Page 22 - 1960-06

. f rr-' mmm. msmrnmwi Nr. 1695
Pag. î

C rn im , m s p a d á k fe é m L & € ^ e ~ c & L m > A s iM § m L id

Mulţumim partidului DEZVOLTAREA. GOSPODĂRIILOR AGRICOLE- COLECTIVE Faptele — ceî mai
care ne-a îndrumat paşii
IN T R E CONGRESELE AL ll-LEA Şl AL HULEA !ALE R M B ţ

,2 7 117* %763.9tf convingător argument

^W VVV AA

In aceste zile, _____ _ In satul nostru, Prin m ul 1956 in satul) j Me-'muncQ prestate în go3- Ş

cînd peste tot în GHEORGHE DÂNESCU Sirneria Veche, a Leşnic, 27 de familii de oa^ podăria colectivă in 1958. <

ipatria noastră oa­ colectivist din Sirneria Veche luat fiinţă în imeni harnici şl hotărlţi au) In iarna aceea nu se vor­

menii muncii fao ____ 1956 gospodăria inaugurat gospodăria agrlco< bea in 'sat decit despre gos­

cunoştinţă cu perspectivele lumi­ colectivă. N-am stat în cumpănă. lă colectivă „înfrăţirea“. podăria colectivă. Casele noi,

noase ale viitorului apropiat, bu- Printre cele 46 familii înscrise la Ochii tuturor erau îndrep­ construite de către colecti­

curîndu-se din toată inima atît început m-am înscris şi eu. Am taţi asupra lor, erau priviţi, vişti, mobila nouă, aparatele

pentru succesele de seamă obţi­ adus în colectivă 0,58 ha. teren cu neîncredere şi nu puţird de radio şi bicicletele erau

nute în perioada dintre cele două atît cît am avut. Acesta a fost erau cei ce le preziceau ur^ fapte care dovedeau cu tărie

congrese, cît şi de conturul clar pasul hotărîtor, pasul care a schim­ viitor întunecat. că în casele colectiviştilor

şi grandios al mersului nostru bat cursul vieţii mele, a! familiei me­ ... Anii au trecut. Muncind din Leşnic au pătruns bel­

înainte spre o viaţă din ce in ce le. Cinstit este deci să mulţumesc umăr la umăr, îndrumaţi^ şugul şi bunăstarea. Toate

mai bună, se cuvine să mă opresc comuniştilor din sat, partidului, permanent de către organic aces'tea au întărit încrederea

cîteva minute, să arunc o privire pentru că numai datorită lor am naţia de bază, colectiviştii) oamenilor în gospodăria co.

înspre trecutul nu prea îndepăr­ astăzi casă cu două camere, bu­ au obţinut succese grăitoa.-\ lectivă şi au determinat pe
re. Producţiile la hectar erauj cele 141 familii de ţărani cu
tat al vieţii mele şi să compar a- cătărie şi cămară, mobilă nouă şi

cele zile de restrişte cu zilele lu­ difuzor. Am mai construit un in fiecare an cu cîteva sute gospodării individuale ca la

minoase de astăzi. De ce o fac grajd. In casa noastră, locul mă­ de kilograme mal mari ca. 20 februarie 1959 să se ală­

aceasta ? Intîi pentru ca să cu­ laiului mucegăit l-a luat pîinea al­ ale ţăranilor cu gospodărit ture vechilor colectivişti.
Cele 170 familii ale colecti­
noască şi alţii că din orop­ bă. Grîul din magazie, cartofii din individuale, iar animalele

sita slugă la înstăriţi, am de­ pivniţă şi celelalte produse primite îngrijite cu atenţie deosebii viştilor ăin Leşnic, prinsa

venit astăzi om, cetăţean , cu frun­ anul trecut pentru ziiele-muncă e- Urmînd îndemrul partidului, ţăranii muncitori din regiunea noastră păşesc cu tot mai multă încredere pe tă, erau şi ele mat produc.\ în viitoarea muncii, au ob­
calea agriculturii socialiste. Gifrele cuprinse în graficul de mai sus repr ezintâ felul în care a-au dezvoltat
tea sus, aşezat în rîndul color fectuate în gospodărie, ne asigură, gospodăriile agricole din regiunea Hu nedoara, între cele două Gongrese. tive. Ochii celor Cţln rsat nu-i\ ţinut anul trecut producţii•

ce-şi făuresc o viaţă nouă, şi apoi hrana pînă ia recolta viitoare. Ritmul de dezvoltare al acestora, asigură înfăptuirea prevederilor proiectului de Directive ale Congresului slăbeau pe harnicii colectU nemaiintîlnite în 'dat. De pe
al III-lea al P.M.R., privind încheierea pînă în anul 1965 a procesului de colectivizare a agriculturii. 100 ha. cultivate cu grîu au
vreau să-mi exprim neţărmurita Gospodăria noastră se dezvoltă viştî. Tot mat des erau opriţi obţinut peste 200.000 leg.
mulţumire faţă de grija părintească multilateral' pe zi ce trece, odată (Diată n&uâ, &ame§ti nú-i in drum s’au vizitaţi acasă, Cartofii au dat în medie la
a partidului, care ne-a deschis ca­ cu ea se schimbă felul de viaţă şi descusuţi în fel şi chip hectar peste 201000 leg., sfe­
lea spre bunăstare şi fericire. al i.aiului, intrat aproape în între­ despre viaţa din gospoăărla\ cla de zahăr 16.000 leg. iar
gime în gospodăria colectivă. O- colectivă, despre organizarea porumbul aproape 3.000 Jeg.
Din fragedă pruncie am fost dafă cu mine şi-au construit case muncii, despre produsele)
slugă, pe Ia unul şî pe Ia altul, noi şi alţi colectivişti din Sirneria 'Recoltele bogate au dat
în satul Toltla Mică. Abia împli­ Veche, şi-au cumpărat mobilă nouă, primite pentru ziiele-muncă
nisem 7 ani cînd mama, rămasă biciclete, etc. prestate şi despre multe altei posibilitatea, ca la ziua-mun-
văduvă după primul război mon­ lucruri. De cîte ori Constan­
dial, m-a dat Ia străini să le pă­ Perspective mîmînate sînt pre­ Despre frumuseţea muncii în cu bucurie. Acum, din G.A.G. cesar. Ei vorbesc cu mîndrie şi tin Stef, Aurel Crişan sau că colectiviştii să primească
zesc vitele pe imaşuri. Din petecul văzute în proiectul de Directive comun esfe dispus să vorbească Rapoltul Mare fac parte 289 de despre grădiniţa sezonieră care Ioan Necşa — gospodari ăe\
de pămînt ce împrejmuia casa pă­ ale Congresului al III-lea al fiecare membru ăl gospodăriei a- familii, adică tot satul. Odată funcţionează pe tot timpul lu­ frunte în 'sat şi oameni ăc cîte 4 kg. porumb, 4,500 kg. <
rintească nu era chip sâ mă în­ P.M.R. In scurtă vreme vom munci gricole colective „23 August“ din cu înfăptuirea acestui lucru, ve­ crărilor agricole şi despre tot nădejde in gospodăria colec­
treţină. Amară mi-a 'fost' copilăria, pămîntul cu mai multe tractoare, Rapoltul Mare. n itu rile oamenilor au început să ce este nou în gospodărie. tivă — n-au trebuit să vor-1 grîu, cartofi, ţuică şl bani. \
amar era şi codrul de mălai muccV semănători şi alte maşini agricole, fie din în ce în ce mai mari, a’ bească 'sătenilor despre cele
găit aruncat în fund de traistă vom dezvolta sectorul zootehnic — Toate succesele noastre — început să se schimbe viaţa în­ Dar colectiviştii vor ca gos­ peste '4.000 leg. grîu, cam\ Colectiviştii din Leşnic au S
peticită. Simbria, ca pe vremea a- în aşa fel ca producţia totală de spune tov. Serafim Tomotaş, se­ tregului sat. Colectiviştii devin podăria lor să devină şi mai tot atîta porumb, orzţ
ceea: un kilogram de făină de carne şi lapte să se dubleze pînă cretarul organizaţiei de bază a pe zi ce trece tot mă'i îndestulaţi. puternică. De aceea muncesc construit adăposturi pentru <.
porumb Ia zi, un rînd de ţoale Ia sfîrşitul anului 1965. Toate a- gospodăriei — se datoreso for­ De \ă înfiinţarea gospodăriei şi cu elan la întreţinerea culturilor, brînză, fasole şi alte pro­
ponosite pe an. Prin .1930 m-am cestea, împreună cu celelalte pre­ ţei unite a colectiviştilor, dorin­ pînă acum, s-au construit în sat la înălţarea grajdului pentru animale şi silozuri betonate, /
căsătorit. Silvia, nevasta, tot să­ vederi ale proiectului, vor face ca ţei lor de a scoate o producţie peste 20 de case noi. Petru Fi- Vite cît şi la noile construcţii duse, precum şi despre cel.
racă. Altfel nici că se putea... Nici veniturile noastre, ale ţărănimii, cît mai mare ia hectar, dragostei iimon, Ioan David, Gomei Mă­ ale gospodăriei. au cumpărat un autocamion, S
mai tîrzîu, pe, Ia Sirneria, ca îngri­ să crească cu circa 40 la sută în cu care fiecare om munceşte runt, Eleonora Deac şl mulţi al­ peste 5.000 lei primiţi-
jitor Ia taurii primăriei, n-am dus-o 1965 faţă de 1959. pentru ca gospodăria să înflo­ ţii s-au mutat în case noi. V. ALBU animale de producţie şi mul- \
mai strălucit. rească necontenit.
Pentru tot ce s-a făcut şi se va Introducerea' luminii electrice De multă vreme te altele. ?
A fost nevoie să se schimbe face, pentru anii aceştia înfloritori La cele spuse de secretarul în sat a însemnat încă un păs îşi dorea Buştea
vremurile, la cîrma ţării să ajun­ în care se realizează cele mai organizaţiei de partid trebuie a- înainte în viaţa oamenilor. De Adolji din Leşnic Dar acesta, după cum.
gă puterea ' populară, partidul co­ dăugat şi; faptul că cel care acum casele au început să fie o motocicletă. Dar
muncesc în gospodărie obţin ve­ luminate de becul electric. Pînă n-a reuşit să o 'spun colectiviştii, este doar \
nituri cu care pot duce o viaţă să se introducă curentul elec­ cumpere decit a-
lipsită de griji. Dar pînă a se tric în sat nu existau aparate cum, de cînd mun­ începutul. Viitorul gospodă- >
ajunge aici cetăţenii, în frunte de radio. La ora actuală mai ceşte In colectivă.
cu comuniştii, au avut mult de bine d e'30 de colectivişti au a- Din veniturile mari rlei este înainte. Ş
lucru. parate de radio. realizate în gospo­
dărie a rezervat a- de către flecare pentru zii I. COSTEA >
...Abia în anul 1959 a intrat Elena, fata lui Nicolae Biriş, proape 15.000 lei cu
muniştilor. Acesta — şi numai a- înălţătoare visuri, îi mulţumim fot satul în colectivă. Pînă a- şi-a strîns bani pentru mobilă. ajutorul cărora şi-a
tunci numai 30 de familii îşi Şi nu de mult a cumpărat-o. Dar
cesta mi-a dat speranţa şi încre­ îndrumătorului nostru înţelept —' uniseră pămîntul şi formaseră o nu numai ea a făcut acest lucru.
gospodărie agricolă colectivă Aproape jumătate din sat şi-a
derea într-o viaţă mai bună. | Partidului Muncitoresc Romîn. mică dar puternică. In fiecare cumpărat mobilă nouă. Şi So­
an./de pe tarlalele întinse ale fia Ordeanu, şi Maria Jurca, şi
Statul fit sprijiniţi ţărănimii muncitoare gospodăriei se adunau roade bo­ Gheorghe Branea, şi Victoria
gate. Ţăranii individuali nu pu­ Deac şi-au cumpărat mobilă
(DIN PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI teau să nu observe arest lurni.
AL III-LEA AL P.M.R.)

Pînă (a sfîrşitul anului 1965 ţărănimea muncitoare va primi :

— Tractoare fizice circa 100.000
— Semănători peste 70.000
— Combine de cereale
., 43.000

— Combine de porumb „ 8.000 Şi ca să fie si ei în rînd-cu toţii, nouă şi frumoasă. înfăptuit dorinţa.

— îngrăşăminte minerale (în tone) 2.000.000 au cerut să facă parte din mărea La căminul cultural, recon­
familie. Colectiviştii i-ăti primii struit în anii regimului demo-

¦crat-popular, pe lingă' alte ac­

tivităţi cultural-artistice care se

mR U MlU I I Lm I I IE C Y !1 W IE desfăşoară aici, colectiviştii au
ocazia ca de trei ori pe săptă-

Coniabilul gospodăriei avea în tru înflorirea vieţii lor, pentru de bază al gospodăriei a ajuns mînă să vizioneze filme. Fiecare C U M T K â C T iilIIl CU STA TU E -
faţă un dosar ale cărui file erau dezvoltarea avuţiei obşteşti. Din colectivist' vorbeşte cu legitimă
complectate cu cifre şi adnotări fila amintită am extras cîteva la 238.000 lei, că numai venitul mîndrie despre realizările lor.
diferite. Toate reprezentau mun­ c itre : 73 familii, 219 hectare bănesc s-a ridicat la 165.214 lei, In anul- acesta', de pildă, s-ă
ca entuziastă a unui colectiv teren arabil, 60 bovine etc. A- că partea bănească din valoa­ construit un dispensar medical
harnic, care acum zece ani a ceasta era avuţia pe care o a- rea tuturor zilelor-murlcă a fost înzestrat cu tot. apărată ful ne­
pornit pe calea indicată de par­ de 53.772 lei, iar valoarea to­
tid, calea gospodăriei colective. S U R S Ă IM P O R T A N T A B E Y E M IT U Îti
Fiecare cifră, •fiecare adnotare vea gospodăria la înfiinţare, în tală a unei zile-muncă de 24 lei.
are semnificaţia ei şi te face să
t. Înţelegi cu uşurinţă că drumul 1950. Am reţinut de asemenea Am cercetat apoi fila-bilanţ a /-»r~>r- tr ~*r~*r~'r De multă vreme, în gospodă­ în ultimii ani din contractări nituri băneşti şi mai mari.
străbătut de colectiviştii din A- şi cîteva nume de colectivişti ca anului 1959 şi am constatat că ria agricolă colectivă din Pricaz, au fost folosiţi pentru construi­ Obţinînă venituri băneşti în­
poîdul de Sus e un drum încu­ Dumitru Budrală, M'iron Bazar, prin munca plină de avînt a tu­ l3 raionul Orăştie, s-a încetăţenit rea a două grajduri, trei ma­
nunat de succese. Ilie M'unteanu, Ana Solomon, turor colectiviştilor, această gos­ ( * An de an, numărul ca- 3 un obicei bun. An de an, colec­ gazii pentru cereale şi a altor demnate, colectiviştilor li s-au
Nicolae Toader şi alţii. Ei figu­ podărie a devenit milionară,, a- tiviştii de aici vină statului, pe construcţii zootehnice şi ăe in­ putut repartiza în fiecare an a-
Fila nr. 1 e mai săracă în l drelor tehnice care deser- 1 bază de contract, cantităţi tot teres gospodăresc. Tot odată, vansuri lunare în bani, lucru ce
cifre. In schimb ea conţine o rează printre primii înscrişi în vînd ca fond de bază suma de ^ vesc producţia agricolă au 3 mai mari de produse vegetale din aceste fonduri şi din împru­ a făcut să sporească simţitor
faptă, măreaţă. Această faptă colectivă. şt animale. Li fac acest lucru valoarea zilei-muncă şi în felul
este consemnată în certificatul 1.322.388 lei, iar valoarea unei ^ crescut. In acest an în -. 3 pentru că s-au convins din pro­ muturile acordate de stat, gos­ acesta şi interesul colectivişti-
de naştere al gospodăriei (pro­ prie experienţă că vînzînd sta­ podăria a mărit ferma ăe ani­ lor de a lucra mai bine. Anul
cesul verbal de inaugurare) prin De Ia o filă la alta, mai bine zile-muncă s-a ridicat de la 24 ( drumările tehnice necesare 1 tului produse agricole şi anima­ male care acum numără 86 vaci trecut, bunăoară, valoarea unei
care oamenii s-au angajat să le în cantităţi cit mal mari, ăe lapte. 67î ovine, 140 porci, zile-muncă s-a ridicat la 70 lei,
zis de la un an la altul, cifrele lei, cît a fost în 1952, la 40 lei t obţinerii unor producţii a- gospodăria are mari foloase, iar 137 păsări, cai, boi pentru muncă, din care numai la bani 8,50 lei.
facă tot ce le stă în putinţă pen- colectiviştii obţin însemnate etc. Pste deci limpede pentru
se îmbogăţesc, iar faptele oa­ în ultimul 'an. Totodată în in­ . [¦ gricole şi animaliere din ce ] clştiguri băneşti. oricine că toate acestea vor a- Trăgînd învăţăminte din ex­
'ăuce in viitor; colectiviştilor, ve­ perienţa anilor trecuţi, membrii
menilor sînt tot. mai semnifica­ ventarul gospodăriei an fost în­ L în ce mai mari sînt asigu- In anii 1958-1959 gospodăria gospodăriei agricole colecti­
din Pricaz a vîndut statului, ve din Pricaz, analizînd
tive. Să luăm, de pildă, fila nr. registrate lucruri noi. La rubri­ ( rate de peste 136 ingineri pe bază de contract, 31.100 kg. temeinic posibilităţile ăe ca­
2 care conţine bilanţul celui ca ..Numărul de familii“ a apă:- t. agronomi, peste 38 ingineri 3 grîu, 54.393 kg. porimb, 69.811 re dispun, au hotărît ca
kg. cartofi, 24.902 kg. floarea- din producţiile vegetale şi a-
de-al doilea an de activitate în rut acum cifra '258, iar la rubrica r zootehnişti şi 80 medici ve- 3 soarelui, importante cantităţi nimale ce le vor realiza anul
7[ terina_ ri• •» de legume şi zarzavaturi pre­ acesta, să vîndă statului pe ba­
comun. Din ea reiese că fondul „Teren arabil“ 639 ha., faţă de * ® Veniturile obţinute cum şi numeroase bovine, por­ ză de contract 60 000 Jeg. grîu,
219 ha. cît figura la înfiinţare. 3j cine şi ovine în greutate tota­ 40.000 kg. porumb, 21.000 kg
de lă de 49.250 kg., 49.826 litri lap­ floarea-soarelui, 2.0C0 kg. faso­
te de vacă, 2.360 kg. brînză ăe le, întreaga cantitate ăe \sfeclă
Tot din fondul de bază al gos­ J? către colectivişti din vînza- j oaie, 1.276 kg. lină ş.a. ăe zahăr cultivată pe 25 ha.,
31.000 kg. carne, 600 kg. lină,
podăriei fac parte acum şi cele - rea legumelor î-au determi- ) Pentru toate acestea, gospo­ 100.000 litri lapte ăe vacă, 1.000
dăria agricolă colectivă a pri­ Jeg. brînză şi alte produse. Din
două grajduri cu o capacitate t nat pe aceştia să sporească •] mit ăe la stat suma de 952.074 vînzarea acestor produse se pot
lei. b in 'veniturile obţimhe din realiza venituri în valoare de
de 130 capete vite mari, o ma­ [ suprafaţa cultivată cu le- 3 contractări, consiliul gospodă­ 1:212.144 lei. O parte din aces­
riei a putut repartiza sume în­ tea vor fi folosite pentru dez­
ternitate pentru 30 scroafe, un ( gume. In acest an ei vor semnate de bani pentru dezvol­ voltarea economică a gospodă­
riei. iar o parte se vor împărţi
saivan pentru 1.000 oi, o var­ l cultiva cu legume peste tarea fondului de bază, pentru la ziua-muneă. Aşa cum se pre­
extinderea acelor ramuri de vede în vlanul de producţie, co­
iiiţă a. cărei producţie satisface 6.500 ha. producţie pentru care sînt crea­ lectiviştii vor primi pentru fie­
te condiţii bune in gospodăria
nevoile locale, două camioane * Sectorul pomicol al re- 3 colectivă şi, in primul rină, care zi-muncă, în afara pro­

I etc. Pepiniera viticolă înfiinţată giunii noastre se dezvoltă pentru creşterea animalelor. duselor agricole, cîte 13,20 lei.

de vreo cîţiva ani şi-a dublat C. continuu. Numai în această O parte din banii rezultaţi V. FTŢAN

şi ea' producţia ajungînd în a-

cest an la 1.200.000 butaşi. Ca

rezultat al veniturilor mari, 24 giu au contractat cu statul 3
de colectivişti şi-au construit în anul acesta peste 73.000 3
case noi iar altele sînt în curs kg. grîu, peste 30.000 kg.
de construcţie. porumb, 15.000 kg. floarea- -j
soarelui, 107.000 kg. fruc- 3
Viaţa îmbelşugată şi-a făcut

loc în casele colectiviştilor din te, 16.714 litri ţuică, 36.00.0 3

Apoldul de Sus, iar pe măsură kg. mentă, 315.000 kg. sfe­

ce gospodăria se va dezvolta, clă de zahăr, 150.000 litri

această viaţă nouă va deveni şi lapte, carne şi brînză şi vor

mai îmbelşugată. obţine venituri de peste

I. MANEA 1.000.000 lei. " .]

i