Page 29 - 1960-06
P. 29
I i.'i: lioleca Cení, sia
lion í!!;
' Hunedoara-Deva \
PROLETARI DIN TOATE ŢARI LE, UNlŢl-VA ! <
Anui XII Nr. 1897 joi 9 iunie 1980 4 pagini 20 bani
In întrecerea socialistă In numărul de aii
în întîmpinarea Congresului partidului ® Să facem Ioc iniţiativelor j
creatoare în producţie!
Din material Cif/ft. mal multe economii (pag. 2-a)
economisit I
* Proiectul de Directive ale
Congresului al III-lea al
P.M.R. — în dezbaterea oa
>....... în producţie: — —De la consfătuirea de producţie n-a menilor muncii — Parcul de
autovehicule poate fi mai bi
lipsit nici Reghina Tofan, nici Ana A In urma chemării la intre cere în cinstea Congresului) ne utilizat — Volum sporit
Avram, nici Ana Moldovan, nici Teo de mărfuri tranzitate — îm
dora Bădilă, cea mai vîrstnică mun ) partidului, a celor 19 întreprinderi fruntaşe din ţară, colecti- l bunătăţirea deservirii popu Distileria de guăroane,
citoare a fabricii. De data aceasta laţiei. cea mai mare secţie chi
Teodora Bădilă a împărtăşit celor de \vui fabricii chimice din Orăştie s-a angajat să realizeze In' mică din C. S. Hunedoara,
fată din experienţa ei şl a propus (pag. 3-a) este în preajma intrării in
ca între toate muncitoarele să se por <acest an economii la preţul de cost în valoare de 1.520.000 lei// funcţiune.
nească o animată întrecere pentru tit ® Opinii despre noile pro
lul de fruntaş în economisirea inate- ţ După apariţia proiectului de Directive ale celui de-alX puneri sovietice pentru de IN CLIŞEU: Sala de COMUNICA
rialelor. zarmare. condensatoare şi răcitoa-
(III-lea Congres al P.M.R. colectivul fabricii şi-a intensificati re scufundate. Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romîne a luat
— După cum ştiti — a spus Teo (pag. 4-a) cunoştinţă de mesajul din 2 iunie al preşedintelui Consiliului de
dora Bădilă — principala noastră ma / eforturile in lupta pentru reducerea preţului de cost al pro-/ Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi a examinat noile propu
terie primă este pielea din care confec neri ale guvernului sovietic referitoare la prevederile fundamen
ţionăm încălţăminte. Dec', spre e- ; ducţiei. Datorită acestui fapt pînă acum s-au realizat economii , tale ale Tratatului cu privire la dezarmarea generală şi totală.
conomisirea acesteia trebuie să ne
îndreptăm toată atenţia. <In valoare de 928.000 lei. Iată ciţiva din fruntaşii in lupta ' Considerînd că aceste prevederi reprezintă un program rea
list pentru rezolvarea probemei dezarmării generale şi totale, sub
Ana Avram a împărtăşit şi ea din ( pentru economii. ^ un control internaţional eficace în conformitate cu rezoluţia a-
experienţa ce o are în croirea fetelor doptată în unanimiiate la 20 noiembrie 1959 de către Adunarea
de pantofi. Din toate discuţiile s-a S Unul din obiectivele întrecerii pentru realizarea de cit \ Generală a O.N.U., Consiliul de Miniştri al R. P. Romîne a ho-
desprins lozinca: „Să folosim la ma tărît să acorde întregul său sprijin noilor propuneri ale guver
ximum fiecare dm.p. de piele, să dăm ş mai urnite economii ii consti tuie reducerea procentului de nului ll.R.S.S. şi a dat instrucţiuni corespunzătoare delegaţiei
cît mai multe produse peste plani”. romîne la Comitetul celor zece state pentru dezarmare.
} rebuturi, in această direcţie, fruntaş pe fabrică este colectivul f Acţiuni în domeniul forestier
A doua zi dimineaţă, lucrul a în*
ceput cu mai mult entuziasm. La fie *sectorului lll mecanic, care in primele patru luni ale acestui <
care loc de muncă preocuparea pen
tru traducerea în fapt a angajamentu /an a economisit 712.000 lei. In cinstea celui de-al III-lea, De asemenea, la depozitul fi
lui luat se manifesta din plin. Croito Congres al P.M.R., colectivul nal din Dobra a fost instalat
rii în piele foloseau cu mai multă de muncitori, tehnicieni şi ingi cu cîteva zi ie în urmă un nou S. M. T. Â l h a iu Ha
neri de la I. F. Dobra desfă coji tor.
şoară o largă activitate în acţiu Gata pestra începerea bătăliei
nea de împăduriri, recoltare de Tot în cinstea Congresului co
seminţe şi mecanizare a lucră lectivul de la I. F. Dobra a luat de strîngerea recoltei
rilor. măsuri pentru mecanizarea lu
crărilor în parchetele Ivănanţu Harnicii! colectiv de mecaniza treîianţi şi reducerea consumu*
împăduriri şi Zbec. Aici sînt în curs de in tori de la S.M.T. Alba iuiia a Iui de piese, a tăcut posibil ca
stalare încă două funiculare tip dat un preţios ajutor gospodă staţiunea să reaiizeze o econot
Pînă în prezent, acest colectiv „Wissen“. riilor agricole colective şi înto rre la preţul de cost de pesta
a împădurit 74 ha. în raza raio vărăşirilor pe care le deserveşte. 12.n0C lei şi să reducă cheltuie
nului Ilia. Din acestea, 28 ha. In acţiunea de mecanizare a
au fost împădurite prin munca lucrărilor s-au evidenţiat în mod
voluntară a cetăţenilor din ra deosebit candidatul de partid
ion. economisindu-se astfel Iu 1ius Coşoveanu şi utemistul
80.300 iei. Cele mai mari împă Csabo Sarcanv.
Alte lucrări
pricepere tiparele. Fiecărui dm.p. de } In clişeu: .Strungarul loan Mumă ta, unul dintre fruntaşii acestui sec- duriri s-au făcut în perimetrul In această perioadă colectivul Cu tractoarele de care dispune lile planificate pentru reparaţji
piele i se găsea o întrebuinţare. Şi ) tor în lupta pentru reducerea rebuturi lor. de ameliorare de la Valea Bă- de muncitori de la I. F. Dobra staţiunea, mecanizatorii au exe in campania de primăvară cu
rezultatele acestei întreceri entuziaste L Colectivul secţiei I-a dă o atenţie deosebită economisirii materialelor. trînă. In mod deosebit, în acţiu a acordat o atenţie deosebită şi cutat aproape 7.000 hantri, de 94.000 lei.
nu au întîrziat să se arate. Pînă { Ga urmare, în această secţie consumi! rile specifice au fost mult reduse. Nu- nile de împădurire a terenuri recoltatului de sămînţă, însă- păşind cu 1.841 hantri planul dc
acum Ana Moldovan a economisit > mai în luna mai s-au economisit ast fel 82.628 lei. lor degradate s-au evidenţiat mînţăriior şi îngrijirii de arbo- producţie stabilit pentru campa In ultimul timp principalele
2.025 dm.p. de piele, F.Iena Lazăr membrii de partid Ion Baba, rete. Pînă în prezent s-au recol nia de primăvară. Acest rezultat preocupări aie mecanizatorilor
1.217 dm.p.. Ana Avram 200 dm.p. etc. Anghelina Roman, Iosif Baba tat prin muncă voluntară 957 este o urmare a utilizării raţio de aici au fost îndreptate spre
şi alţii. kg. sămînţă de salcîm care în nale a parcului de maşini şi trac pregătirea minuţioasă a maşini
Din materialul economisit de mun mare parte a şi fost însămîn- toare şi a folosirii din plin a lor şi agregatelor necesare în
citorii fabricii ,„,Ardeleana“-Alba Iu* Lucrări de mecanizare ţată în pepinierele Dobra, Ilia timpului prielnic de lucru pe o- campania de recoltare şi treier
lia se pot confecţiona 570 perechi pan şi Pojoga. goare. Depăşirea planului de lu riş-
tofi pentru femei. Recent. în parchetul Pojoga crări, îngrijirea agregatelor, eco
s-a construit un decoyil auto- In total acest colectiv a însă- V. PITAN
-o - tractat ce va funcţiona pe o lun mînţaf ia pepinierele amintite nomisirea de carburanţi şi lu-
gime de 1 hm. Gu ajutorul a- peste 5 ha. De asemenea au fost (Continuare in pag. 3-a) 7
Prin muncă cestuia se vor scoate din par
chet 6.000 m.c. lemn. îngrijite prin muncă voluntară Concursul
voiuniară 70 ha. cu arborele.
Locuitorii satului Covragi au :0«>= cu sportiv
depus o însufleţită muncă vo
Gaterul produce
luntară, jfentru construirea că In clişeu: Ing. Vasile Ghişcan, şeful secţiei, Gonstantin Străjan, şef de Recent, Ia fabrica de ţia de cherestea în 8 tidului de colectivul fa al tineretului
minului cultural. Gu acest pri 4 schimb, Virgil Pănoiu, Petru Paul, Ican Cocoş şi Vasile Dobre, muncitori, cherestea din Sebeş, a ore creşte de la aproxi bricii.
lej s-au prestat peste 1.660 ore ( d!scutind despre posibilităţile de reducere şi pe mai, departe a consumurilor fost pus în funcţiune un mativ 30 m.c. cît pro Faza intercomunală a con
de muncă voluntară. L specifice. nou gater de 24 foii, de ducea vechiul gater la In prezent la fabrica
% Mişcarea de inovaţii şi raţionalizări se bucură de atenţie deosebită la fabricaţie romînească, 50-60 m.c. de cherestea se lucrea Z latna cursului cultural-sportiv al tine
S-au evidenţiat în mod deose <F. G. Orăştie. Tot mai mulţi sînt muncitorii, tehnicienii şi inginerii care produs al întreprinderii ză intens la instalarea retului ce a avut loc la Zlatna,1
bit Tovănescu Luşu, Băbuşcă Pe ) vin cu propuneri de inovaţii şi raţio nalizări. Prin punerea în func unui alt gater care va
tru, Stărian Toma, Dumulescu „Progresul” Brăila. No ţiune a noului gater s-a fi dat în producţie în a desemnat ca cea mai bună lor- ^
Toma, Muntean Ilie, Herban înfăptuit unul din an zilele următoare.
Situ şi alţii. ul gater înlocuieşte unul gajamentele luate în 'mafie corală pe cea a şcolii me dii din Zlatna. Dintre echipele«
din gaterele vechi care cinstea Congresului par CLEMENT BODEA
NICOLAE ROŞU avea o productivitate 'de dansuri, cea din Galaţi-Feneş s-a clasificat pe primul loc. '
corespondent
corespondent scăzută. Astfel, produc Pe stadion, echipa de gim nastică a şcolii medii, formată
^din elevele claselor V—VII, a ocupat .primul loc. La atletism,
-o - Se înfăptuiesc angajamentele primul loc la săritura în lungi me — fete, l-au cucerit: Ta-
Jtiana Filimon din clasa a IV-a şi Rozalia Roth din clasa a X-a,
(iar la băieţi, Tiberiu Drăguş, Dorel Petric (juniori)', Victor
Armături metalice Colectivele de muncitori, in In valoare de 229000 lei. La ?Damaschin şi Gonstantin Zamfir (seniori).
gineri şi tehnicieni din între obţinerea acestor rezultate, cea
Probele de săritură în înăl ţime au fost cucerite de Maria
In scopul reducerii consumului spe prinderile industriale din raio mai mare contribuţie au adus-o ÎVÎrciu, Ovidiu Florea şi Nicolae Benea.
cific de lemn, în minele din Valea nul Haţeg, dornice să întimpine sectoarele Pui şi Retezat. De asemenea, au fost dispu late interesante meciuri de volei.
Congresul partidului cu reali Rezultate însemnate s-au în
[handbal şi fotbal. C. IOSIVON1
Jiului se introduce pe scară tot mai zări cît mat frumoase, muncesc registrat şi la I.M. Boiţa. Din întrecerea sportivă a tineri-
Mor din Bărăbanţ şi AAiceşti a
largă armarea metalică. In ultimele cu avînt sporit pentru îndepli angajamentul anual de a rea
^înregistrat următoarele rezultate:
zile, metalurgiştii de la U.R.U.M. Pe nirea angajamentelor luate. liza economii In valoare de
’săritura în înălţime — Ma-
troşani au expediat 160 buc. armături l/WÂvw Astfel, întreprinderea forestie 105.000 lei, minerii de aici, au Cia Filimon, Augustin Mogoşan. săritura în lungime: Achimb,
minerilor din Vulcan şi 10 buc. armă ră din Haţeg, care s-a angajat ca realizat 99.000 lei economii.
turi metalice pentru galerie dublă, mi Sîrbu.
pînă la sfîrşitul anului să rea SIDONIA RUSAN In cadru! întrecerilor cultural-artistice formaţiile corale din
lizeze 300.000 lei economii, a ob
nerilor din Lonea. Minerii din Lupeni corespondentă
au primit 65 stîlpi metalici TH, iar cei In clişeu: Vasile Sculeanu, s /w /v v ţinut pînă în prezent economii
din Uricani şi Petrila 80 şi, respectiv, maislru, Traian lliasa şi Fran : níFÍSSCî ^Miceşti şi Bărăbanţ, precum şi brigada artistică de agitaţie din
>Miceşti au prezentat programe frumoase. .
’ AI.EXANDRU DUCA*
50 stîlpi TU. cise Holo, turnători, verificînd'
Printre brigăzile care au trecut de > ultima lor inovaţie : maşină M ANIFESTARE TINEREASCA Concursul cultural-sportiv
( pentru cernut pămîntul de tur-
la armarea în lemn la c^i în fier > nare. Această inovaţie aduce e- Duminică, 5 iunie a. c., s-a „Steagul partidului'*, s-a anun De o apreciere deosebită s-a Călări al tineretului a reunit în sala
poate fi citată cea condusă de tînărul <ţ conomii antecaiculate de 46.000 ? desfăşurat în oraşul Hunedoara ţat începerea întrecerii între cei bucurat tînărul oţelar Iulian Is clubului „11 Iunie“ din localitate
loan Ghioancă, care lucrează într-un faza regională a concursului opt reprezentanţi ai raioanelor pas, prim-topitor la cuptorul nr.
abataj frontal din sectorul III al mi „Drumeţii veseli“ organizat de Petroşani, llia, Alba, Orăştie şi I al oţelăriei Siemens Martin formaţiile artistice din Batiz.
-Sîntămăria de piatră, Călanul Mic, Sîncrai, Strei, Grişeni şi
'Gălan.
nei Lupeni. A W A A < comitetul regional U.T.M. în co ai oraşelor Deva şi Hunedoara. nr. 2. EI a obţinut premiul I. S-au evidenţiat în mod deosebit recitatorii: Pascu Stanciu,
laborare cu Secţia de învăţămînt De o primire caldă şi entu Al doilea clasat a fost tovarăşul ’Nicolae Brădeanu şj Florea Bratu, elevi din Gălan, precum şi
şi cultură a sfatului popular re ziastă s-au bucurat din partea Ştefaniuc Aurelian, miner frun *Bota Mihaiela din Strei. Echi pele de dansuri populare ale e -1
O nouă insîalaiie gional şi Muzeul regional Deva, spectatorilor toţi concurenţii; taş la exploatarea Petrila, care ’ievilor din Strei şi Grişeni, solistele vocale Elena Oargă şi
pe tema „Drumul glorios de lup Preteasa Dorin şi Ispas Iulian, a dat în cinstea celui de-al
?Anica Gutui din Gălanui Mic au fost de asemenea, mult apre
Sporirea şi îmbunătăţirea ca confecţionată în cadrul Între tă al partidului pentru bunăsta muncitori la Combinatul side III-lea Congres al partidului ciate. TOADER COSTHJC'
lităţii producţiei de conserve prinderii din resurse interne. rea şi fericirea poporului'*. rurgic din Hunedoara, tînăra co peste 500 tone de cărbune peste
de carne este unul din obiecti lectivistă Pavel Octavia, elevul plan. Bine pregătit s-a prezen Gorul căminului cultural ______
vele principale ale întrecerii Pînă acum, termostatarea se Acest concurs, organizat în Crişan Mircea din Deva, tinerii tat şi elevul Crişan Mircea din
socialiste ce se desfăşoară în făcea în condiţii rudimentare, cinstea celui de-al III-lea Con mineri Ştefaniuc Aurelian şi oraşul Deva, care prin răspun >din satul Peţelca şi corul ca Peţelca
cinstea Congresului partidului, într-o cameră încălzită cu gres al P.M.R., s-a bucurat de Ciocoiu Dumitru din Valea Jiu surile bune pe care Ie-a dat, a rminului cultural din satul Găpud
la întreprinderea I.R.I.C. De lemne, unde temperatura nu era o largă popularitate în rîndurile lui, tractoristul Moise Iulian de obţinut locul III.
va. Ca urmare, de curînd, un uniformă. Cu ajutorul noii in oamenilor muncii din „Cetatea Ia S.M.T. Dobra, strungarul Fă- ^şi-au disputat măiestria în ţaţa
colectiv de tovarăşi format din stalaţii, termostatarea se face oţelului“. tu Nicolae de Ia fabrica chimică Concursul s-a bucurat de un
ing. Liviu Crişan, loan Sala, mult mai bine, iar capacitatea din Orăştie etc. frumos succes şl a constituit un unui numeros public din satul Peţelca. Gorul gazdelor a tost
Petru Pintea şi Carol Stano, au este mult mai mare. ...Aproape două mii de spec prilej de manifestare a recunoş
pus în funcţiune un termostat. tatori aşteptau cu nerăbdare în Caracterul profund educativ tinţei profunde pe care o poartă >clasficat pe primul loc.
electric, pentru controlul cali Prin punerea în funcţiune a ceperea concursului. Sala clubu tineretul şi toţi oamenii muncii
tăţii conservelor după steriliza acestui termostat, fabrica de lui nou din oraşul muncitoresc al concursului a făcut ca asis conducătorului nostru înţelept — în întrecerea echipelor de dansuri tinerii din Peţelca au
conserve realizează o economie Partidul Muncitoresc Romîn.
de circa 30.000 Iei. devenise neîncăpătoare şi frea tenţa să urmărească cu multă [interpretat cu multă vioiciune originalul dans local ,,Haidăul“, |
mătul mulţimii nu s-a potolit
.pe care echipa l-a prezentat în 1953 la Festivalul Mondial a h
[Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti. La fel de bine s-a [
^prezentat şi echipa de dansuri populare maghiare din satul Gă-
j pud.
re. Noua instalaţie care are o FLOREA NEDELCHJ decît în momentul cînd în su atenţie răspunsurile concurenţi ROBERT FLOCA NICU TRĂISTARU,
capacitate de 500 cutii, a Fost corespondent netele cîntecului revoluţionar lor.
corespondent