Page 27 - 1960-06

Nr. 1696
Oameni şi fapfe de ia 1. M. Barza
| i OftaeiLtal
ct Circu Petru lui Gheorghe
Í nu-i unu! dintre cei care dau
l înapoi în faţa greutăţilor. In
Í. primele zile ale lunii mai,
L trebuia să atace o nouă ga­
l lerie ş! nu realizase în acest
Í de extragere a cărbunelui, arma­ rea acestora cu materia] lem­ un mare volum de muncă ne­
l timp nici un metru. Şeful de
cC sector îi atrăsese atenţia să
r nu înceapă lucrul pînă ce nu
t va fi sigur că nu va periclita
t funcţionarea pompelor. Din a-
C cest motiv, ei începuse con­
ct strucţia unei baricade de
ţ lemn, care însă avansa mult
L mai încet decît crezuse la în­
l ceput. Aşa că în cea de-a
l treia zi, s-a consultat din nou
l tea muncii la nivelul celorlalte
l cu ortacii. Au organizat din
l îucrn! a fost continuat cu ace­
T riou lucrul, mai bine ca Ia în­
L ceput şi treaba a mers mai
l bine. Apoi au puşcat pentru
l prima dată în front şi lucra­
l rea, care peste cîteva luni va
măsura 200 m. a fost înce­
pută.
Zilele treceau, dar minusul
înregistrat la începutul lunii
nu putea fi recuperat. E ade­
vărat că pe zi ce trecea el ră-
mînea tot mai mic, dar lichi­
darea lui întîrzia. Aceasta,
pînă într-o zi, prin 10 sau 11
mai cînd...
...Miron Tomescu, ajutor de
miner în echipa lui Circu, a
venit fa lucru înaintea tutu­
ror. A trecut pe Ia birou, a-
poi şi-a aşteptat ortacii. Era
mai voios ca orîcînd, însă
îaptnî n-a fost luat în seamă.
Toţi au dat totul în seama
unei prietenii cu vreo fată
(e doar tînăr!). Cauza voio­
şiei a aflat-o curînd Circu, în
cărucior, cînd Tomescu i-a fă­
f. cut o propunere:
I lemn planificat. Una din cauzele
Í — Ce zici, ne luăm ia între­
L cere ? Hai să vedem care în­
C carcă mai multe trocuri.
C za, care în cinstea Congresu­
L Circu nu i-a răspuns ime­
C diat. După o scurtă tăcere
t însă i-a vorbit:
c — economist statisticia n principal
i — Vîrsta poate mi-ar da
cl
dreptul să mă recunosc de pe
c — statistician principal
acum învins. Inima însă nu-i
Ír.. de acord. Aşa că... primesc.
c Dar vezi, fii atent, să nu te
cc
întrec, că toată baia o să rîdă
r.
de tine !
i.
L E uşor de înţeles în ce ritm
ţ s-a lucrat în ziua aceea. „S-o
r
r dat fest atunci !“ — spune to­
V,
l varăşul Circu. întrecerea însă
i loc să fie de un metru cit este
l n-a dat nici un cîştîgător : e-
tr gaiitate de trocuri încărcate.
La Orăştie | „ b u r O T l l e
san.-aMacx.-vnaaDMnrsBtraaraosnxn // ?7
Cu cîteva luni in urmă, a-
tunci cînd în repertoriul casei
raionale de cultură din
Orăştie a fost inclusă pie­
sa „Surorile Boga“ de Ho-
ria Lovinescu, problema prin­
cipală care s-a ivit în faţa
colectivului de teatru a f o s t :
putem oare s-o realizăm ?
Răspunsul la această între­
bare a venit în seara zilei de
23 mai a.c. cînd publicul din
Orăştie a aplaudat îndelung la
sfîrşitul fiecărui tablou şi chiar
la scenă deschisă evoluţia ar­
tiştilor amatori. Această apre­
ciere a constituit răsplata unei
munci îndelungate, a unei stră­
danii colective şi a unei neobo­
site voinţi.
Punerea în scenă a acestei
piese în cinstea celui de-al III-
lea Congres al P.M.R. consti­
tuie o adeziune la activitatea
însufleţită pe care o duc oame­
nii muncii în aceste zile.
Piesa în trei acte şi cinci ta­
blouri a lui Horia Lovinescu
aduce in scenă cîteva evenimen­
te din timpul celui de-al Il-iea
război mondial şi perioada i-
mediat următoare a acestuia.
Acţiunea se petrece intr-un tîr-
guşor de provincie din Moldova.
Viaţa celor trei surori Boga
reprezintă trei linii directoare
care se unesc de-abia în fina­
lul piesei, în timpul cînd co­
muniştii cuceresc tet mai mult
poziţia în Romînia. Prin par­
ticiparea activă la acţiunile re­
voluţionare, medicul Tulia Boga
se transformă într-o luptătoare
pentru nou. Sora ei, Valentina
Boga, o femeie uşuratică, este
înşelată de viaţă atît prin căsă­
toria cu şnerţarul Miluţă cit
şi în relaţiile ei sentimentale
cu un ofiţer. Singurul care a
iubit o cu adevărat a fost pro­
fesorul de filozofie Mereuţă ca­
re, prin munca ele instruire, de
A cîştigat însă întreaga echi­
pă, care în acea zi a lichidat
rămînerea în urmă...
La sîîrşitul lunii mai, echi­
pa iui Circu a fost evidenţiată
pentru realizări bune. Doar
şi-a depăşit planul cu 5 pro­
cente şi a obţinut şi o econo­
mie de 9 kg. exploziv !
Răsplata acestei munci a
fost şi ea bună. Şeful echipei
a cîştigat cu 300 lei mai mult
decît salariul de bază, ajuto­
rul cu 250 Iei etc. Puteau însă
cîştiga mai bine. Culcla Iosi!
însă, un om din echipa lor —
muncitor priceput, de aftfe! —
a făcut 6 absenţe nemotivate,
care au influenţat cîştigu! tu­
turor.
— Aceasta este o lipsă a
colectivului nostru — spunea
tov. Circu. Trebuia să-l fi a-
jutat pe tovarăşul Culda să
înţeleagă de ce nu trebuie să
lipsească. Noi însă ne-am
mulţumit să lucrăm singuri şi
pe el să-I lăsăm să facă ce
vrea...
In prima zi din luna iunie,
laşi avînt. Numai că au apă­
rut cîteva noutăţi. Tovarăşul
Circu a fost numit s?f de bri­
gadă pentru că i s-au mai dat
4 oameni din care n mai al­
cătuit o echipă. Apoi, condu­
cerea sectorului a pregătit plo­
turi metalice pentru a uşura
munca şi pentru a mări viteza
de înaintare. In fine, planul
a fost mărit. Oamenii sînt în­
crezători însă. Aceasta am a-
flat-o chiar de la tov. Circu s
— Despre plan nu vorbim,
pentru că îi realizăm. Ne gîn-
dim să obţinem o depăşire
mare. Aceasta depinde însă şî
de sprijinul pe care ni-! va da
conducerea sectorului cu va-
gonete goale, sfredele... Acum
îmi cunosc bine ortacii şi ştiu
ce poate fiecare...
Nu încape îndoială, ortacii
lui Circu se vor ţine de cu-
vînt. Această brigadă face
parte din colectivul sectorului
„Ilie Pintilie“ de la I. M. Bar­
lui partidului s-a angajat să
depăşească în acest an planul
de producţie şi să realizeze în­
semnate economii de mate­
riale.
N. ANDRONACHE
reeducare ce i-o face comunis­
tul Pavel Goldea, devine un mi­
litant pe frontul presei, fapt
pentru care este ucis de reac­
ţionari. Valentina a înţeles că
Mereuţă trebuie să constituie
pentru ea omul adevărat, însă
prea tîrziu. In cele din urmă şi
Valentina va fi femeia care
va participa la viaţa nouă. A
treia soră, Ioana Boga, com­
pletează acţiunea piesei prin-
tr-o viaţă plină de frămîntări.
Ea este soţia ofiţerului Radu
Grecescu, fiul bastard al ne­
bunei EJeonora Gorăscu. Acest
individ perfid, rezultat al edu­
catei militariste fasciste, pozea­ de personaje care rămîn în me­
ză în soţul iubitor, în omul cin­
stit. Dar el este bestialul uci­
gaş al lui Mereuţă, el este tri­
misul spionajului occidental
care acţionează împreună cu
vechitura duducă Catlnca. De­
mascarea activităţii lui Greces­
cu este o acţiune a comuniş­
tilor la care îşi aduce contri­
buţia şi soţia acestuia. Ioana
Boga. Ea La iubit pe Radu, a
crezut în el, însă aîlînd mîrşă-
via lui şi sub influenţa secre­
tarului de partid — viitorul ei
cumnat, Pavel Golea — se
comportă ca o adevărată luptă­
toare nentru cauza clasei mun­
citoare.
La realizarea spectacolului
şi-a dat contribuţia un colectiv
de aproape 40 de persoane, in
general distribuţia a corespuns
cerinţelor piesei, unele dificul­
tăţi prezentând doar rolul lui
Mirescu. Ion Lois, în rolul lui
Pavel Golea a adus în scenă o
figură de comunist hotărît,
demn. cu prestanţa necesară
să influenţeze schimbările din
viaţa surorilor Boga. Cuplul de
surori — Ioana (Marinoiu Ana),
Valentina (Raisa Chetreanu),
şi Tulia (Ana Jucovschi) — au
reuşit să-şi dozeze în aşa fel jo­ ,.T. O. Frimu“. cooperativa „Via­
DRUMUL SOCIALISMULUI
Toată atenţia reducerii
consumului de lemn de mină!
(Urmare din pag. l-a)
de muncă, al reducerii consumu­ de 1,5—1,7 metri. Acest lucru a s-a resimţit mult în mină. In
lui de lemn de mină şi al îmbu­ dus la suprasolicitarea stîlpilor, două abataje şi jumătate, stîlpii
nătăţirii procesului tehnologic la distrugerea lor şi la înlocui­ s-au defectat, lucru ce a dus la
rea metalică a înlocuit pe scară nos, lucru ce a atras după sine productivă şi la un consum su­
tot mai mare armarea în lemn. creşterea preţului de cost al to­ plimentar de material lemnos.
Drept rezultat, în acest an, nei de cărbune extras. Tehnicie­ O mare vină revine în acea­
productivitatea muncii a crescut nii acestui sector, precum şi de stă direcţie şi serviciului cerce­
în mod simţitor. La exploatările la celelalte sectoare ale mine­ tare al Combinatului carbonifer,
Lonea, Aninoasa, Petrila şi Uri- lor din Valea Jiului, unde aba­ deoarece nu a căutat să experi­
cani s-a depăşit productivitatea tajele frontale au fost armate menteze mai întîi un lot de
de o tonă pe post, iar colectivele în fier, au datoria să respecte 20—30 stîlpi, pentru a vedea
exploatărilor Lupeni şi Vulcan întocmai densitatea de armare. cum se comportă în mină şi abia
depun eforturi susţinute pentru
a ajunge şi ele cu productivita­
exploatări. Toate aceste realizări
se datoresc efortului depus de
muncitorii mineri în marea în­
trecere socialistă care se desfă­
şoară în cinstea celui de-al
IlI-lea Congres al partidului.
In acest an, în abatajele fron-i
tale ale sectorului III al minei
Lupeni, a fost introdusă arma­
rea metalică, fapt care a dus la
extragerea unor cantităţi însem­
nate de cărbune cocsificabil în
afara sarcinilor de plan. Din
păcate însă, cărbunele extras
din acest sector se menţine încă
la un preţ de cost ridicat. Cau­
zele constau în depăşirea conţi­
nutului de cenuşă admis şi de­
păşiri consumului de lemn pla­
nificat
Pentru îmbunătăţirea calităţii
cărbunelui, au fost luate unele
măsuri concrete, fapt ce a dus
la obţinerea unor rezultate pro­
miţătoare. Nu acelaşi lucru s-a
făcut însă în direcţia consumu­
lui de lemn planificat, care în
luna aprilie a fost depăşit cu
peste 140 m.c.
Se ştie că în abatajele fron­
tale unde a fost introdusă ar­
marea metalică, consumul de
lemn scade de 2—3 ori, iar pro­
ductivitatea muncii creşte îri
mod simţitor prin reducerea
timpului de armare şi a postu­
rilor de ia transportul lemnului.
Cu toate acestea, la sectorul III
de la mina Lupeni, se depăşeşte
în mod regulat consumul de
principale care au dus la folo­
sirea de mai mult lemn se dato-
reşte nerespectârii densităţii dc
armare.
La un control făcut de orga­ ne e dragă (reluare) ; 18,00 Muzică
nele competente din G.G.V.J., s-a uşoară romînească interpretată !a di­
constatat că nu se respectă den­
sitatea de armare stabilită. In
abatajele frontale armate în fier,
distanţele dintre rîndurite de
stîlpi şi în lungul grinzilor. în
E O S ’Ü 4 4
cul, incit, trecînd prin frămîn­
tări deosebite, prin durere, plă­
cere, nehotărire şi bucurie —
în final apar ca renăscute.
Mircea Dan, în rolul lui Radu
Grecescu, a realizat o bună in­
terpretare. El a reuşit să pre­
zinte tipul unui ofiţer perfid şi
josnic. O frumoasă realizare a
avut-o Voieu Greavu, în rolul
pictorului Alee Gorăscu. In ro­
luri scurte dar bine realizate
au apărut Elena Todea, Vaier
Vlad, Ioan Iliescu, Elena Trîs-
nea, Nicolae Tudor şi alţii.
Regizată eu multă străduinţă
şi pricepere de către tovarăşa
Doina Iliescu, piesa a trans­
mis cu succes mesajul ei, iar
interpreţii au realizat tipuri
moria spectatorilor.
Decorurile, bine executate. în­
tregesc atmosfera piesei. Meri­
tul realizării lor revine tovară­
şelor Ana Olaru şi Dorina Crîng.
De remarcat decorul pentru
stradă.
Efectele de lumină şi sonori­
zare, îngrijite de Ton Siminie,
în genera] sînt bine realizate.
Este demnă de remarcat mun­
ca depusă de către colectivul
ca,sei de cultură din Orăştie via ţa ; ZLATNA : secretul ci-
pentru prezentarea unui spec­ frului; APOLDUL DE SUS:
tacol bun şi necesar. Acest co­
lectiv, care înmănunchează lu­
crători de Ia fabrica chimică,
fabrica „Vidra“, întreprinderea'
ţa nouă“ şi cadre didactice
din Orăştie, a prezentat pînă
acum patru spectacole iar cere­
rile nu s-au terminat, ceea ce
înseamnă că examinatorul prin­
cipal al artei — publicul —
şi-a spus cuvîntul.
E. USKAR
metodist principal
Ia Casa regională a creaţiei populare
prevăzut în monografia de ar­ cial cele de sudură au fost fă­
mare, ele sînt situate la lungimi cute de mîntuială şi acest lucru
Numai astfel stîlpii se vor pu­
tea refolosi de mai multe ori,
numai astfel se va reduce con­
sumul de material lemnos, care
va trebui să scadă în 1035 la'
ce' mult 35 m.c. pe mia de tone
cărbune extras.
Deficientele
de construcţie şî
proiectare trebuie
lichidate
Depăşirea consumului de ma­
terial lemnos planificat pe tri­
mestrul I la mina Lupeni cu
peste 3 m.c. la suta de tone căr­
bune extras, se datoreşte în mare
măsură unor deficienţe de pro­
iectare şi construcţie a stîlpilor
metalici.
Nu de mult, la mina Lupeni
în stratul 15, au fost armate în
fier 3 abataje, cu stîlpi metalici
construiţi la U.R.U.M. Petro­
şani. Din păcate, rezultatele nu
au fost cele dorite.
Constructorii de Ia U.R.U.M.P.
nu au executat stîlpi de buna
calitate, multe operaţii şi în spe-
M/y mOGRÂMUL B E
9 IUNIE 1960
PROGRAMUL I : 8,30 Concert de
dimineaţă: 9,30 Drumeţii veseli (re­
luare) : 10,15 Melodii populare romî-
neşti: 10,40 „Viaţa e frumoasă“ —
muzică uşoară ; 11,03 Fragmente din
opera „Ruslan şi Ludmila“ de Glinka;
11.30 Almanah ştiinţific (reluare)’
12.30 Goncert de prînz; 13,32 Rap­
sodia I-a de Marţian Negrea; 14,00
Program emis de studioul regional Gra-
iova ; 14,30 Pe aripile melodiilor: 15,10 r Vă informează despre: J
Răsună cîntecul şi jocul pe meleagu­
rile patriei; 15,50 Reportaj; 16,15
Vorbeşte Moscova!; 17,30 Tinereţea
ferite instrumente; 18,30 Muzică
populară romînească; 19,05 Tribuna
radio: Dezvoltarea producţiei mijloa­
celor de producţie — temelia creşterii
nivelului de trai al maselor din {ara
noastră ; 19,20 Muzică din opereta
„Tinereţea maestrului“ de Victor Rai-
cev. [ abonaţi-vă din timp la 1
PROGRAMUL I ii 14,07 Valsuri; L „VEAC NOU“. Costul unui J
14.30 Din muzica popoarelor sovietice;
15.00 De toate pentru toţi (reluare);
16.30 „Folclorul în prelucrarea Com­
pozitorilor noştri“ ; 17,00 Melodii des­
pre rachetă şi satelit, program de
muzică uşoară romînească ; 17,30 Sfa­
tul medicului: plantele medicinale;
18,05 Formaţii muzicale înfiinţate în
anii puterii populare ; 19,00 Să învăţăm
limba rusă cîntînd: „Cîntec de lea­
găn“ de Kolmanovsld (II) ; 19,30
Gospodari, iniţiative, realizări: 20,20
Noapte bună, copii: „Cuvîntul ma­
gic", de Oseeva ; 20,30 Emisiune li­
terară : Pagini din istoria nouă a pa­
triei : 21,15 Din cîntecele şi dansurile
popoarelor; 21,45 Părinţi şi copii;
22.00 Muzică de dans ; 23,15 Concertul
de noapte „Serenadă tîrzie".
9 IUNIE 1980
DEVA : Oameni sau m ajuri;
Misiune periculoasă; ALBA IU-
LIA: Inimă de m am ă; Fata
din K iev; BRAD: Băieţii noş­
tri ; ILIA : Telegrame ; HAŢEG:
Băieţii noştri; HUNEDOARA :
Oameni şi lupi; ORĂŞTIE:
Bomba ; Haiducii din Rio Frio ;
PETROŞANI: Lumini în întu­
neric ; Vise de duminică:
SEBEŞ : Băieţii noştri; SIME-
RIA: Valurile Dunării; LONEA:
Torentul; TEIUŞ : intilnire cu
Frunze roşii.
W lE fk
PENTRU 24 ORE
Vreme nestabjlă cu cerul schimbător
mai mult noros. Vor mai cădea ploi sub
formă de averse. Temperatura variabi­
lă : ziua între 22 şi 28 grade iar noap­
tea între 10 şi 15 grade. Vînt potrivit
cu intensificări din sectorul nord şi
nord-vest.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vremea răinîne nestabilă cu tempe­
ratura in scădere uşoară.
pe urmă, cînd rezultatele ar fi
fost cele dorite, să se treacă la'
construirea lor în serie. De ase­
menea, nu s-a urmărit pe teren
construirea acestor stîlpi şi mo­
dul cum sc comportă ei în mină.
Este adevărat că nici mate­
rialul din care au fost executat!
stîlpii nu a fost corespunzător,
însă această problemă se putea
rezolva pînă în prezent, dacă
serviciile, competente din cadrul
G.C.V.J. ar fi făcut demersurile
necesare pentru înlocuirea ma­
terialului respectiv cu alte ma­
teriale de calitate superioară.
Această stare de lucruri tre­
buie curmată în viitor. Organele
competente au datoria de a lua
măsuri urgente care să ducă la
îmbunătăţirea calităţii pieselor e-
xecutate la U.R.U.M. Petroşani
şî la eliminarea deficienţelor de
proiectare.
•ir
Colectivele de conducere, or­
ganizaţiile de partid, sindicale
şi de tinere* de la exploatările
miniere din Valea' Jiului au da­
toria să mobilizeze şî mai mult
pe fiecare om al muncii pentru
reducerea consumului de mate­
rial lemnos, astfel ca orevede-
rîle proiectului de Directive ale
Congresului al TTT-lea a' P.M.R.
să fie înfăptuite cu cinste.
- v - > r ' r o r ' n r ' r ' r * r ' r ' ’/
Citiţi
„ Veac notiu
[¦ săptămânal în 12 pagini. T
J- ® actualitatea sovietică ;
!- * economia şl politica j
L internaţională ;
t ° ce e nou în ştiinţă şi \
tehnică ;
® literatură şi artă.
Rubrici de : teatru — ci- î
nema — umor — modă —
sport — şah — filatelie —
jocuri distractive.
Revista se găseşte de 1
; vînzare la chioşcurile de ]
difuzare a presei.
Pentru a vă asigura pri- •)
• mirea regulată a revistei, j
L abonament: pe 3 luni 10 1
l lei, pe fi luni 20 lei, pe 1 J
[ an 40 lei. Difuzorii volun-
I tari din întreprinderi pri-
[• mese şi abonamente pe o j
[_ lună.
(1
— * /\— l < ~J \ P« t ( Pv— f\ Ix. I
l’COOOOOCOOOOOOGOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO.
| ANUNŢ '
î DIRECŢIA CENTRALĂ DE
§ STATISTICA aduce la cu-
Î noştinţa absolvenţilor fos­
telor şcoli medii tehnice de
g statistică, fără examen de
| diplomă, că organizează o
g ultimă sesiune a examenu-
g Iui de diplomă la data de
8 1 septembrie 1960.
U Examenul se va ţine la
8 Bucureşti şi se va da din
8 obiectele prevăzute în pla-
o nul de învăţămînt pentru
8 examenul de diplomă din
§ anul şcolar 1954—1955.
8 Cererile de înscriere în-
§ soţite de certificatul de stu­
dii, se vor depune la Direc­
ţia Centrală de Statistică
— Direcţia cadre — str.
Stavropoles, nr. 6, raionul
Tudor VÎadimirescu — Bu-
g cureşti, de unde se pot fua |
8 informaţii suplimentare. 8
30000000000000000000000000000000000000
COOPERATIVA „DRUM NOU"
HUNEDOARA
sediul central str. Popa Şapcă, 9.
Execută pentru deservirea popu-
'ajief i
9 Confecţii de croitorie, după
comandă, pentru femei, băr­
baţi şi copii;
o încălţăminte comenzi şi re-
paraţiuni;
® Lucrări de spălătorie;
® Reparaţii şi instalaţii elec­
trice ;
a Zugrăveli şi vopsitorie;
o Lucrări de artă fotografică;
0 Coafură, frizerie, manichiură,
pedichiură.
Pag. S '
Oircul de stat din Bucureşti
99® ANUNŢĂ CĂ SPECTACOLUL
la
al artiştilor de circ din R. P. Polonă se va juca în regiunea
Hunedoara zilnic la ora 20,30, iar sîmbăta şi duminica în ma­
tineu Ia ora 16,30, astfel:
La PETROŞANI de la 10 la 20 iunie;
La DEVA de la 23 la 27 iunie;
La HUNEDOARA de Ia 30 iunie la 4 iulie.
Biletele de 6 Iei stal şi 8 Ici rezervat se vînd numai prin
comitetele sindicale din instituţii ?i întreprinderi pe baza pro­
gramărilor făcute prin consiliile sindicale locale anticipat şi a
sumelor depuse la B.R.P.R. din oraşul respectiv în cont 038.023
al Circului de stat Bucureşti — de la filiala raională B.R.P.R.,
raionul Stalin — Bucureşti.
Pe baza chitanţelor-foaie de vărsămînt sau a sumelor în
numerar, delegaţii întreprinderi I°r vor primi biletele necesare
pe categorii în zilele în care s_au programat.
Comitetele sindicale prin responsabilii culturali din între­
prinderi sînt chemate să creeze salariaţilor posibilităţi pentru a
viziona acest spectacol de valoare internaţională. Prin reţinerea
din timp şi achitarea anticipată a biletelor se asigură locurile
necesare, precum şl desfăşurarea normală a spectacolelor.
Prin casele speciale nu se vor vinde bilete decît în limHs
locurilor rămase disponibile de la instituţii, întreprinderi şi cele­
lalte organizaţii obşteşti şi economice.
Orice reiaţii se pot lua de la sectorul cultural al consiliului
sindical loca! sau agenţiile teatrale din oraşele respective.
DIRECŢIA CIRCULUI DE STAT
Oferte de serviciu
DIRECŢIA CENTRALA DE STATISTICĂ
organizează concurs pe bazăi de examen în vederea ocupării L
unor postu ri vacante :
— şef serviciu
_ inspector statistic p rlnclpal
— consultant (finanţe şl credit)
— inginer economist ( agricultură)
— economist statistici an principal
— contabil revizor prin cipal
— desenator cartograf principal
— şef de garaj
— electromecanic de p retaizlei
Concursul va avea loc in ziua de 25 iunie 1960. Cererea
de angajare, însoţită de diplo ma de studii, adeverinţa de
vechime, autobiografia, eventu al lista lucrărilor ştiinţifice pu­
blicate, vor fi depuse la Direcţ ia Centrală de Statistică — str.
Stavropoles, nr. 6, raionul T. Via dimirescu, Bucureşti — Direcţia
< Cadrelor.
^Direcţiile regionale de stat istică organizează concurs pe ?
z bază de acte, fără examen, pen tru ocuparea unor posturi va- *
7 cânte de la sediul direcţiilor, şl inspectoratelor raionale: L
— şef serviciu - -•\
— economist statistlcla n specialist >
— inspector şef statist ic raional
— statistician
Pot fi numiţi prin concurs, fără examen, pe baza actelor
de studii, a lucrărilor ştiinţifice dacă îndeplinesc condiţiile de
studii cerute de indicator:
a) ingineri cu pregătire corespunzătoare profilului servi­
ciului respectiv.
b) specialişti In probleme fi nanciare
c) absolvenţi ai facultăţilor 'de matematică pentru unele
posturi de economişti statiistici eni principali
ă) cadre cu rstagiu in institutele de învăţămînt superior
şi institutele de cercetări ştiinţifice
-j e) absolvenţi I.S.E.P., cu ex amen răe srtat, care au media
peste 8,50 pot ocupa posturi de inspector şef statistic raional
iar cei cu media peste 7,50, posturi de economist 'statistician 1
principal.
Cererea de angajare însoţi tă de autobiografie, acte de >
studii şi lucrări se depun direct ia direcţiile regionale care au <¦
postul solicitat. <
ţ Se acordă de la caz la caz dispensă de 'stagiu.
Informaţii suplimentare se pot obţine de la fiecare dîrec- .
ţie regională de statistică, precum şi de la Direcţia Centrală'
~) de Statistică unde se găsesc af işate posturile vacante de la ¦
toate regiunile şi raioanele sta tistice.
* ir
ÎNTREPRINDEREA DE EXPLORĂRI
cu sediul în LUPENI
angajează prin concurs :
° şef de serviciu foraj, cu ® şef serviciu contabilita­
diplomă de inginer şi 7 ani te cu studii medii şi 7 ani
în funcţie de specialitate ;> in funcţii economice; sala­
salariu 1950-2.250 lei. riu 1.600-1.850 lei.
° ingineri mecanic, chi­ ° maiştri sondori şi me­
mist, foraj — cu studii co­ canici cu diplomă de mai­
respunzătoare ; salariu 950-
1.500 lei. stru; salariu 900-1.350 lei.
9 tehnician geolog cu şcoa­
0 economist principal cu
lă medie tehnică geologie ;
studii superioare economice salariu 750-950 lei.
şi stagiu în funcţie 3 a n i;
salariu 1.150-1.350 Iei. 0 paznici cu dosar apro­
bat de m iliţie; salariu 500-
A /V W V M 600 Iei.
pilim® ş«• o. 6 e euadaus
antibiotice
AEUXR PENFURIN
CiCLOFURIN
FURADICIL
STIMULIN
Ofeiinefj sporuri ridicate
de carne s>i ouă
Produse ale fabricii de antibiotice
din Iaşi
Se livrează pe baza de comenzi
ferme