd iniţiativei oţelarilor hu- reuşit ca în perioada 1-5 iunie
nedoreni de a spori indicii de inclusiv să dea peste plan în
utilizare ai agregatelor, s-a an­ fiecare zi 188 kg. fontă pe m.c.
gajat ca în fiecare zi să dea volum util de furnal.
peste plan cel puţin 24 kg. fon­
tă pe metru cub volum util de
furnal şi zi calendaristică.
Luptînd pentru a întîmpina
cel de-al IlI-lea Congres al par­
tidului cu realizări eît mai fru­
„Zilnic 50 tone lam inate pesie plan a
Ca urmare a dezbaterii pro­
iectului de Directive ale celui
de-al IlI-lca Congres al partidu­
lui în consfătuiri de producţie
unde s-au făcut propuneri im­
portante pentru mai buna folo­
sire a capacităţii agregatelor,
colectivul marelui laminor Blu-
ming de la Combinatul siderur­
gic Hunedoara’ a pornit o pre­
ţioasă iniţiativă pentru sporirea
producţiei de laminate. Astfel,
muncitorii, inginerii şi tehnicie­
nii de aici au iniţiat acţiunea
»?La 100 m. foraţi — 10 m. fo raţi
din economii“
Colectivul de muncitori, teh­
nicieni şi ingineri de la între­
prinderea de explorări din Lu­
pani, dornici de a recupera pier­
derile înregistrate în primele 3
luni din acest an şi de a întîm­
pina cel de-al IlI-Ieă Gongres
al partidului eu realizări cît
mai importante, desfăşoară larg
întrecerea’ socialistă pe profesii. atît de însemnate.
De curînd, la întreprinderea
noastră a izvorît o iniţiativă
deosebit de valoroasă. Este vor­
ba de iniţiativa „La fiecare 100
m. - 10 m. foraţi din econo­
mii", propusă de un colectiv de
muncitori de la sondele 5.403
şi 5.404 în frunte cu maistrul
sondor Adrian 'Jerca.
Sndici în a l|i d e u tiliz a re
Dezbătând proiectul de Direc­
tive ale Congresului al IlI-lea
al P.M.R., oţel arii secţiei a II-a
din C. S. Hunedoara au propus
reducerea duratei de elabora­
re a şarjelor prin scurtarea
duratei de încărcare, evacuare,
ajustare etc. Propunerea a fost
îmbrăţişată cu multă căldură.
Drept urmare, duminică, la sec­
ţia O.S.M. nr. 2, s-a înregis­
trat cea mai mare producţie
de oţel de la darea în exploa­
tare a cuptoarelor. Planul zi­
lei a fost depăşit cu 1.270 tone
oţel. S-a realizat astfel un indi­
Marţi 7 iunie 1969
a— a — ¦iHBjgasaaaaggaa i
Datorită acestei iniţiative, de
la începutul anului şi pînă în
prezent, îurnaliştii din Gălan au
dat mai mult de 5.300 tone fon­
tă peste plan.
de a da zilnic cel puţin 50 tone
laminate peste sarcina de plan.
Au fost stabilite şi principalele
mijloace prin care se va realiza
obiectivul propus în întrecere:
mărirea vitezei de laminare,
scurtarea timpului de staţionare
a lingourilor în cuptoare prin
ridicarea temperaturii la cuptoa­
rele adinei şi altele. In prima
zi după pornirea iniţiativei, la-
minatorii au şi dat peste plan
55 tone de laminate.
A. ZAHARIA
corespondent
Această iniţiativă a fost îm­
brăţişată cu multă căldură de
toţi muncitorii întreprinderii.
Drept rezultat, în luna aprilie,
la fiecare 100 m. foraţi, 17 m.
au fost foraţi din economii. A-
cest lucru a adus întreprinderii
economii în valoare de 432.274
lei. Şi în mai realizările sînt tot
Gele mai frumoase realizări
ău fost obţinute de colectivele
sondelor 5.403 şi 5.404. condu­
se de tovarăşul Adrian Jerca.
Aceste colective ău realizat e-
conomii în valoare de 100.000
lei.
GR. GOANTĂ
corespondent în fiecare zi o producţie mări­
ce de utilizare mare. In ziua
respectivă, s-au elaborat 11
şarje de oţel.
Echipele de oţelari conduse
de prim-topitorii Paul Orelt şi
Constantin Enache, au elaborat
şarje, cu o durată de 6,20 şi
respectiv 6,25 ore. O contribu­
ţie însemnată la obţinerea a-
cestui succes au adus şi mem­
brii brigăzii lui Zanef Zanef.
Colectivul secţiei O.S.M. nr. 2
a elaborat peste sarcinile de
plan în perioada 1—5 iunie,
3.322 tone oţel.
---------------------- 63S-------------------
In cinstea celui de-al III-
lea Congres al partidului, co­
lectivul fabricii de aglomerare
a minereului de la 6.S. Hune­
doara, obţine succese mari. Intre
1 ianuarie — 2 iunie, muncitorii
acestei secţii au livrat furnale­
lor peste plan 23.625 tone de
minereu aglomerat. Printre
fruntaşii care au contribuit mal
mult Ia obţinerea acestui succes
se numără şi cei a căror foto­
grafii le publicăm mai jo s :
ÎOAN POPA
şef echipă lăcătuşi
IOAN LUCAGI
aglomeratorist
P ro d u c ţie sp o rită
La fnina Brădişor din cadrul
I. M. Barza, echipele de mineri
în frunte cu comuniştii desfă­
şoară o susţinută întrecere în
cinstea Congresului partidului.
Aici se înregistrează aproape
Proiectultă. De pildă, echipa condusă
de comunistul 'Gheorghe Lupea
a obţinut în luna mai o depăşi­
re de 20 la sută. Asemenea suc­
cese au obţinut şi echipele con­
duse de minerii Teodor Marda,
Avram Mihuţ, Nicolae Adămuţ, productivitatea muncii
şl Pasca Aurel, care au obţinut
Economii şi beneficii
peste plan
In activitatea sa din acest an, co­
lectivul întreprinderii „Vinalcool“ din
Alba Iulia a pus un accent deosebii
pe realizarea de economii şi beneficii
peste sarcinile de plan. Datorită mă­
surilor luate, colectivul acestei între­ cii, muncitorilor de la U.R.U.M.
prinderi a reuşit ca în perioada 1 ia­ Petroşani le revin sarcini deo­
nuarie — 31 mai a.c. să realizeze e- i sebit de importante. Va trebui
conomii peste sarcina de reducere a să trimitem muncitorilor mineri
preţului de cost de 1.133.000 lei.
Mina Lupeni.
Schimbul ll in­
tră in mină.
4 pagini 20 bani
Consfătuirea creatorilor
literari din regiune
Duminică, în sala festivă a
Sfatului popular regional a avut
loc prima consfătuire a creato­
rilor literari din regiunea Hune­
doara, organizată de Comitetul
regional de partid şi Comitetul
executiv al Stalului popular re­
gional.
Numărul celor prezenţi a în­
trecut cifra de două sute, ală­
turi de creatorii literari din cer­
curile literare şi colectivele de
creaţie ale brigăzilor artistice de
agitaţie participînd şi directori
de cluburi şi cămine, îndrumă­
tori culturali din cadrul caselor
raionale de cultură, şefii secţi­
ilor raionale de învăţămînt şi
cultură etc.
Lucrările consfătuirii au fost
conduse de tovarăşul Lazăr Da-
vid, secretar al Comitetului re­
gional de partid.
In prima parte a consfătuirii
Iov. Cismaş Cornel, şeful secţiei
învăţămînt şi cultură a Sfatului
popular regional, a prezentat
un amplu şi documentat raport,
care a analizat activitatea cer­
îmbunătăţind tehnologia
Pînă nu de mult, pentru tur.
narea unei lingotiere era ne­
voie de două şasiuri. Inginerii
Dumitru Abrudan şi Francisc
Schonberger, îndrumaţi de bi­
roul organizaţiei de bază al
secţiei turnătorie de la uzina
„Victoria“ Călan, au trecut, pe
baza unui studiu, la o nouă or­
ganizare a procesului tehnolo­
gic.
In urma măsurilor luate, s-a
ajuns să se producă în fiecare
şasiu cîte o lingotieră. Dar, cu
toate acestea, mai era incă un
depăşiri de plan între 15 şi 18
la sută.
IOAN ARGINT
corespondent
de
-o-* o o-o-o <
Putem spori
In proiectul de Directive ale
celui de-al m -lea Congres al
partidului se subliniază faptul
că productivitatea muncii în in­
dustria minieră va creşte în
1965 cu cel puţin 40 la sută,
faţă de realizările obţinute în
1959. Pentru asigurarea acestei
creşteri a productivităţii mun­
utilaje mai multe şi de calita­
te superioară.
Muncitorii din brigada pe
care o conduc au obţinut une­
le realizări în sporirea produc­
tivităţii muncii. Organizînd mai
bine munca, noi am redus tim­
pul de forjare la segmenţii
mari pentru galeria dhblă de
la mina Lonea de la 600 minu­
te la 400 minute. Astfel am e-
conomisit 5.890 lei. De aseme­
nea am redus timpul de forja­
re şi la segmenţii mici de la
400 la 300 de minute.
Rezervele de a spori produc­
tivitatea muncii în atelierul
nostru sînt încă mari. Studiind
proiectul de Directive ale Con­
gresului partidului şi analizînd
posibilităţile noastre, am gă­
sit că putem spori şi mai mult
productivitatea muncii. In acest
scop, propunem mărirea ate­
lierului de foraj şi mărirea pla­
toului de forjare. Aplicînd aces­
te propuneri, noi vom putea
spori continuu productivitatea
muncii, vom înfăptui cu cinste
prevederile proiectului de Di­
rective.
DEZ1DERIU MĂGUREANU
forjor — U.R.U.M. Petroşani
• Răsunetul internaţio­ i z v o r d e c a d r e c a l i f i c a , i e
nal al noilor propuneri so­
vietice pentru dezarmare; In regiunea noastră exişiă nume roase şcoli profesionale care au pre*
® Răspunsul lui N. S. gătit pină acum mii de muncitori caii ficaţi in diferiie meserii. Printre aceste
Hruşciov la o întrebare a şcoli se numără şi cea de pe Ungă uzina „Victoria"-Călan. La această
unui corespondent al zia­ şcoală sint pregătiţi in prezent pentru a deveni fumalişti, turnători, elec-
rului „Pravda“ ; tricieni, lăcătuşi, cocsari şi sudori 23U de elevi. De o calificare a lor cit
mai inaliă se ocupă 11 profesori şi maiştri. Elevii şcolii au astfel posibili*
• Sesiunea Consiliului tatea să îmbine armonios cunoştinţele teoretice cu cele practice, să-şi ridice
General al F.S.M .; nivelul de cultură generală. Partidul le-a creat in acest sens toate condiţiile ţ
° Scopul vizitei lui săli de clasă spaţioase, ateliere bine dotate, masă şi cazare gratuite, asis*
Strauss în S.U.A. tentă teoretică şi practică.
In viitorii ani, şcoala profesională din Călan va pregăti alte sute de
muncitori calificaţi in diferite meserii. Potrivit proiectului de Directive ale
Congresului al IlI-lea al P.M.R., şcolile profesionale şi tehnice vor pregăti
in anii 1960— 1965 circa 260.000 mun ciiori calificaţi.
In fotografiile de mat jos prezentăm citeva aspecte din activitatea ele*
vilor de la Şcoala profesională din Călan.
curilor literare, felul cum parti­
cipă ele la viaţa cultural-poli-
tică a regiunii. Pe marginea ra­
portului au luat cuvîntul repre­
zentanţi ai cercurilor literare din
Hunedoara, Deva, Orăştie, Brad,
Alba Iulia, Teiuş şi Sebeş.
Din partea Uniunii scriitori­
lor din R.P.R. au vorbit tov.
Haralamb Zincă, Ioan Horea şi
I. D. Balan, iar din partea Ca­
sei Centrale de Creaţie a Minis­
terului Invăţămîntului şi Cultu­
rii tov. Z. Al. Enăşescu.
Cuvîntul de închidere I-a ros­
tit tov. David Lazăr, care a a-
râtat pe larg sarcinile de
mare răspundere care stau
în ţaţa tinerilor creatori
în lumina proiectului de Di­
rective ale celui de-al IlI-lea
Congres al P.M.R., în vederea Elevii anului li lăcătuşi, în clasă, la o oră de ştiinţe sociaje.
ridicării măestriei lucrărilor lor
literare, a legării lor de viaţă,
in sensul oglindirii artistice cu
mai multă pregnanţă a măre­
ţelor realizări din regiunea noa­
stră în opera de construire a so­
cialismului.
neajuns : fiecare echipă forma In atelierul de instrucţie al şcolii, elevii anului I primesc explicaţii din
şl turna producţia celeilalte. A- partea maistrului Damian Giurin, des pre funcţionarea rabotezei.
ceasta ducea la rebuturi, la su­
prasolicitarea macaralelor, nu
se puteau pregăti bine ameste­
curile de formare. Pentru în­
lăturarea acestui neajuns s-a
trecut la organizarea lucrului
pe faze dfe operaţie. S-au format
echipe care lucrează la forma­
re şi altele la turnare. Măsura
luată a dus la specializarea oa­
menilor, la creşterea randamen­
tului muncii şi îmbunătăţirea
calităţii lingotiereior.
Reorganizarea procesului teh­
nologic de formare şi turnare
a lingotiereior a făcut posibi­ Pentru timpul liber elevii au la dispoziţie o bibliotecă cu peste 4.300
lă reducerea unui schimb de la de volume.
cubilourl şi creşterea producti­
vităţii muncii.
aaaramrg — — m a n a n a r a — — cbmbm
Directive în dezbaterea oam enilor muncii
.-«-»-o-*-
Prin sp o rire a in d icilo r de Propuneri —
sugestii
O VIOREL BAR, lăcătuş la
secţia II-a mecanică de la U. M.
Cugir, propune formarea unei
a eisarato arele r comisii tehnice care să studieze
simplificarea procesului tehno­
Minerii de Ia sectorul I al minei nostru poate fi mărită prin ridicarea logic la reperele maşinii de cu­
Tcliuc consacră Congresului partidului indicilor de utilizare a excavatoare­ sut.
rezultate însemnate în munca ce o lor, utilaje care în prezent nu sînt fo­ ţ o Mai mulţi muncitori din
desfăşoară pentru a alimenta centrele losite cu întreaga lor capacitate. Pen­ ţ sectorul turnătorii al C. S. Hu­
noastre siderurgice cu cantităţi spori­ tru aceasta ei a propus să se orga­ nedoara, au propus să se stu­
te de materii prime. Ei au dat de la nizeze brigăzi complexe care să cu­ dieze reducerea adausului de tur­
începutul anului şi pînă acum, peste prindă echipe care lucrează la foreze, nare la unele piese, în vede­
sarcinile de plan, 5.700 tone minereu transporturi, puşcare şi încărcare. rea realizării de economii de
metal.
de fier şi au realizat peste 550.000 Iei Aceste brigăzi vor asigura folosirea
economii Ia preţul de cost. Aceste raţională a întregului utilaj cu care o SEPT1VMIU SZABO, de la
T.U.G. — coloana Hunedoara
L — propune înfiinţarea unei uni-
ţ tăţi republicane care să coor-
succese se datoresc ---------—------------ > doneze întregul parc de utilaje
de mare capacitate din construc¦>
preocupării perse­ este înzestrată mi­ iii. Aceasta va duce la o mai
verente a minerilor na, vor contribui la raţională folosire a parcului de
creşterea productivi­ utilaje.
La secioruî I al a SIMION BESOI, de la
I.R.T.A. Alba Iulia, propune ca
de a folosi cît ’ minei Teiiuc tăţii muncii şi pro­ in cadrul atelierului mecanic să
mai complet capaci­ ducţiei de minereu. se treacă la recondiţionarea pie­
selor auto. In acest fel se pot
realiza economii de circa 15.000
tatea de lucru a lei.
r‘m—1--------------- ¦ Propunerea a fost © IOSIF BACII!, preşedintele
Comitetului executiv al Sfa­
utilajelor, atît în subteran cît şi la completată şi susţinută şi de alţi vor­ tului popular comunal Baia de
extracţia în carieră, extinderii siste­ bitori. Astfel, comunistul Ion Pătraşcu, Criş, propune să se facă cap­
mului de lucru în fronturi largi şi a mecanic de excavator, Toni Iordan, şef
altor metode de mare productivitate. de echipă la foreze, Constantin Dioş- $tarea şi depozitarea fărinelor de
O bună parte din valoarea economiilor teanu, fruntaş în producţie, au arătat la prepuraţia din Gurabarza. In
a fost obţinută ca urmare a reducerii printre altele că minerii acestui sector, ( felul acesta va fi ferită de inun¦>
consumului de lemn de mină în sub­ aplicînd propunerea şefului de brigadă L daţii o suprafaţă de circa 500
teran. loachim Modîlcă, au posibilitatea de <, hectare teren agricol de pe va-
a spori indicii de utilizare a excava­ ) lea Crişului Alb, in dreptul sa-
Dezbătînd proiectul de Directive ale toarelor cu cel puţin 20 la sută faţă Ş lului Ţărăţel.
celui de-al IlI-lea Gongres al parti­ de realizările de pînă acum. Pe a- < o FRANCISC HOLO, lăcătuş
dului, minerii acestui sector şi-au ma­ ceasfă cale extracţia lunară de mine­
nifestat încă o dată bucuria şi entu­ reu în cadrul sectorului poate să de întreţinere la F.C. Orăşlie,
propune introducerea micii me­
ziasmul faţă de măreţul program de canizări la ioale operaţiile de
turnare a fontei.
;V W W V ' v V '.A A A A / W V W V v
dezvoltare a economiei noastre na­ crească cu mai mult de 1.500 tone,
ţionale. In discuţiile purtate ei au fă­ realizîndu-se totodată economii de
cut propuneri valoroase în vederea îm­ peste 20.000 lei.
bunătăţirii activităţii de viitor. Pentru aplicarea cu succes a iniţia­
In cuvîntul său candidatul de par­ tivei pornite, minerii au propus şi alte
tid loachim Modîlcă, şeful unei bri­ măsuri tehnico-organizatorice, cum ar
găzi fruntaşe de mineri, a arătat că fi mărirea capacităţii de lucru la sta­
producţia de oţel a ţării va ajunge ţia de sortare, deschiderea de noi ori­
în anul 1965, conform prevederilor zonturi, descoperirea zăcămîntului de
proiectului de Directive, Ia 3,3 mi­ minereu pe suprafeţe mai mari etc.
lioane tone. In realizarea acestui im­ Dezbaterea proiectului de Directive
portant obiectiv, nouă minerilor ne re­ a constituit un nou imbold în lupta
vin sarcini sporite. Producţia de mine­ pentru sporirea producţiei de minereu,
reu, a spus el, extrasă de sectorul pentru reducerea preţului de cost; ^