Page 3 - 1960-06
P. 3
Nr, 1690 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
ia«ggBiBMggaagCTg^ t; ¦• ____ <t
IN O R A Ş U L P E T R O Ş A N I CĂRŢI APARUTE | y ? na „ManomefrJ"S a !a¦I* ziua
Unele aspecte ale muncii de muncă de şa he
de primire în partid Colectivul uzinei „Maho- pentru folosirea efectivă a tim
metr“ a întîinpinat cu mare sa
tisfacţie hotărîriie celei de-a V-a de ALEXANDR BAJENOV. pului de muncă, pentru îmbună
sesiuni a Sovietului Suprem al
U.R.S.S., care şi-a încheiat re preşedintele Comitetului sindical tăţirea planificării operative,
cent lucrările, hotărîri îndrepta
te spre ridicarea continuă a ni al uzinei pentru aprovizionarea fa timp a
velului de trai al oamenilor
întărirea rîndurilor organiza- sînt controlaţi de teiul cum le de educare a viitorului membru muncii. Fiecare, membru al co muncitorilor cu materiale. O im
ţiiior de partid şi îmbunătăţirea duc Ia îndeplinire, se dă aten de partid. Marea majoritate a lectivului a salutat cu căldură
compoziţiei lor sociale, prin pri ţia cuvenită ridicării nivelului organizaţiilor de bază din ora legile adoptate de sesiune cu pus problema creării tuturor con portanţă mare a avut lărgirea
lor politic, prin încadrarea în şul Petroşani folosesc stagiul privire Ia desfiinţarea impozite secţiei de scule, ceea ce a per
mirea de candidaţi şi noi mem învăţămîntul de partid, expune de candidat în scopul pregătirii lor şi reducerea duratei zilei de diţiilor care să asigure îndepli mis aprovizionarea mai bună a
bri de partid, constituie preo rea de conferinţe educative în temeinice a candidaţilor în ve muncă. Nu este departe timpul nirea în întregime a planurilt» celorlalte secţii cu scule şi dis
cuparea de seamă a organiza faţa candidaţilor etc. derea intrării lor în rindurile cînd oamenii muncii din U.R.S.S. de producţie în cadrul zilei de pozitive.
ţiilor de bază din oraşul Petro membrilor de partid, folosind vor avea cea mai scurtă zi şi muncă reduse şi în limita fon
şani. Candidaţii din această organi metode eficace de educare a a- cea mai scurtă săptămînă de
zaţie de bază, precum şi cei de cestora. lucru din lume. Aceste măsuri dului de salarii şi efectivului de Dar rolul principal în reorga
îndrumate îndeaproape de co Ia U.R.U.M.P. folosesc stagiul reprezintă una din manifestări
mitetul orăşenesc de' partid, des- de candidat pentru a se pregăti AAai sînt însă organizaţii de le grijii permanente a Partidu muncitori stabilit. Calculele e- nizarea producţiei l-au avut au
îăşurînd o muncă permanentă, temeinic în vederea primirii în bază care consideră terminată lui Comunist şl a guvernului
politică şi organizatorică, orga rindurile membrilor de partid. munca odată cu primirea unui sovietic faţă de oamenii muncii. conomlce au arătat că pentru tomatizarea şi mecanizarea. A-
nizaţiile de partid au obţinut u- Aşa se explică faptul că a- tovarăş în rindurile candidaţilor.
nele succese însemnate. Astfel, tunci cînd se prezintă spre Printre organizaţiile de bază in Uzina „AAanometr“ produce acest lucru va fi necesară o cesfea au rezolvat într-o pro-
în acest an, pîuă la data de 15 a îi confirmaţi în faţa bi care se procedează astfel se nu cele mai diferite aparate de ma
mai, au tost primiţi 115 candi roului comitetului orăşenesc mără cele de ia întreprinderea creştere a productivităţii mun Porf'e de 70 Ia sută problema
daţi de partid şi 131 noi mem de partid, aceştia dau dovadă „6 August“, depoul C.F.R. şi re precizie pentru măsurarea şi
bri de partid. Marea majorita că cunosc politica partidului no altele. Aici, candidaţii de par GORKI: Copilăria. Tra cii cu 14,3 Ia sută. Care au fost i idicarii considerabile a produc
te a acestora sînt muncitori, fapt tid nu au sarcini concrete, nu ducere de acad. Cezar reglarea temperaturilor înalte şi
ce a determinat şi îmbunătăţirea stru, Statutul P.A4.R.. dovedesc studiază în învăţămîntul de par Petrescu, şi Ada Stein- căile şi rezervele folosite pentru tivităţii muncii. Pretutindeni a
compoziţiei sociale a organiza tid pentru a fi ajutaţi să-şi în berg. Cuvînt înainte de joase, a consumului de lichide
ţiilor de partid. că sînt demni a face parte din suşească calităţile cerute mem Tamara Gane („Biblio „Compensarea“ unei ore întregi fost introd.usă tehnica nouă, s a
brilor de partid. Aşa se face că teca pentru toţi“) şi gaze, pentru măsurarea pre
Organizaţii de hază care avangarda clasei muncitoare. stagiul de candidat expiră fără 262 pag¦ — 4 lei din timpul de muncă ? efectuat modernizarea maşinilor,
ca tovarăşul respectiv să fie pre E.S.P.L.A. siunii şi vidului. Produsele uzi
muncesc bine Cînd se neglijează gătit aşa cum se cuvine pentru In primul rînd, în secţii au au fost lichidate cîteva procese
a deveni membru de partid. A. I. HERZEN: Amintiri nei sînt bine cunoscute nu nu
Cele mai bune rezultate tn calitatea Sînt cazuri cînd în timpul sta şi cugetări — volumul fost revizuite peste 1.000 de o- care necesită un volum mare de
munca de primire în partid le-au giului unii candidaţi nu sînt în III. mai în Uniunea Sovietică, dar
obţinui organizaţiile de bază de In munca de primire în partid drumaţi să-şi întocmească docu 616 pag. + 1 fotografie şi peraţii tehnologice şi astfel au muncă. Printre altele, la uzină
!a şantierul 6 construcţ'i, unele organizaţii de ba~ă pun mentele necesare pentru primi 2 facsimile in afara tex şi în alte ţări.
U.R.U.M.P., Depoul C.F.R. etc. accent doar pe număr, negli- rea în rîndul membrilor de par tului — 13,30 lei. Tu-. a fost construit un conveier pen
Organizaţiile de bază de la jînd calităţile celor care cer să fie tid. Astfel se ajunge în situaţia După ce Congresul al XX-lea tru montarea şi controlul apa
U.R.U.M.P. au primit în acest primiţi în partid. Se întîmpiă de a exista candidaţi de partid E.S.P.L.A. Cartea rusă.
an 22 candidaţi şi noi membri cazuri ca în rînclurile candida cu stagiul expirat de timp în al P.C.U.S. a adoptat hotărîrea Scrisoare U. Sl. s. s. ratelor electronice. După aceea
de partid, la Depoul C.F.R. au ţilor de partid să fie primiţi delungat. TUDOR ARGHEZI: Sti a urmat munca de unificare a
fost primiţi 19 candidaţi şi mem oameni cu o slabă pregătire pro cu privire la trecerea treptată
bri de partid, iar la şantierul fesională — necalificaţi, cu un -k huri pestriţe — ediţia pieselor şi ansamblurilor sepa
6 construcţii 12 tovarăşi. nivel cultural şi politic scăzut. a ll-a. la ziua de muncă redusă, uzinei
Printre organizaţiile de bază Am redat cîteva aspecte ale fost scoase la iveală posibilită rate, ceea ce a permis reducerea
Aceste organizaţii de bază care nu ţin seama de calitate muncii desfăşurate do organiza Ilustraţii de Perahim. „Manometr“, ca în calitate de ţile de elaborare a unor procese numărului lor la 793. Introdu
dau atenţia cuvenită şl calităţii ci doar de număr pot îi arătate ţiile de bază din oraşul Petro tehnologice mai productive. A cerea conveierului a ridicat pro
celor primiţi în partid. Se orien cele de la Î.C.M.M., întreprinde şani în ceea ce priveşte primi 144 pag. — 22 lei. Ed. una din întreprinderile experi fost supusă unei studieri atente ductivitatea muncii cu 30 la su
tează în munca de primire în rea „6 August“, T.A.P.L. şi al rea în partid. Fie oglindesc fap munca a 500 de oameni ocupaţi tă. Rezultate bune a dat şi in
partid după calităţile politice şi tele. tul că acolo unde există preocu tineretului. mentale, i s-a trasat sarcina să direct în producţie. S-a stabilit troducerea noilor Torme“ de presă
profesionale ale celor care cer pare, se obţin rezultate bune. că 9 la sută din pierderile din cu mai multe locaşuri, producţia
primirea în partid. Neţinînd seama de nivelul de Este de datoria Comitetului oră TUDOR ARGHEZI: Ta înfăptuiască încă în 1957 tre timpul de lucru se datorează u- la acestea înregistrînd o creşte
pregătire profesională şi politică şenesc de partid de a generaliza nor deficienţe organizatorice — re de 10 12 la sută, iar în u-
Printre cei primiţi în acest an a celor care doresc să intre în experienţa pozitivă a unor or blete de cronicar. Pre cerea la ziua de. muncă de 7 ore. pregătirea necorespunzătoare a nele cazuri chiar de 200 |a sută.
în rind uri le membrilor de par partid, organizaţiile de bază res ganizaţii de bază şi de a ajuta schimbului, lacune în planifica
tid se numără tovarăşii Nicoîae pective nu numai că nu-şi în birourile organizaţiilor de bază faţă de D. Micu in faţa colectivului uzinei s a rea producţiei, în aproviziona Inovatorii, raţionalizatorii şi
Bănică şi Gyorhy îoan, zidari tăresc capacitatea lor de muncă, rea uzinei cu diferite materiale, inventatorii au participai activ
pe şantierul de construcţii, Va- ci pun uneori biroul comitetuhii unde lucrurile nu merg bine ;?»•" pag. — 6,50 lei înlăturarea acestor lipsuri a la perfecţionarea tehnicii. Apli
sile Mardare, sudor, Vasile Voi- orăşenesc de partid în situaţia să permis creşterea considerabilă a carea propunerilor lor de raţio
na, lăcătuş la U.R.U.M.P. şi infirme hotărîrea adunării gene pentru a înlătura lipsurile sl E.S.P.L.A. productivităţii muncii. nalizare aduce anual întreprin-
mulţi alţii. rale privitoare la primirea în derii economii de milioane do
partid. pentru a ridica munca de pri i >— / «— } i___! >___t *___1 1__ 1 y După analizele şi calculele ruble. Astfel, lăcătuşul Artamu-
Biroul organizaţiei de bază preliminare s-au stabilit sarcini nov de Ia secţia_ de automate a
de la şantierul (i construcţii (se Mai multă atenţie educării mire în partid la nivelul cerin concrete pentru toate secţiile G realizat un automat de şlefuit
cretar tov. Marin Dobrică), se pentru uzină în ansamblu. !n de o construcţie simplă care a
preocupă cu mult simţ de răs candidaţilor de partid ţelor puse de conducerea parti secţii au fost create comisii spe ridicat productivitatea muncii cu
pundere şi de educarea candi ciale pentru elaborarea proiec 50 Ia sută. Frezorul Krîlov din
daţilor c!e partid. Acestora li se Perioada stagiului de candi dului nostru. telor de planuri de măsuri teii- secţia de prese este autorul u-
repartizează sarcini concrete, nico-organizatorice. nui dispoztiv cu mai multe lo
dat constituie un minunat prilej I. PAUL caşuri pentru frezarea pieseloi,
După ce comisiile de secţii ¦care permite muncitorilor să în
si-au terminat activitatea, pro deplinească trei norme.
Oraşul Hunedoara, tot mas frumos iectele de plan, inclusiv şi pla Prin trecerea la ziua de mun
nul pe întreaga uzină, au tost că de şapte ore, salariile mun
Hunedoara, oraşul Harnicilor strada Brincuş au fost plan- intrecerii patriotice, in cadml { La uzina de motoare Zovoijski din regiunea Gorki a fost pusă in puse în discuţia muncitorilor. citei ilor im au avut de suferit,
acestor adunări s-au făcut noi ^ funcţiune o linie automată pentru pr clucrarea chiuloaselor destinate motoa Fa şedinţele care s-au organizat,
siderurgişti şi constructori de- taţi 400 arbuşti floriferi pen- propuneri în legătură cu in- s relor pentru automobilele Volga. Această linie grupează 11 maşini auto fiecare muncitor, tehnician, ingi dimpotrivă, într-o serie de cazuri
frumuseţarea oraşului. Merită • mate şi este deservită de 2 oameni. ner, a avut posibilitatea să facă acestea au crescut.
vine pe zi ce trece tot mai tru gard viu, iar în intre- evidenţiat de asemenea comi propuneri cu privire la organi
frumos. E suficient să lipseşti gul oraş au fost văruiţi peste tetul orăşenesc al femeilor ca In clişeu: Noua linie automată. zarea mai bună a muncii, la Trecerea muncitorilor şi func
re a reuşit să mobilizeze un descoperirea de. noi rezerve în ţionarilor Ia ziua de muncă
numai cîteva luni din acest 3.000 pomi ornamentali. Cetă număr mare de femei la a- vederea ridicării productivităţii de şapte ere a fost înfăptuită
oraş, ca apoi la întoarecere, ţenii oraşului Hunedoara au ceastă acţiune patriotică. muncii. Toate corectivele şi pro in uzina „Manometr" în cîteva
să-ţi apară altfel. Apar de la prestat multe ore de muncă punerile juste au fost folosite «n ctspe, ui funcţie de gradul tie
o zi la alta noi blocuri, noi voluntară şi la amenajarea Acţiunea de înfrumuseţare a planuri, care au fost apoi revi
spaţii verzi, şi oamenii parcă drumurilor Hunedoara-Boj şi zuite de comisia pe întreaga u- pregătire al diferitelor secţii.
slut alţii. Dar pentru siderur- Hunedoara-Răcăştie. Pînă la zină prezidată de directorul în Trecerea s-a făcut intr-un inter
treprinderii şi alcătuită din şefii val de timp relativ scurt, ni
gişti, totul pare normal; chiar data de 1 Mai, la acţiunile de oraşului Hunedoara continuă.
de secţie şi ai sectoarelor impor mai piuîn de o Sună şi jumătate.
şi iniţiativa comitetelor de infrumuseţare a oraşului Hu Comitetele de circumscripţii şi tante, precum şi din muncitori Pregătirea multilaterală şi minu-'
fruntaşi. După discutarea pla ţioasă a reorganizării produc
circumscripţii şi de blocuri ca- nedoara au participat peste de blocuri, sub conducerea or mmm nurilor la şedinţa lărgită a co ţiei s-a reflectat pozitiv asupra
mitetului sindical de uzină şi la activităţii întreprinderii. Munci
re nu cu mult timp in urmă 61.000 cetăţeni care au pres ganizaţiilor de partid, şi-au PE N T R U 24 ORE adunarea activului de muncitori torii nu numai că îndeplineau
Vremea răinîne uşor nestabilă cu şi funcţionari, s-a început trans dar şi depăşeau sarcinile, dinei
au hotârtt să mobilizeze pe tat mai mult de 450.000 ore luat angajamentul să antre cerul variabil mai mult noros ziua. punerea lor în practică. zilnic o producţie mai mare de-
Vor cădea ploi locale în cursul după cit înainte.
toţi cetăţenii la acţiunea de de muncă voluntară, realizlnd neze la muncă voluntară şi amiezii. Temperatura în uşoară creş !n cursul pregătirilor în ve
tere. Ziua va fi cuprinsă între 21 şi 26 derea trecerii la ziua dc muncă Colectivul uzinei „Manometr“
grade, iar noaptea între 9 şi 14 gra de 7 ore s-au luat peste 300 de luptă pentru a obţine an de an
de. Vînt potrivit din sectorul est şi noi succese în îndeplinirea pla
sud-est. măsuri în cadrul secţiilor şi pe nului scptcnal, în creşterea pro-
întreaga uzină care au asigu ductivităţii muncii. O preocupa
rat creşterea productivităţii mun
cii cu 14,3 Ia sută. re permanentă o constituie des
coperirea de noi rezerve interne
de sporire a producţiei, folosirea
cîţ mai largă a cuceririlor ştiin
înfrumuseţare a oraşului. cu acest, prilej o economie de mai mulţi cetăţeni, astfel ca In fiecare seefor de produc ţei şi tehnicii, a experienţei îna
Odată cu venirea zilelor căl- aproape 1.100.000 lei. in cinstea celui de-al lll-lea C 2 IUNIE 1900 ţie s-a început lupta energică intate.
duroase, cetăţenii au pornit in Comitetele blocurilor nr. 1, Congres al P.M.R.. să obţină l DEVA: Valurile Dunării; AL ©• » Q, i L• * •- %• » - O . © » - < T * - V - > f < >9 > - O - • a»»-*» o* -î -- ^
BA IULIA: Mizerabilii; Nauris;
masă la acţiunea de înfrumu 3, 5, 20, 21, 24 şi altele, au de noi realizări Vor fi plantate BRAD : inimă de m am ă; ILIA:
In căutarea comorii; HAŢEG :
seţare a oraşului. Au pus u- pus deosebit interes în mobi alte flori, vor apare noi zone Fata în negru; HUNEDOARA:
Copiii minune ; ORĂŞTIE : Ma
mărul la treabă oameni de lizarea cetăţenilor la munca verzi. 9
toate profesiile. Există aici o de înfrumuseţare a diferitelor V. ALBU Sediu! centra! sfr. 23 August nr, 1 9
9
adevărată întrecere pentru a cartiere din oraş. S-au eviden-
Execută pentru deservirea populaţiei n
face blocul, strada, cartierul ţiat în mod deosebit tov. îoan''
9
mai frumos. Pe bulevardul Bartoc, Petru Forţu, Petru1 •
9
1848 au fost plantaţi 300 bu- Bogdan, Elena Rejeb, Ştefan BIN PBOßßAMUL DB rinând îndrăgostit; Intllnire cu prin centrele sale:
căţi trandafiri, pe bulevardul Tripşa. Erou al Muncii Socia- ' viaţa; PETROŞANI; Pe jos 9
spre r a i; Enrico Caruso;
23 August alţi 300 trandafiri, liste, Constantin Iorgovan ş f SEBEŞ : Ultima aventură a lui 9
iar în zonele verzi din O.M. alţii. La obţinerea acestor fru- j Don Juan; SIMERIA: Ultima
1700 trandafiri. Au fost plan moaşe succese şi-au adus con- primăvară ; LONEA : Pe ţăr @ Confecţii de croitorie după comandă
tate de asemenea 21.000 flori tribuţia în mod deosebit ş i, muri îndepărtate ; TEIUŞ : Sa
centru fem ei, bărbaţi şi copii, cu m a
şi alte peste 6.000 flori pere- deputaţii sfatului popular o-, bie şi zar ; ZLATNA : In căuta
ne în parcuri şi zone verzi. In răşenesc care in afară de fap- , 2 IUNIE I960 Din muzica popoarelor; 23,15 Con terialu l cooperativei şi al clientului ;
parcuri şi pe străzile Brincuş, tul că au mobilizat cetăţenii, cert de noapte : „Uvertura festivă; de rea comorii: APOLDUL DE SUS:
Teodor Amann etc., s-au plan- la muncă patriotică, au orga- i PROGRAMUL I : 5,10 Emisiunea Fibich. în călţăm in te com enzi, in căw jtări şi re
pentru sate : Sfatul zootelinicianului; Secretul cifrului.
tat 1.200 pomi ornamentali şi nizat adunări cu alegătorii pe, 6.30 Jocuri populare romîneşti; 7,30 BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00 paraţii ;
Sfatul medicului: îngrijirea pârului; 7,00: 11,00; 13,00; 15,00; 17,00
s-a tnsăminţat cantitatea de circumscripţii electorale, Inj 9,00 Suita nr. 3 în re major de Jo 19,00; 22,30; (programul 1) 14,00 © Lucrări de artă fotografică;
800 kg. iarbă gazon. Tot pe care au analizat rezultatele ţ hann Sebastian Bach; 9,30 Drumeţii 16,00; 18,00; 21,00; 23,00; (pro
veseli (reluare) ; 11,03 Muzică popu gramul II). H Reparaţii de ra d io ;
© Reparaţii de biciclete ;
© Pictură de firm e ;
lară romînească ; 12,00 Melodii, me @ L ucrări de blănărie şi cojocărie ;
Brigăzi utemiste de muncă lodii, melodii; 13,05 Solişti vocali de 7 0 1 Al I C Îfî C oafură, friz erie, m anichiură ;
patriotică fruntaşe muzică populară din ţări prietene;
14.30 Fantezia pentru orchestră „Fur in alimentaţia dv. s& nu lipsească Garantăm calitate® lucrărilor noastre
tuna de Geaikovski; 15,10 Călătorie
‘-f>• •-c••»« •»••Bl »»
muzicală : 16,15 Vorbeşte Moscova!; • * o » -L¦» - 0 1 -o ¦ • -o ¦-o >
18.30 Gîntecul săptămînii: „Te cînt,
Chemarea lansată de brigăzile tenis de cîmp. La aceste lucrări partid iubit“; 19,05 Tribuna radio: Sar WvW'/vAAd
utemiste de muncă patriotică au fost prestate peste 3.210 ore cinile ştiinţei privind sporirea produc
din Oraşul StaIin şi din raionul de muncă voluntară. Printre ti ţiei agricole, animale şi vegetale; Consumafi. PROBU 'OR
nerii care s-au evidenţiat, se 19,45 Transmisie din sala Ateneului
Codlea a avut un larg răsunet num ără: C. Buduşan, Nicoîae a concertului orchestrei simfonice a lapte pasteurizat la sticlă luncleţi mk la termenul fixat d®sfatul popular, i
şi în rîndul tinerilor de la şcoa Trif, P. Dragoş ş.a. Fcoriomiile Cinematografiei; 22,45 Muzică de dans. proaspătă de, vaci, iaurt
la profesională din Zlatna. în realizate cu acest prilej se ri î fiţi prim i la p re d a re a Şinei din co te s
cadraţi în brigăzile utemiste de dică la suma de 12.000 lei. PROGRAMUL I I : 14,07 Melodii „Făgăraş“
muncă patriotică, tinerii de aici populare romîneşti; 15,30 Muzică (Sf.s4i contracte către centrele de colectare D. C. A.*>>
s-au străduit să-şi îndeplineas Brigăzile utemiste de muncă populară din B anat; 16,15 Ritm şi Produse Predînă lină de bună calitate, obţineţi pre-'ţ
că angajamentele luate în cins patriotică de la şcoala profesio voie bună; 17,35 Mari ansambluri co
tea Congresului partidului. nală din Zlatna s-au angajat rale romîneşti; 18,05 Muzică uşoară }ţuri avantajoase, mărindu-vă venitul gospodăriei>
ca pînă Ia data de 20 iunie a.c., de compozitorii sovietici Andrei Baba-
în ultimele săptămîni, mem să termine prin muncă patriotică cv şi Ghcnadii Podelskî: 19,00 Să )voastre. |
brii acestor brigăzi au colectat construcţia terasei de lîngă sala învăţăm limba rusă cîntîiul ; 19,45 > Odată cu predarea cotelor, valorificaţi pri~>
15.000 kg. fier vechi, au repa de mese. Ei sînt hotărîţi să men Concert de muzică populară sovietică; (sosul de lină, predîndu-l la centrele de colectare >
rat un drum pe o distanţă de
2 km. şi au participat la ame ţină şi pe mai departe drapelul 20,20 Noapte bună, copii: „Untul şi \D. C. A. care plătesc preţuri de achiziţie.
najarea parcului de la mina Al-
maş. De asemenea, utemiştii de de fruntaşi în munca patriotică bulgărele dc pămînt", poveste popu C. I?comuCneenletreşlie de colectare D. aCt.eA.prJfiunncdţ’eiocnizeiaazăs f în
la termenele fix a
aici, au amenajat un complex pe raion. lară africană : 20,45 In ritm de passa- Simeria
sportiv în curtea şcolii, format C. ÎOSIVONI tului popular.
doble; 21,45 Părinţi şi copii; 22,00 ->AVV^\/,r^NJVV"V 'V ’VVV"• I v v w 'r'W \/ y vW vV W W W V W W vVy\A'
dintr-un teren de volei, un te instructor al Comitetului ?r' ’nAVX r"V vV "W V ''V V V
ren de baschet şi un teren de
regional U.T.M.