Page 25 - 1960-06

Regional a
Anul XSl Nr. 1696
Sn cinstea Congresului partidului
ü©3O0©©9©®9©<S©®S©©©©S©©ÍS®©Q©©®®®©S9SS0©S@©®í®©©©©S;S'®®@©©OC0S®G€5 D®@©®©y
Muncitori
fruntaşi
In primele 6 zile din a-
ceastă lună colectivul fur­
nalului nr. I al uzinei „Vic-
toria“-Călan şi-a depăşit
sarcinile de plan cu 30,3
la sută, iar cel al furna­
lului II cu 20,2 la sută.
Iată doi dintre muncitorii
fruntaşi, care contribuie 1a.
obţinerea de realizări cit
mai însemnate în cinstea
Congresului partidului.
GHEORGHE ANCUŢA
cauperist la furnalul nr. 1
VASILE VOICA
furnalist 2 la furnalul 11.
C onstructorii
c u p to r u lu i d e 4S© tome
Constructorii de pe şantierul mult între stîlpii metalici. Aci
noului cuptor Martin de 400 to­
ne de la C.S.H. au luat cunoş­
tinţă cu satisfacţie despre pre­
vederile proiectului de Directive Ungureanu, lăcătuş-montor, ion
ale Congresului al IlI-lea al Baciu, montator...
P.'M.R., care prevede construi­ Recepţia blindajului s-a făcut,
rea de noi obiective industriale iar o echipă a trecut la asam­
în Combinatul siderurgic Hu­ blarea pieselor pentru cuptorul
nedoara în anii 1960-1965.
Munca constructorilor de pe rîţi să-şi depăşească angaja­
acest şantier este rodnică. I- mentul hiat în cinstea Congre­
mensa hală şi-a primit contu­ sului partidului şi în acest scop
rurile definitive ; se continuă lu­ au prestat in afara orelor de
crările de acoperire cu tablă
ondulată şi placarea pereţilor
laterali cu plăci prefabricate
din beton. In interiorul halei,
macaralele transportă cu repe­
ziciune piese pentru montaj.
Dragostea cu care lucrează a-
ceşti constructori întruchipează
năzuinţa lor de a traduce în
fapte măreţele perspective ce
le stau in faţă desprinse din
proiectul de Directive ale Con­
gresului. Primul ţel al construc­ nitultori. Toţi luptă pentru a
torilor este acela de a termina
noul cuptor înainte de timpul
prevăzut. Garanţiile sînt multe.
La unele lucrări, constructorii
ou ciştigat multe zile în plus.
Volumul lucrărilor au fost ata­
cate în cea mai mare parte
iar, cuptorul se înalţă tot mal
Hunedosru-i^ eva
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, TINIŢI-VA!
* Pentru îmbunătăţirea con­
diţiilor de muncă ale muncitori­
lor din secţia turnătorie şi cu­
răţătorie a uzinei „Victoria“-Că-
ian, în frontalul de sud al sec­
ţiei se construieşte un grup so­
cial. Acesta va cuprinde săli
pentru ateliere, birouri, vestiare,
m iercuri 8 iunie 1989 4 pagini 20 bani baie etc. Au fost executate pînă
acum lucrările de fundaţii, iar
&LwaEBB&arjztzz în prezent se toarnă primul'
planşeu de beton. (ALEX. TUZA,
electrician).
0 Colectivul staţiei de triaj
C.F.R. Coşlariu s-a angajat ca
o o odată cu introducerea noului
mers al trenurilor, să scurteze
procesul tehnologic Ia intrarea
şi ieşirea trenurilor de călători
şi marfă cu ccl puţin 2 minute,
de fiecare garnitură. In acest
ECONOMIILE - Elevii anului IV A — scop, acarii şi revizorii de ace
OBIECTIV P R I N C I P A L ( mineri ai Şcolii profesio­ depun eforturi susţinute şi chiar
din primele zile ert(Taiafr,enti!Î
= Un obiectiv important al întrecerii socialiste pe care oamenii muncii din nale din Zlatna au vizitat luat a început să prindă viată
=Ş regiunea noastră o desfăşoară în cinstea celui de-al IlI-lea Congres al zilele trecute uzina de pre­ (GHEORGHE RUSU, subşef de
Ü P.M.R., este realizarea de cit mai multe economii în producţie prin apli- parare din localitate. stntiet.
tp carea de inovaţii, reducerea consumurilor specifice de materii prime şi ma-
însoţiţi de maiştri, ele­ ° Cooperativa meşteşugărea­
vii au vizitat toate secţiile scă „Moţul“ din Brad a deschis
de curînd în oraşul Brad, o nouă
M teriale, a rebuturilor etc. Datorită eforturilor depuse, colectivele a nume-
M roase întreprinderi şi secţii au obţinut succese însemnate in ce priveşte rea- puţind astfel să urmăreas­ secţie de coafură, înzestrată cu
=| lizarea de economii în producţie. mobilier modern, luminată fluo­
că întreg procesul teh- rescent, cu instalaţii de apă etc,
f>c asemenea, noua secţie este
nologic. Uzina este dotată (, dotată cu instalaţii moderne. Sec­
Micşorînd consumul specific cu cele mai moderne apa- < ţia este încadrată cu personal
de combustibil bine caii ficat. (IOAN FAUR,
rate şi maşini. • corespondent).
La plecare, viitorii mi- ( m
neri au mulţumit maiştri- ţ SERGIU SI ADRIAN.
La depoul de locomotive la sută şi să realizeze astfel e- lor şi muncitorilor uzinei, i
G.F.R. Simeria se desfăşoară o conomii în valoare de 444.840
întrecere susţinută pentru redu­ lei_ Numai în luna mal, s-au pentru explicaţiile clare
cerea consumului specific de realizat, prin reducerea consu­
combustibil convenţional şi lu- mului specific de combustibil cc le-au primit şi care au
brefinnţi. Aplicînd pe scară lar­ convenţional, economii de peste
gă metoda de rcmorcare a tre­ 163.000 lei. } contribuit la îmbogăţirea
nurilor cu tonaj sporit şi utili-
La obţinerea acestor impor­ ^ cunoştinţelor lor.
( CAMIE P Ă C U R A R I! Toată atenţia reducerii
I Cerc de muzică
zînd cît mai bine capacitatea de tante realizări şi-au adus o con­ Pe lingă clubul muncito­ consumului de lemn. de mină!
transport a locomotivelor, colec­ tribuţie însemnată mecanicii de resc din Lonea a luat de
tivul acestui depou a reuşit ca locomotivă Pavel Moga, Iosif curind fiinţă un cerc de
în perioada 1 ianuarie—31 mai Albu. Cornel Popa, Petru Pie- muzică cu două secţii: In proiectul de Directive ale fiecare sector, lemnul de mină r:iat mare de lemn şi dacă se
să reducă consumul specific de nar, Augustin Hondca, împreună celui de-al III-lea Congres al este recuperat şi retolosit de luau măsuri concrete pentru re­
combustibil conventional cu 11 cu fochiştii lor. pian şi acordeon. partidului se subliniază că una 4—5 ori, medierea deficienţelor ivite la în­
din principalele sarcini care re­ ceputul anului.
Tov. Tatiana Dilion, ab­ vin colectivelor exploatărilor La sectorul I A, in cursul lu­
miniere din Valea Jiului, in pe­ nii aprilie, s-a realizat o eco* Dacă în celelalte ccmparti--
Prin aplicarea inovaţiilor solventă a şcolii populare rioada 1060— 1965 este reduce­ noruie de !,3 m.c. de lemn ră- mente de activitate, ca producti­
rea consumului specific de lemn şinos la mia de tone cărbune vitate, calitate, etc. la mina
de artă din Petroşani, şi de mină, care va trebui să scadă extras. Rezultate asemănătoare Petrila au fost obţinute suc­
de la 53 m.c. pe mia de tone au fost obţinute şi de alte sec­ cese frumoase, nu acelaşi lucru
tov. profesor Gheorghe Po­ cărbune extras în 1959. ia toare. se poate spune şi în co
ce! mult 35 m.c. în 1965, acea­ priveşte consumul de lemn.
Aăişcarea de inovaţii şi raţio­ Printre cele mai importante ino­ pa ii. iniţiază pe cei pes- , Cu ocazia dezbaterii proiectu­ Depăşirea consumului de lemn
nalizări a cunoscut în ultimii vaţii amintim : „Raţionalizarea lui de Directive aie celui de-al pe luna aprilie cu 933 m.c. a
ani la uzina „Victoria“ din Că circuitelor de aer în scopul mă­ fe 40 do amatori în taine- \ IlI-lea Congres a! partidului, diminuat în mare măsură reali­
Ian o mare dezvoltare. Tot ma ririi intensităţii de ardere a coc­ zeci de muncitori au luat cu- zările obţinute, la celelalte o-
mulţi sînt muncitorii, tehnicie sului în furnal“, realizată de lng. le muzicii. *) vîntul şi au arătat că vor de­ biective ale întrecerii socialiste.
nii şi inginerii care concep ş Ioan Stoicoi şi tehnicianul Nico- pune eforturi sporite pentru re­
pun în aplicare diferite inovaţii lae Pili}', „Turnarea capacelor Printre cei mai harnici ducerea consumului de lemn. In Slaba preocupare în direcţia
şi raţionalizări, contribuind prin de cochile în forme permanen­ cursanţi se numără, arest scop, ei au făcut şi unele reducerii consumului de mate­
aceasta la creşterea producţiei şi te“ realizată de Gheorghe Spe- propuneri valoroase. Astfel, co­ ria! lemnos reiese de fapt şi din
productivităţii muncii, la redu­ riosu, maistru, „Trecerea la for­ Gheorghe Enucă, miner, munistul Andrei Nagy a propus memoriul justificativ trimis com­
cerea preţului de cost al produc­ marea piciorului la vane băi conducerii exploatării să extindă binatului carbonifer semnat de
ţiei. tip fotoliu pe matriţă“ — au­ ing. Lucian Berceanu. ele­ sta prin extinderea abatajelor la toate locurile de muncă posi­ şeful serviciului tehnic şi dc in­
tor Kiss Moise, maistru. bile, armarea metalică şi cu bol­ ginerul şei al exploatării. In a-
Prin aplicarea inovaţiilor, Ia vii Seplimia Lazăr. Viori­ frontale cu armare metalică şi ta ri în vederea reducerii consu- cest memoriu, în Ioc să se facă
uzina „Victoria“ din Călan se O caracteristică principală a nr'fui de lemn. o analiză amănunţită ne gen de.
realizează lună de lună Impor­ inovaţiilor aplicate în acest an ca Blaga, Angela Popa şi prin gospodărirea judicioasă a lucrări, pe sectoare şi brigăzi şi
tante economii. De la începutul constă în aceea că ele au o mare alţii. materialului lemnos. Dar, cele mai bune rezultate în îog să se arate măsurile con-’
anului şi pînă la sfîrşitul lunii eficacitate economică. Valoarea în reducerea consumului de lemn crete ce trebuie luate în viitor
totală a economiilor antecalcu- D. OLTEANU La unele exploatări se acordă au fost înregistrate la mina U- în vederea reducerii consumului
mai, s-au propus 65 de inova­ late pe care le aduc inovaţiile a- o atenţie deosebită acestei im- de lemn, se arată foarle sumar
plicate în primele 5 luni ale a- ricani. Prin efortul depus de în­ unele cauze care de fapt nu jus-
ţii şi raţionalizări, din care 18 cestui an se ridică la 4.314.562 In deplasare | portante probleme, reusindu-se tifică mai mult de 150 m.c. de
lei. tregul colectiv, în frunte cu co­ iemn de mină consumat în plus.
au fost aplicate, 35 se află în '\ să se extragă mari cantităţi de De asemenea, trebuie să arătăm
muniştii. s-a reuşit ca în tri­
studiu iar 12 au fost respinse. Formaţia de cor, echipa / cărbune, oocsificabit şi energeti­ că pînă în prezent nu a fost
cii un consum redus de lemn. mestrul I consumul de lemn să
de dansuri şi orchestra c tie redus la 42,3 m.c. la mia de ţinută o evidenţă precisă în cc
^ Şcolii medii „Avram Ian- In schimb, la alte exploatări, tone cărbune extras faţă de 44.6 priveşte consumul de lemn.
cu“ din Brad au prezen­ consumul de hmn planificat m.c. cît prevedeau sarcinile de Conducerea minei Petrila tre­
plan. In luna aprilie, acest con­
tat recent, în cinstea ce­ este mult depăşit, sum a fost redus la 42 m.c. la buie să acorde în viitor o aten­
lui de-al IlI-lea Congres Cîud exista preocupare mia de tone cărbune extras. ţie deosebită acestei probleme,
( al P.M.R,. două spectacole
Sub posibilităţi să analizeze în mod periodic
Reducînd rebutul pe tona de laminate in comunele Baia de Criş In marea întrecere socia­
şi Mesteacăn. listă care se desfăşoară în cin­ Din păcate nu toate exploa­ situaţia consumului de lemn şi
Muncitorii, tehnicienii şt ingi­ obţine economii şi pe calea re­ stea celui de-al IlI-lea Congres
nerii de la laminorul de 650 ducerii rebuturilor sub procentul Repertoriul, format din al P.M.R., sectoarele şi brigăzile tările miniere din Valea Jiului să ia măsurile tehnico-organiza-
mm. a G. S. Hunedoara, para­ admis. cîntece revoluţionare şi de la mina Lupeni obţin reali­
lel cu munca ce o desfăşoară recitări, cîntece şi dan­ zări din ce în ce mai valoroase. au mers pe acest drum al redu- torice corespunzătoare în vede­
pentru sporirea producţiei de Drept urmare a muncii depu­ suri populare, s-a bucurat Paralel cu lupta care se duce
laminate, duc o luptă susţinută se, s-a reuşit ca rebutul să fie -erii consum 11lui de lemn Aşa, rea folosirii judicioase a mate­
pentru realizarea de cît mai redus în cursul lunii trecute cu de aprecierea unanimă a pentru extragerea de cît mai
multe economii în producţie. In 3 kg. pe tona de laminate, iar de pildă, la mina din Petrila, rialului lemnos.
acest scop, ei luptă neobosit de a procentul de ardere a blumurilor spectatorilor. mult cărbune cocsificabil, pentru
să fie micşorat sub cifra admi­ în cursul lunii aprilie s-au con­ Respeetînd densitatea
să. In acest fel, s-au realizat în In viitor formaţiile ar­ îmbunătăţirea calităţii cărbune­
luna mai 387.000 lei economii la tistice ale Şcolii medii lui, o atenţie deosebită se acor­ sumat pe fiecare mie de tone de armare, reducem
preţul de cost operaliv al pro­ „Avram Iancu“ vor pre- dă şi reducerii consumului de cărbune extras 60,3 m.c. de lemn
ducţiei. S-au evidenţiat în mod ( zenta programe în faţa lemn de mină.
minerilor din Ţebea şi
deosebit schimburile conduse de Iniţiativa pornită la începutul
tov. Alexandru Petei fi şi Ale­ anului dc comunistul Ioan Sfit-
xandru Cîra.
lic de Ia sectorul IV A, a fost
GH. MUSCA îmbrăţişată de majoritatea bri­
găzilor. La zeci de brigăzi din
lucrează oameni destoinici prin­ eră Congrese
tre care comunistul Gligor Pa­
vel, şef de brigadă, Gheorghe
în toc de 44 m.o. cît prevedeau consumul de lemn
sarcinile de plan. In ultimii ani, la exploatările
Acest consum p'utea fi mult redus miniere din Valea Jiuluj, în
nr. 5. Aceşti oameni sînt hotă- dacă conducerea exploatării şi scopul îmbunătăţirii condiţiilor
conducerile sectoarelor ar fi a- Ing. I. GIJDASZ
naiizat din timp cauzele care au
dus la un consum din ce în ce (Continuare în pag. 3-a)
serviciu, peste 400 ore de mun­ Realizări în sectorul forestier
că patriotică, pentru a deschi­
de front de lucru zidarilor şa- ?yv.yfjiu-. Muncitorii, tehni­ producţiei globale lor tehnico-organi­
motori. cienii şt inginerii de a fost îndeplinit în zatorice propuse de
Furnalul nr. 5 de 700 m.c. de la G ,S. Hunedoara, cel mai mare furnai din ţară, a intrat în funcţiune în la întreprinderea e- proporţie de 113,42 muncitori, s-a reu­
Construcţia noului cuptor conomică forestie­ la sută, la produc­ şit ca pînă la 1 Mai
poartă amprenta hărniciei şi anul 1956. Acest mare agregat siderur gic, construit cu ajutor tehnic sovietic,este complectmecanizat şiîn parte ră din Hunedoara ţia marfă in pro­ a.c. să se realizeze
priceperii multor constructori au reuşit în acest porţie de 117,92 la economii la preţul
cum ar fi Ion Simon, lăcătuş automatizat. De la punerea sa în funcţiune şi pînă în prezent, furnalul nr. 5 a produs mii de tone fontă peste an să gospodărea­ sută, iar la produc­ de cost in valoare
montor, Gheorghe Tocileanu. scă mai bine masa tivitatea muncii în de 85.000 lei, pre­
ştefana Iliescu, sudoriţă şi Ba- plan. Colectivul care deserveşte acest mare agregat, a sporit considerabil indicii de utilizare. In întrecerea în lemnoasă şi să ob­ proporţie de 104,22 cum şi 45.000 lei
lint Becze, şef de echipă de ţină indici superiori la sută. beneficii.
cinstea Congresului partidului, secţia Il-a furnale din care face parte şi fur naiul nr. 5, aelaborat peste plan de
da noul cuptor 'Martin în ex­ de valorificare a întreprinderea e- După ce a dezbă­
ploatare înainte de termen. la începutul anului şi pînă acum peste 8.000 tone de fontă. lemnului. Astfel, in­ ccnomică forestieră tut proiectul de Di­
Proiectul de Directive i-a însu­ dicii de utilizare a s-a angajat să reali­ rective ale celui de­
fleţit şi mai rnult pe constructo­ Proiectul de Directive ale celui de-al lll-lea Congres al partidului, prevede sporirea producţiei de fontă masei lemnoase au zeze economii la pre­ al lll-lea Congres
rii de pe acest şantier, care atins în anul acesta ţul ue cost in valoa­ al P.M.R. colectivul
privesc cu încredere în viitorul în anii (960—1965 Ia circa 2.000.000 tone. Furnalul nr. 5 de fa Hunedoara va produce o parte însemnată din re de 75.000 lei. Da­ întrprinderii s-a
lor luminos, în justeţea politi­ 52 la sută la fag torită efortului de­
cii partidului nostru. această cantitate de fontă. Colectivul său este holărit nu numai să înfăp iuiască planul care îi revine, dar sâ-1 pus, precum şi prin angajat să realize­
şi 80,7 la sută la aplicarea ţmăsuri­
V. FAN1GĂ şi depăşească simţitor. stejar, depăşindu-se ze încă 65.000 lei
considerabil sarci- economii la preţul
nile de plan. Pînă de. cost.
în prezent, planul K W RADOVICI