Page 28 - 1960-06
P. 28
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1696
xü&mele şlinl • jjJáÁjraele şiM •u)âhn&\& simt Reluare lucrărilor
Comitetului celor
zece state pentru
dezarmare sie ia
Comunicatul întîlnirii îm p otriva reîn vierii to m
GENEVA 7 (Agerpres). —
interparlamentare de ia Stokholm n a z ism TASS a n u n ţă : In şedinţa din
7 iunie a Comitetului celor ze
STOCKHOLM 7 (Agerpres). stea respectarea strictă de către M itingul an tifascist clin incinta fostului lagăr ce state pentru dezarmare, a
TASS anunţă: La 5 şi 6 iunie toate statele a principiilor Car de exterm inare de la Bergen — Belsen luat cuvîntul şeful delegaţiei so
la Stockholm a avut Ioc o în- tei Organizaţiei Naţiunilor Uni vietice V. A. Zorin, locţiitor al
iîînirc a reprezentanţilor paria-, te şi a prevederilor dreptului in BERLIN 7 (Agerpres). — eepreşedinte al Federaţiei in ministrului Afacerilor Externe al
mantelor clin S. U. A., Anglia, ternaţional, în special a preve Peste 5.000 de antifascişti din ternaţionale a luptătorilor din
Franţa, italia, Belgia, Suedia şi derilor referitoare la interzice diferite ţări ale Europei au rezistenţă, a victimelor şi deţi U.R.S.S., care a prezentat noi
Uniunea Sovietică. Scopul aces rea zborurilor deasupra teritori luat parte la un miting care a
nuţilor fascismului, a exprimat le propuneri sovietice referitoa
tei întilniri a constat în exami ilor străine. avut loc în incinta fostului la neliniştea poporului francez în re Ia tezele principale aie tra
narea problemelor dezarmării. Războiul, se spune în conti găr de concentrare hitlerist legătură cu acţiunile Germaniei tatului cu privire la dezarma
După încheierea întîlnirii a îost nuarea comunicatului, nu este Bergen-Belsen. Ei au adresat o- occidentale îndreptate spre pre rea generală şi totală şi moti
dat publicităţii un comunicat in inevitabil. Primejdia de război piniei publice mondiale chema gătirea de noi aventuri militare. vele care au determinat îor-
care se subliniază că nu se poa poate fi înlăturată pe calea tra rea de a împiedica militarismul
te admite ca amînarea conferin tativelor consacrate adoptării u- reînviat în Germania occiden La miting au mai luat cuvîn
ţei la nivel înalt să pună în pri nor hotărîri juste, acceptabile tală să tîrască popoarele In
mejdie coexistenţa paşnică şi să pentru toti. tr-un al treilea război mondial. tul şi alţi delegaţi. i mularea acestor propuneri.
ducă la reînvierea „războiului
rece“. Autorii comunicatului anunţă După cum anunţă agenţia P op o rul K enyei Suptă
că cea de-a 4-a conferinţă intei- ADN, participanţii la miting au pentru independentă
Parlamentarii prezenţi la u- naţională pentru dezarmare „a adoptat un manifest care su
ceastă întîlnire consideră că sar mesei rotunde" se va întruni în bliniază că orice încercare de LONDRA 7 (Agerpres). — ţia din colonia britanică Kenya,
cina cea mai urgentă constă în toamna anului curent. Partici revenire la nazism, orice în
demn la revanşă trebuie con
încheierea la tratativele de la
Geneva a unui acord cu privire panţii la ea vor căuta să găsea damnat ca fiind o cale ce Arap Moi, membru al Consiliu devine din nou încordată. La Leningrad se află în vi sită delegaţii de muncitori şi
la încetarea experienţelor cu ar scă soluţii în scopul reglementă duce la fascism şi la o catas lui legislativ din Kenya, a de După cum reiese din relată activişti sindicali din alte ţâri. Printre ei se află şi filatoarea
ma nucleară şi cu privire la de rii problemei cu privire la re trofă. clarat în cadrul unei confe
zarmare, atrăgînd îndeosebi a prezentarea Chinei în O. N. U„ rinţe de presă, ţinută la Lon rile presei britanice, în două P. Crăciun din Craiova.
tenţia asupra propunerii guver demilitarizării parţiale în Eu Cei prezenţi au aflat cu in dra, că poporul african din Ke mari regiuni din Kenya a fost
nului sovietic din 2 iunie 1960 dignare că guvernul vest-ger- nya cere să i se acorde ime introdusă din nou starea excep
ropa centrală, respectării efec man a refuzat viza de intrare ţională, trimiţîndu-se totodată
delegaţiilor participanţilor la
tive a Cartel O.N.U. atunci cînd
La baza tuturor eforturilor în mişcarea de rezistenţă din U- diat independenţa. Ei a adău întăriri de poliţie. Toate mitin
dreptate spre întărirea păcii în tratativele dintre martie puteri niunea Sovietică, Polonia şi gat că africanii din Kenya nu gurile şi adunările au fost in IN FOTO : Filatoarea P. Cr ăciun în vizită la combinatul
lumea întreagă, subliniază auto nu duc la realizarea unui a- Cehoslovacia. In legătură cu a- mai sînt satisfăcuţi cu rezulta terzise. textil S. M. Kirov, urmărind munca filatoarei sovietice Rai-
rii comunicatului, trebuie să cord. ceasta ei au adresat o telegra tele conferinţei constituţionale sa Alamatova.
mă de protest guvernului R.F. cu privire la Kenya de acum La 6 iunie s-a aflat la Lon
------- - oa Germane. patru luni, deoarece situaţia a dra că autorităţile din Kenya -m&-
evoluat de alunei foarte repe refuză să recunoască ca legală
Cele mai cuprinzătoare Luînd cuvîntul în faţa celor de în Africa şi ea se schimbă „Uniunea naţională africană din S e s iu n e a C @ rw iliulu
adunaţi, Rossaint, vicepreşedin aproape săptâmînal sau zilnic. Kenya“, creată recent, cerînd
95> te al Uniunii vest-germane a ca liderul acestei uniuni, Jomo G e n e r a l a l F„ S .
persoanelor persecutate de na
şi amănunţite propuneri“4
Presa indiană salută noile propuneri sovietice zişti, a relevat necesitatea de a Ţări ca Somalia — a declarat Kenyatta, care este încă în PEKIN 7 (Agerpres). — In a Consiliului General al F.S.M.
în problema dezarmării se d'uce o politică îndreptată Arap Moi, care au făcut par închisoare, să nu deţină nici un şedinţele din dimineaţa şi du- să adopte o declaraţie specială
împotriva înarmărilor şi a răz te din delegaţia Kenyei la con fel de funcţie în această uniu pă-amiaza de 6 iunie, a celei sau vre-un alt document în
DELHI 7 (Agerpres). —- re le-a formulat pînă in, boiului. ferinţa constituţională de la ne. Autorităţile britanice cer de de-a X l-a sesiuni a Consiliului sprijinul noilor propuneri so
TASS anunţă: Comentînd prezent“. Londra — îşi obţin independen asemenea să fie scos din sta General al Federaţiei Sindicale vietice cu privire la dezarma
noile propuneri sovietice cu Reprezentanta delegaţiei iu ţa în curînd, şi Kenya trebuie tutul uniunii articolul care pre Mondiale, participanţii au ară re şi pentru a apela la orga
privire la dezarmarea gene După cum arată comenta goslave a transmis participan să obţină independenţa imediat. vede aderarea la această or tat că aprobă în unanimitate nizaţiile sindicale din întreaga
rală şi totală, influentul ziar torul politic al aceluiaşi ţilor Ia miting un salut din ganizaţie a sindicatelor în cali aprecierea situaţiei internaţio lume să organizeze acţiuni con
ziar, noile propuneri sovieti partea Federaţiei luptătorilor După cum reiese din relată tate de membri colectivi. nale şl sarcinile mişcării sindi crete ale clasei muncitoare în
„Times Of India“ scrie în- ce confirmă părerea că N. S. din războiul naţional de elibe rile ziarelor londoneze, situa cale în etapa actuală, prezen scopul de a sili. guvernele care
tru-un articol redacţional: Hruşciov intenţionează să ia rare a Iugoslaviei. tate în rapoartele lui Louis se situează pe o poziţie negaţi-
parte la o conferinţă la ni Noi răscoale în Paraguay Saîllant şl Ibrahim Zakaria. vă în această problemă, să spri
„Cea dinţii reacţie la planul vel înalt şi să tindă spre A. Forcinal, fost ministru, vi- jine propunerile Uniunii Sovie
sovietic de dezarmare trebuie normalizarea relaţiilor cu BUENOS AIRES 7 (Ager Ziarul „Glarln" relevă că ît) Reprezentantul sindicatelor tice cu privire la dezarmarea
să cuprindă recunoaşterea că Occidentul. Li Sîn Man dă semne pres). — Presa argentiniană re afara intensificării activităţii din Cipru, A. Ziarkidis, expri- generală şi totală.
latează despre noi răscoale în răsculaţilor în regiunile Santa mînd părerea tuturor oamenilor
ţ el conţine fără îndoială cele Intr-un editorial consacrat de pierderea Paraguay, ca urmare a creşte Elena, San Jose etc., tulburări muncii din ţările coloniale şi La 6 iunie a luat de aseme
/ mai cuprinzătoare şi amă- noilor propuneri sovietice, rii nemulţumirii poporului Para s-au produs în capitala Para dependente a declarat că po nea cuvîntul Anton Moiscscu.
s nuntite propuneri care au ziarul „Naw Bharat Times“ faculfăfilor mintale guayan împotriva dictatorului guayului unde au avut loc cioc poarele acestor ţări sprijină în* vicepreşedinte al C.C.S. din R.P.
< fost prezentate vreodată de scrie : „Studierea atentă a Stroessner. După cum scrie „Ei niri între unităţi ale armatei şi trutotul noua iniţiativă de pa- Romînă, care după ce a adus
ţ un guvern. Desigur că un do- noului plan ăe dezarmare în NEW YORK 7 (Agerpres). — Potri Diario“ recent, au izbucnit răs grevişti. Dictatorul Stroessner ce a guvernului sovietic, care salutul tuturor oamenilor mun
i cument atît de convingător trei etape ne convinge că nu vit relatărilor agenţiei France Presse, coale în mai multe localităţi din încearcă să stăvilească creşterea deschide posibilităţi reale sta cii şi sindicatelor din ţara noas
^ şi Line redactat lasă impre- poate exista plan mai prac dictatorul sud-coreean Li Sin Man ca Paraguay, urmate de lupte în nemulţumirii poporului întărind bilirii unei păci trainice în în tră, a arătat că este de acord
$ sf.a că a fâst prezentat de re a fugit in urmă cu ciieva zile in tre răsculaţi şi trupele lui Stror în grabă forţele armate şi ope- treaga lume. cu conţinutul rapoartelor pre
ţ ::n guvern care a Uotărit cu tic decît acesta. Caracterul Statele Unite a fost internat la 6 iu essner. Poliţia şi armata para rînd arestări în masă în rîndul zentate şi cu concluziile privind
\ toată seriozitatea să obţină nie ta spitalul din Honolulu deoarece guayana au luat măsuri specia patrioţilor paraguayeni. Mai Pentru noi toţi, a subliniat activitatea viitoare a F.S.M. şi
> nu doar o dezarmare părţi a- planului este de aşa natură manifesta semne de „pierdere a facul multe mii de patrioţi sînt de a- în cuvîntarea sa preşedintele a sindicatelor afiliate acesteia.
tăţilor mintale". Un reprezentant al le de supraveghere a persoane cum în închisori. Confederaţiei oamenilor muncii A. Moisescu a subliniat că po
ţ lă, ci ceva mai mult“. incit el corespunde puncte spitalului din Honolulu a declarat zia din America Latină, Lombardp porul romîn, alături de toate
? „Times Of India“ consiăe- riştilor că boala lui Li Sin Man tre lor care sosesc în capitala ţării, Toledano, problema centrală popoarele, a sprijinit şi spriji
L ră că „Occidentul trebuie să lor de vedere ale Angliei şi buie pusă in legătură cu „şocul pro este problema păcii. Forţele pă nă poziţia justă a U.R.S.S. fală
vocat de recentele evenimente din Co Asuncion, din Argentina şi Uru cii, a subliniat el, sînt mai pu de acţiunile agresive ale mili-
fie gata să adopte o atitu Franţei şi nu lasă loc pentru reea de Sud", care, după cum se ştie ternice decît forţele războiului tariştilor americani. El a pro
dine obiectivă şi calmă faţă au dus la alungarea dictatorului sud- guay- şi dacă imperialiştii americani pus ca F.S.M. să trimită un
ăe planul sovietic, fără pă obiecţiunile pe care S.U.A. corcen de la putere. recurg la tot felul de provo
reri preconcepute şi fără
condiţiile preliminare pe ca le-au formulat în legătură
cu planurile ruse de dezar
mare.
cări aceasta se explică nu prin memorandum O.N.U. prin care
să se ceară condamnarea poli
La Washington şi-a încheiat Sesiunea pactului agresif cut şi mai mult cînd au fost superioritatea lor ci prin aceea ticii agresive a S.U.A. şi luarea
recent lucrările sesiunea ordina s. ftk A . Ta ©o nevoiţi să semneze comunicatul că ei îşi simt slăbiciunea în fa de măsuri eficace pentru îm
ră a pactului S.E.A.T.O. De re final al recentei sesiuni, deoare ţa forţelor păcii şi socialismu piedicarea pe viitor a unor ast
marcat că, pentru prima oară în ce se preconizează „intensifica lui. A mai luat cuvîntul la dez fel de acţiuni tîlhăreşti care tul
istoria acestui bloc, membrii lui rea pregătirilor militare“, pre bateri preşedintele Consiliului bură şi ameninţă pacea şi secu
Central al Sindicatelor din Ce
s-au întrunit în capitala S.U.A. cum şi organizarea de manevre hoslovacia, Frantişek Zupka, ritatea popoarelor. A. Moises",u
Hotărîrea ca lucrările celei de-a S.E.A.T.O. şi-a manifestat cu de sud, Turcia şi Maroc au îost membre ale S.E.A.T.O. au cres militare de mare amploare în vicepreşedinte al F.S.M., care a a propus de asemenea să se a-
6-a sesiuni a acestui pact să se prisosinţă caracterul, adevărate răsturnate... cut şi s-au canalizat pe un fă Asia de sud-est. Tonul în orien vorbit despre situaţia interna dreseze un apel clasei munci
desfăşoare chiar în oraşul unde tarea spre intensificarea pregăti toare americane pentru ca a-
se plămădeşte de obicei politica le sale ţeluri. Popoarele din A- Constatările lui Sulzberger se gaş neplăcut Washingtonului. rilor militare a fost dat la sesi ţională. ceasta să-şi manifeste mai ho-
de ansamblu a Statelor Unite sia de sud-est n-au uitat încer potrivesc de minune situaţiei în Este vorba de problema privi une de vicepreşedintele S.U.A., tărît solidaritatea sa cu lupta
este considerată ca o încercare cările acestei grupări militare care se află S.E.A.T.O. Pactul toare la relaţiile cu Republica Nixon, care a rostit cuvîntarea Diallo Seydou, secretar al Bi pe care o duc oamenii muncii
de a restabili, pe cît este cu pu de a răsturna guvernul legal se sprijină pe regimuri urîte de Populară Chineză. Lucrările se inaugurală. Guvintele lui în apă roului Internaţional al Uniunii din celelalte ţări pentru menţi
tinţă, prestigiul ferfeniţit al din Indonezia prin ajutorul a- popoare, menţinute la putere siunii de la Washington s-au rarea blocurilor agresive sînt în Generale a oamenilor muncii nerea şi consolidarea păcii în
S.E.A.T.O., atît de puţin popu cordat rebelilor, presiunile exer doar cu ajutorul baionetelor şi desfăşurat, după cum se ştie, cu ţelese de popoare la justa lor din Africa Neagră (UGTAN) lume.
lar în rîndul popoarelor din A- citate asupra Cambodgiei spre dolarilor. Şubrezenia S.E.A.T.O. uşile închise, iar comunicatul nu valoare. S.U.A. caută să ţină a- care nu este afiliată la F.S.M.,
sia de sud-est. a o „convinge“ să renunţe la s-a accentuat mult în ultima a pomenit nimic despre această prinsă cît mai mult' făclia „răz şi-a exprimat convingerea că ac La sesiune au luat cuvîntul şi
politica sa de neutralitate, a- chestiune. Secretarul general al boiului rece“, ştiind că orice tuala sesiune a Consiliului Ge reprezentanţii sindicatelor din
înfiinţarea cu aproape 6 ani mestecul în politica internă a ÎMMENTARHJl blocului, Pote Sarasin, a dat semn de slăbire a încordării in neral al F.S.M. va ajuta Uniu Cuba, Argentina, Japonia, Cey
în urmă (la 8 septembrie 1954) haosului etc. însă în vileag faptul că în cursul ternaţionale, orice succes al for nea generală a oamenilor mun lon, Congo, Somalia, Venezue
prin străduinţa, în primul rînd sesiunii a avut loc o controver ţelor păcii în lume, subminează cii din Africa Neagră să lege la, — în total 24 de vorbitori.
a S.U.A. şi Avind chemarea să Din comunicatul publicat du să în legătură cu atitudinea faţă şi mai strîns acţiunile clasei
pă sesiunea de la Washington, muncitoare din Africa de miş Discuţiile din şedinţele din 6
grupeze într-o aşa-zisă uniune ţelurile urmărite de S.E.A.T.O. vreme. Lipsa de armonie dintre de R. P. Chineză. Presa a con temelia blocurilor milita-re. Toa carea muncitorească interna iunie s-au transformat într-o
defensivă ţările din Asia de reies şi mai limpede la lumină. ţările participante la pactul firmat că reprezentanţii Pakis te aceste încercări sînt însă sor ţională şi de activitatea Fede vie demonstraţie a hotărîrii oa
sud-est, organizaţia blocului a- Lupta popoarelor din această S.E.A.T.O. constituie fundalul tanului şi Noii Zeelande s-au tite eşecului. In privinţa trăini- raţiei Sindicale Mondiale. menilor muncii din toate ţările
gresiv S.E.A.T.O. n-a reuşit să parte a lumii pentru consolida opus deschis politicii promovată ciei pactelor de tipul S.E.A.T.O. de a apăra pacea şi de a ză
atragă în mrejele sale decît trei rea independenţei lor şi pentru pe care s-a desfăşurat cea de-a este bine să fie reamintită soar Nikola Aleksiev, secretar al dărnici orice provocări ale aţî-
ţări asiatice: Pakistan, Tailan- apărarea păcii este considerată 6-a sesiune de la Washington de S.U.A. de ner©cunoaştere a ta defunctului „pact de la Bag Consiliului Central al Sindica ţătorilor la război.
da şi Filipine (ceilalţi membri de participanţii la blocul' S.U.A. a căutat, fireşte, să ate Chinei populare. dad“. „Sînt term convins — a telor din R.P. Bulgaria, a pro
fiind — S.U.A., Anglia, Franţa, S.E.A.T.O. drept „subversivă“. nueze, în primul rînd, îngrijo spus N. S. Hruşciov despre e- pus ca cea de-a Xl-a sesiune
Australia şi Noua Zeelandă). rarea de care este cuprins Pa Plîngerile sateliţilor americani xistenţa pactelor militare la con
Ţările vecine Tailandei, Pakis Speriaţi de evenimentele surve- kistanul după lovirea avionului au şi altă natură. Pactul ferinţa de presă de la Djakarta Mm cutremura m
tanului şi Filipinelor nu s-au nife în ultima vreme în Extre american de spionaj „U-2“. In S.E.A.T.O., spun ei, este urît de cu prilejul vizitei sale în Indo
înghesuit de tel să adere la mul Orient şi în cel Mijlociu, acelaşi timp creso nemulţumiri popoare şi nu găseşte nici un nezia — că crearea acestor SANiiAGO 7 (Agerpres). — Po ploilor torenţiale şi a inundaţiilor. A-
S.E.A.T.O. imperialiştii se tem ca atît sate le Tailandei ca urmare a poli pic de simpatie în rîndul vecini blocuri agresive este o idee stu trivit relatărilor agenţiilor de presă, genţia France Presse transmite că la
liţii lor din cadrul S.E.A.T.O. ticii duse de S.U.A. în domeniul lor. Serrano, reprezentantul Fi pidă şi, ca orice idee stupidă, în regiunea Apzilor Ghilieni s-au sem 6 iunie au fost evacuaţi locuitorii car
Unul din obiectivele înscrise cît şi popoarele vecine acestora comerţului exterior al acestei lipinelor, justifică „singurătatea“ ea trebuie, în mod inevitabil, să nalat la 6 iunie două noi cutremure tierelor joase ale oraşelor Miraflores,
încă dc la început pe steagul să nu urineze unele „exemple ţări, iar Filipinele solicită aju în care îşi duc existenţa în ca dea faliment. Iar noi — Uniu de pămînt, dintre care unul foarte Sonarela şi Zoto, unde apa a atins
lipsit de glorie al acestei orga neplăcute". F.ste semnificativă, tor economic în locul ajutorului drul pactului cele trei ţări asia puternic, avînd gradul şapte. Gutre- primul etaj al căldirilor. Potrivit ace*
nizaţii constă în lupta împotriva în această privinţă constatarea militar furnizat fără zgîrcenie tice, spunînd că „S.E.A.T.O. este nea Sovietică şi celelalte ţări iu murul a fost înregistrat concomitent leiaşi agenţii, au fost pierdute toate
privit cu suspiciune din cauza
aşa-zisei activităţi subversive plină de amărăciune lă care a- pînă acum. rolului său, în primul rînd mi bitoare de pace — facem tot ce de seismografele din S.U.A., Japonia, speranţele pentru salvarea oraşelor l.os
din ţările Asiei de sud-est. Sub jungea zilele trecute în „New Starea de izolare în care alu litar“. ne stă în putinţă pentru ca a- U.R.S.S., Venezuela şi alte ţări. După Loges, Antilhue, Pishunco şi Huelle-
perdeaua de fum a luptei îm
potriva „primejdiei comuniste“ York Times'“ comenfatorul ame necă S. U. A. este cu atît mai Popoarele din această parte cest lucru să aibă loc cît mai cum transmite agenţia France Presse, hue. Sutele de soldaţi şi civili care
S.E.A.T.O. urmăreşte să submi rican Sulzberger. Sistemul de a- grea cu cît guvernul american a lumii sînt sătule de pregătirile repede. Aceasta va ti o uşurare noile cutremure nu au cauzat victime, luptă să împiedice revărsarea apelor
neze politica de neutralitate pro lianţe al Statelor Unite, se plîn- s-a prezentat la actuala sesiune militare întreprinse de S.E.A.T.O. pentru popoare şi oamenii vor întreaga populaţie din această regiu lacului Rinihue şi să le deschidă o
cu prestigiul compromis în ur ne, lipsită de locuinţe, fiind refugiată cale de ieşire spre ocean continuă
movată de ţările independente gea Sulzberger, este convulsio ma politicii sale perfide de pro din ordinul stăpînilor de la Wa trăi mai liniştiţi şi mai în sigu pe cîmp. Intre timp, operaţiunile de e- munca ajutaţi de buldozere. Situaţia
din Asia. In decursul celor a- nat de tulburări uimitoare. Unul vocări-şi spionaj. Neînţelegerile shington. Nemulţumirile membri ranţă“. vacuare a populaţiei din regiunea Val- continuă să fie apreciată drept foarte
proape 6 ani de existenţă, cîte unul guvernele din Soreea dintre S.U.A. şi ţările asiatice lor asiatici ai pactului au cres M. IORDA divia sînt mult îngreunate din cauza gravă.
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.f.T.R. nr. 203.320 din 6 noiembrie (919. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică ..! Mai" — Deva.