Page 26 - 1960-06

P'aEf. 5? !DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1898
?xix,raacREnaBiSKSs®«^
ipsa»saa^ge3BBSE^«BHS5B!gggBBBagB3B3&^^

s i !ft f r t

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOvOO ^00<X>OOOÇ>C'OC><>><?OCOV<X>0<XX><XXXX>'OOÇX>QOÜe O O O W O W W f c W OW OVOOQOOOW OOOOO OOOOOOOOOOOOOC,K>0000000000OOOOCKX/K>OOCXXX)OOOOÇ>OC>00 OOOQOOOOOOO<><Xi OOOOOOOOOCKXXKXXKXKX

«28

!gaps

gÉte

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 c 0 0 0 0 < x > c '0 < ;/< x > c x x > c > 0 0 < ^ 0 c ' OOOOOOOOOOOOOOOOOCXOOOOOOOC OOQOOOQO OOOOOO OOOOOOCK <XXXXXXXXX)0<X>

© ©1 Rentra exploatarea raţională

9 a fondului forestier \ o ŞTEFAN FIRA, ingi­
ner la I.C.S. Hunedoara,
Hr tisíieiM t r a n s p o r t a m a i Aşa după cum - tăţi mereu spori­ propune ca proiectele de
m inte m a rra n definitivare a şoselelor,
reiese din pro- PETRU î LIN CARU te de masă lem­ reţelelor electrice şi de
In faţa munci­ mis şi permite icotul de Direc- noasă. Pînă în apă etc. să fie realizate
torilor de la ca­ TEODOR PURDEA mărirea vitezei directorul I. F. Dobra înainte de începerea con-

iive ale celui de- — prezent am ob­ ) strucţiilor propriu-zise, în
scopul sporirii productivi­
lea ferată stau şeful depoului C.F.R. Simeria de circulaţie a al III-lea Congres al P. M. R. ţinut în această direcţie unele tăţii muncii şi reducerii
sarcini de mare trenurilor, dsci preţului de cost in con­
sarcina principală a colectivelor realizări importante. Astfel, nu­ strucţii.
o C-HEORGHE MUN-
răspundere. Aşa cum prevede sporirea traficului de mărfuri. de muncă din sectorul econo­ mai în cinstea Congresului par­ TEANU, maistru aglome-
ratorist la C. S. Hunedoa­
proiectul de Directive ale Con­ In scurt timp, se va da în ex­ miei forestiere este îngrijirea şi tidului am executat împădu­ ra, propune construirea li­
nei pasarele peste liniile
gresului al III-lea al P.M.R., ploatare placa turnantă de în­ exploatarea raţională a fondului riri pe o suprafaţă de 74 ha., de cale ferată de la sec­
ţia Il-a furnale, în scopul
transportul în tone pe calea tors locomotivele din staţia Coş- forestier, continuarea lucrărilor am recoltat 957 kg. sămînţă de evitării accidentelor.
o IUGA ANTONIU, ingi­
ferată va ajunge în anul 1965 la lariu. Ca urmare a acestui de împăduriri şi mecanizarea ex­ salcîm pe care am fo!osit-o Ia ner la S.M.T. Dobra, pro­
pune să se ia In studiu
un volum de aproape 140 la fapt, se va elimina cursa izola­ ploatărilor forestiere. Pînă în însămînţarea a 5l/2 ha. şi am posibilitatea omologării u~
nor maşini pentru execu­
sută faţă de anul 1959. La în­ tă a locomotivelor pe distanţa finul 1965 sc prevede executa­ acordat îngrijire unei suprafeţe tarea lucrărilor agricole la
plantele tehnice şi în spe­
făptuirea acestei sarcini trebuie Coşlariu—Teiuş, ceea ce repre­ rea unor lucrări do împădurire rle 70 ha. de arborele. Rezultate cial la cartofi şi sfecla de
zahăr.
să-şi aducă o importantă con­ zintă 72 km. zilnic. Astfel se va pe o suprafaţă de peste 40.000 frumoase am obţinut şi pe linia « BENEDIC CATANA.
muncitor la I. M. Certej.
tribuţie şi lucrătorii depoului elimina cursa goală, neproduc­ ba. precum şi creşterea indice­ mecanizării proceselor tehnolo­ propune deschiderea unor
noi galerii in sectorul Hon-
nostru de locomotive. In proiec­ tivă a locomotivelor, se va e- *w - .... ......... ....... .. lui de mecanizare a proceselor gico de exploatare în parchete dol, bogate în zăcăminte
minerale.
tul de Directive se prevede die- conomisi o locomotivă lunar tehnologice de exploatare pînă şi depozite. In parcheful Pojoga, 0 IOAN BODEA, ţăran
muncitor din satul Baga-
selizarea transportului pe calea ceea ce reprezintă o economie Proiectul de Directive ale celui de-al III-lea Congres al ia 50-55 la sută la doborît si la de pildă, am construit recent un ra, comuna Visca, propune
P.M.R., acordă o atenţie deosebită reducerii continue a rebu­ ca in locul numit „Fîrîul
ferată în proporţie de 45—50 de 120.000 lei pe lună. Deci, turilor. Studiind proiectul de D irective, muncitorii din echipa scos-apropiat si pînă la 55-60 derovil aufotrac.tat cu ajutorul Cuţii“ din raza comunei
condusă de Arcadie Megyesi, au văzut că au posibilităţi Visca, să se întreprindă
la sută, pînă în anul 1965. prin scoaterea unei locomotive mari de a reduce procentul de rebuturi la turnarea pieselor cercetări geologice întrucît
mecanice. Făcînd din această prevedere a proiectului de Di­ se presupune că există ză­
Sarcina noastră este ca pînă din circulaţie, remorcarea ace­ la sută la încărcat căruia vom scoate la rampa de căminte minerale.
la dieselizarea transporturilor, luiaşi număr de trenuri se va rective un obiectiv important al întrecerii socialiste, echipa Toate acestea sînt sarcini mă­ încărcare 6.000 m.c. lemn. Ia ° OLIMPIU MOLDO-
să utilizăm cit mai bine capa­ face cu mijloace mai puţine In depozitul final din Dobra am VAN, electromecanic ia.
citatea locomotivelor cu aburi atenţia colectivului nostru stă de turnători condusă de Arcadie Megyesi. a redus la zero rebu­ reţe. pe deplin realizabile şi care instalat un nnu cojitor iar în complexul C.F.R. simeria,
cu care sîntem dotaţi pentru ca, şi conlinua reducere a consu­ privesc şi pe colectivul între­ prezent sînt în curs de insta­ propune automatizarea
cu aceleaşi mijloace, să putem murilor specifice de combusti­ turile şi a depăşit totodată pla nul de producţie cu 10 la sută. prinderii forestiere L)obra. In a- lare încă două funiculare. Aces­ triajului din staţia C.F.R.
transporta un volum sporit de bil conventional şi Iubrefianţi tea vor uşura munca oamenilor Simeria Triaj. Prin auto­
mărfuri. Acest lucru este pe de­ şi realizarea de economii. In In clişeu: Membrii echipei, lucrînd la formarea unei ar­ nii care vin, noi va trebui să r.oşiri şi vor face ca ei să se matizarea triajului, în a-
plin posibil. însăşi practica acest scop vor fi remorcate cit furnizăm întreprinderi lor dc in­ fară de faptul că se va.
noastră de pînă acum a dovedit mai multe trenuri cu tonaj mături pentru lingotiere la uzi na „Victoria“ din Călan. înlătura definitiv deterio­
aceasta. Colectivul depoului sporit folosind pe scară largă dustrializare a lemnului canti- poată achita de sarcinile ce iz­ rarea vagoanelor. tampo-
nostru aplică pe scară largă metoda marşrutizării trenurilor. nărilor, etc. se va putea
metoda de remorcare a tre­ vorăsc din proiectul de Direc­ executa în mod rapid trie­
nurilor cu tonaj sporit. Apli- In vederea sporirii şi pe mai rea vagoanelor, ceea ce
cînd cu pricepere această meto­ departe a capacităţii de tran­ tive ale celui de-al III-lea Con­ va duce la mărirea rula­
dă, mecanicii noştri au ajuns să sport a liniei Ccşlariu—Peştiş jului vagonului, la scurta­
ridice tonajul brut al fiecărui şi pentru a putea face faţă în gres al P.M.R. rea timpului de compune­
tren de marfă cu 200 tone faţă cit mai bune condiţiuni noilor re şi descompunere a
d e. tonajul planificat. In acest sarcini de transport, propun ca Peste 650 de mineri, tehni­ de brigadă la sectorul II, a a- tone de cărbune cocsificabil pes­ Studiind însă cu atenţie pro­ trenurilor, la sporirea ca­
fel, numărul trenurilor de mar­ locomotivele din seria 150.000 cieni şi ingineri din sectoarele rătat că comuniştii şi întregul te sarcinile de pian. iectul de Directive aie Congre- pacităţii de tranzit a sta­
fă s-a redus cu 39 garnituri care vor deveni disponibile ca I B. II, III, IV A, IV B, şi V colectiv din acest sector, au ho- sul ui partidului, am ajuns Ia ţiei asigurindu-'se condiţii
lunar realizîndu-se însemnate urmare a dieselizării liniilor Sud de la mina Lupeni s-au în­ tărît să-şi îndeplinească planul Printre brigăzile care s-au concluzia că pe viitor noi pu­ optime de siguranţa cir­
economii de combustibil con­ Bucureşti—Oraşul Staiin şi Fi- trunit în dimineaţa zilei de 4 de producţie pe luna iunie cu angajat să extragă însem­ tem face şi mai mult pe linia culaţiei.
venţional şi locomotive. Aceasta liaş—Caransebeş, să fie repar­ iunie ax. pentru a dezbate pro­ nate cantităţi de cărbune de ca­ sporirii producţiei, îmbunătăţirii
a făcut ca angajamentul colec­ tizate şi depoului Simeria. Prin iectul de Directive ale celui C u v în fu ! minerilor litate superioară se numără şi calităţii acesteia, pc linia meca­ muncă în ultimii ani, cum sînt
tivului nostru de a realiza o e- aceasta, noi am putea reduce de-al III-lea Congres al parti­ in \upeni brigada condusă de comunistul construcţiile zootehnice şi de
conomie de 300 tone combusti­ numărul trenurilor din graficul dului. Cu acest prilej, au luat Ioan Sîitlic de la sectorul IV A. nizării lucrărilor în parchete şi interes gospodăresc, dezvoltarea
bil convenţional lunar să fie actual prin sporirea tonajului cuvîntul numeroşi muncitori şi ^A A AA Acesta s-a angajat să-şi înde­ depozite etc. In acest scop pro­ culturii plantelor tehnice etc.
’depăşit cu 20 tone1, pe tren cu 800 tone si să redu­ tehnicieni, care au analizat po- plinească sarcinile de plan ca- punem ca lucrările de sortare a Ei au propus ca în viitorii ani
cem numărul actual de locomo­ sibilităţile de care dispune mina 10 zi ie mai devreme. Ei a pro­ re-i revin în luna iunie pînă în catargelor în rămpi să fie me­ să se pună un rnai mare accent
. Perfecţionările tehnice aduse tive aflate în serviciu. Tn acest Lupeni pentru asigurarea bazei pus apoi ca conducerea exploa­ ziua de 20. Comunistul Andrei canizate prin dotarea unităţilor pe aplicarea regulilor agroteh­
liniei şi instalaţiilor de semna­ fel. tot la trei trenuri, se va re­ de materii prime necesară fa­ tării să introducă armarea me­ I.ucaci a arătat că, colectivul de noastre cu . feresiraie mecanice. nice. să se extindă lucrările de
lizare au contribuit în mare duce un tren. bricării cocsului metalurgic, ca­ talică la toate locurile de mun­ muncă al sectorului IV B a ho­ Folosind aceste îerestraie, vom irigaţii pe cea mai mare parte
‘măsură la mărirea capacităţii re. în 1965 va trebui să crească că posibile. tărî! să-şi îndeplinească sarcini­ putea spori indicii de sortare din suprafeţele de care dispu­
de transport a liniei Coşi ariu— Colectivii! depoului nostru, ia cei puţin 1,6 milioane tone. le de plan care îi revin în a- pînă la 63 ia sută. De aseme­ ne gospodăria colectivă, să
Peştiş. Numai în anii 1953 şi dezbătînd proiectul de Directi­ Dc asemenea, ei au făcut pro­ Comunistul Sabin Ghioancă, ceastă lună cu 10 zile înainte nea, propunem ca în viitor toa­ crească producţia de grîu de
puneri pentru îmbunătăţirea ca­ şef de brigadă într-un abataj de termen, iar în numele bri­ te cabanele provizorii să fie la 2.100 kg. în anul 1959, la
ve, s-a angajat să depună e- frontal armat în fier, din sec­ găzii pe care o conduce, s-a an­ 2.700 kg. la ha. în anu! 1960.
lităţii cărbunelui, reducerea con­ torul III, s-a angajat, în numele gajat să extragă pînă la înce­ construite din plăci aglomera­
1959, prin lucrările efectuate, li- forturi sporite pentru a înde­ brigăzii pe care o conduce, să perea lucrărilor celui .de-a! III- te, plăci care sînt mult mai ief­ In acest fel — au arătat
sumului specific de lemn de mi­ extragă pînă ia Congres, !.000 lea Congres al P.M.R., î00 tone tine şi practice, uşor montabile cei care au luat cuvîntul —.
nia s-a schimbat radical. Prin plini cu cinste sarcinile încre­ cărbune cocsificabil de calitate şi demontabiie. După calculele vom putea contribui activ la
nă eic. şi şi-au luat noi anga­ superioară peste plan. noastre sumare ar însemna că traducerea în viaţă a sarcini­
sudare s-a realizat linia fă­ dinţate de partid în domeniul prin folosirea plăcilor aglomera­ lor ce ne revin din proiectul
jamente. Entuziasmaţi de prevederile te s-a-r putea realiza la constru­ de Directive.
ră joante. Aceasta a per- transporturilor. proiectului de Directive ale ce­ irea fiecărei cabane o economie
Comunistul Andrei Nagy, şef lui de-al III-lea Congres al par- de circa 40-50 mii Iei. Un alt fii
tidului, muncitorii mineri din avantaj al cabanelor din plăci
2 De clteva zile, In secţiile şi sectoarele Combinatului side- tot mai bine acest agregat va scos în evidenţă rezervele care sectoarele I B, II, III, IV A, aglomerate este şi acela că ele fii I É o
mai există aici in sporirea pro­ IV B şi V Sud de la mina Lu­ pot fi montate pe orice înălţime
ducţiei. peni, au intrat în mină hotărîţi şi pot fi folosite pînă la 7-8 ani.
Prin aplicarea în practică a a-
— Anul trecut în luna mai, să-şi îndeplinească înainte de cestor propuneri cît şi prin in­
furnaliştii au atins cea mai mare
producţie de la punerea în ex­ termen angajamentele luate în tensificarea eforturilor în mun­
ploatare a acestor agregate —
a arătat tov. Gheorghe Roman. cinstea celui de-al III-lea Con­ că, colectivul nostru va înfăptui
Se credea că nu se poale atinge
o producţie mai mare. Totuşi, în gres al partidului. cu cinste prevederile proiectului
luna mai din acest an, recordul de Directive.
din anul trecut a fost întrecut.
<, rurgic din Hunedoara au loc ad unări entuziaste în care side- trebui să ne ridicăm continuu Acest lucru ne demonstrează că
avem încă rezerve de sporire a
rurgiştii dezbat pe larg prevede rils proiectului de Directive ale nivelul profesional. Propun să producţiei. Prevederea din pro­
iectul de Directive de a spori
<, celui de-al III-lea Congres al P.M.R. Numărul mare al celor organizăm cursuri de calificare, indicele de utilizare la furnale ©
cu 40 ia sută, este deci pe de­
| care iau cuvîntul în cadrul adu nărilor cit şi modul creator în schimburi de experienţă între plin realizabilă. Pentru aceasta,
care discută, dovedesc că sider urgiştii au primit cu deosebită eu propun ca atunci cînd se va
<? satisfacţie proiectul de Directive ale Congrestilui, că le-au brigăzi şi echipe care să ducă repara furnalul nr. 6. să i se Peste 160 de colectivişti de la Aşa cum au arătat colectiviştii
la îmbogăţirea cunoştinţelor pro­ marc ască capacitatea cu 50 m.c. G.A.C. „Petofi Sandor“ din o- Magăalena Lazăr, iosif Avram,
studiat cu atenţie. raşul Deva au participat la dez­ Szots Emeric, sectorul zootehnic
fesionale. Sporirea producţiei de fon- baterea proiectului de Directive constituie o sursă importantă
tă - a arătat tov. Arcadie Sch- ale celui de-al III-lea Congres de cîştiguri pentru colectivişti.
La biuming Consider că este bine să sc trea­ — Rezultatele noastre sînt wartz, maistru îurnalist — se al P.M.R. In prezent gospodăria agrico­
că la folosirea metodei de înlo­ frumoase — a spus tovarăşul poate face şi prin mărirea tem­ lă colectivă a ajuns să deţină
Blumingul din Hunedoara este cuire a utilajelor pe subansam- ing. Micoiae Şerban, şeful sec­ peraturii aerului suflat în furnal. La discuţiile ce au avut loc peste 89 de bovine din care 65
o construcţie realizată între cele ble. De aceea, propun ca să se în­ cu acest prilej, au luat cuvîn­ vaci de lapte şi juninci, 132
două Congrese ale partidului. ţiei. Dar mai sînt încă unele de­ locuiască cărămizile actuale de tul numeroşi colectivişti care. porcine, 220 oi etc. Ei au pro­
Este un agregat tînăr, ca de alt­ — Mari posibilităţi, aşa cum ficienţe. De pildă, de la oţeiăni la caupere, cu cărămizi de rezis­ în unanimitate, şi-au exprimat
fel şi mulţi dintre oamenii care prevede proiectul de Directive nu nrimim întotdeauna lingouri tenţă, pentru a putea ridica tem­ profundul lor devotament faţă pus ca în viitorii ani să spo­
lucrează aici. Succesele lamina- calde Uneori şi transportul lin­ peratura aerului la 900— 1.000.
torilor de la biuming sînt re­ de partid şi hotărîrea fermă de rească simţitor şeptelul şi să ex­
marcabile. De la o lună la alia ale Congresului de a spori pro­ gouri lor de la oielărie la biu­ grade.
se înregistrează noi depăşiri de Şi la noi — au arătat tova­ a contribui la traducerea în tindă mult suprafeţele cultiva­
ducţia de laminate, la peste 2 ming se face greoi. viaţă a măreţului program tra­
răşii Ciosz Ludovic, prim îurna­ te cu porumb siloz, iar din pro­
milioane tone pî­ Mai mulţi lu­ list. şi Vasile Mustaţă, dozator, sat de partid. Mulţi dintre ei
— este necesar să se dea mat ducţiile realizate să se poată
nă în 1965, sînt minători care au multă atenţie calificării oame­ au făcut propuneri valoroase
şi prin sporirea Acîunările colectivelor luat cuvîniul, nilor, pentru ca aceştia să p'oată livra anual statului 2 _ 3 va­
pian, mai mari, mai importante. stapîni mai bine agregatele, să pentru dezvoltarea mai depar­
— întrecerea socialistă — a numărului de blu­ secţiilor biuming printre care Pe­ poată realiza indici înalţi de u- goane carne de bovine, ovine
tiiizare. Pentru aceasta, propu­ te a gospodăriei agricole co­ şi porcine.
arătat tov. Ioan Diaconu. — a în­ muri laminalc în­ şl furnale 5~Q, din tru Jurca, Dumi­ nem organizarea unui curs de
sufleţit pe toţi muncitorii de la tr-un schimb, a C. S. Hunedoara tru îonescu, Ioan lective şi ridicarea continuă a Colectiviştii Ioan Miron si
biuming. Ca urmare, în luna spus tov. loa- calificare de. gradul ÎL nivelului lor de trai, material Zsok Ladislau, au arătat fru
mai s-au laminat în plus aproa­ Coman eseu şi al­
pe 5.000 tone oţel. Aceasta s-n Perspectivele pe care le des­ şi cultural. moaşele realizări obţinute in
chim Alimpescu, ţii, au scos în
putut realiza şi în urma aplicării cinde' planul de 6: ani, au mobi­
şi extinderii iniţiativei comuniş­ manevrant. Eu propun ca tiecare evidenţă noi rezerve interne în
tilor din secţie dea reduce timpul lizat pc fiecare muncitor, tehni­
de laminare pe fiecare blum cu schimb să lamineze cel puţin 200 sporirea producţiei de laminate.
10 secunde. Proiectul dc Direc­ cian şi inginer în parte.
tive pune noi sarcini de sporire blumuri. In mod deosebit s-a pus accen­
a producţiei de laminate. Noi am V. FURIR
analizat ce posibilităţi avem în — Rezerve de sporire a pro­ tul pe eliminarea timpilor morţi,
secţie mai ales penlru ridicarea
indicilor de utilizare. Am a !uns ducţiei de laminate sînt şi în lucru ce va contribui Ia creşte­
la concluzia că sc poale reduce
şi mai mult timpul de laminare ce priveşte mai buna organizare rea producţiei cu 15—20 tone Comunistul Eu­
a blumurilor. gen Delamia, ajus-
a muncii a spus tov. Virgil Cîr- laminate pe oră. De asemenea, lor la Atelierele
C.F.R. din Simeria,
lan. Este necesar însă să se îm­ este necesar, au arătat mai mulţi are la activul său
pesle 80 de inovaţii.
bunătăţească mai mult colabo­ tovarăşi, să se respecte tehnolo­ In cinstea Con­
gresului al III-
rarea dintre schimburi. Fiecare gia de încălzire a lingourilor. lea . al P.M.R.
el a propus o
tovarăş să întreţină în schimbul La furnalele 5- "O nouă inovaţie: ma­
său cît mai bine agregatele. Să şina de separat
Spân de bronz.
ne ajutăm ttnuk pe celălalt, ca
împreună să putem raporta zi Cele două furnale, construite in clişeu: Ino­

de zi că producţia de laminate cu ajutorul neprecupeţit al Uniu­ vatorul Eugen De­

— Dar nu numai prin redu­ a sporit. nii Sovietice, au dus la sporirea lamia, făcind ulii-

cerea timpului de laminare nu- — Despre organizarea muncii considerabilă a producţiei de mele ;•criticări ma­
iem spori producţia a spus tov. aş avea şi eu ceva de spus, a fontă din tara noastră. Prin
Ştefan Toacier, inginer. Mari re­ arătat tov. Ioan Ilea. Lucrăm la strădania furnaliştiloc, indicii do şinii de separat
un agregat modern, singurul de utilizare a acestora au crescut
zerve sînt şi în folosirea din plin arest fel din ţară. Experienţă continuu, in cadrul dczbaiorilor spân de bronz.
a capacilăţii agregatului. De a- prea multă nu avem. Oamenii pe marginea proiectului do [Di­
ccca, eu propun să sc studieze care lucrează aici sînt noi, ma­

şi chiar să se treacă la execu­ joritatea s-au calificat ia locul rective aie celui de-al III-lea

tarea uncr reparaţii mai rapide. de muncă. Dar pentru a mînui Congres al P.M.R., îurnaliştii au