Page 30 - 1960-06

Pag. 5? DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 1697

jBCTgaggggjimgMiiBMaMg ^ g r-xcKasEVBsana

© ©©

g s * e le

Dezbaterea 'sarcinile de plan Am aflat des­ ganizeze bine

proiectului de Referatul prezentat de tov. din care cauză 'w v w w w w w v pre iniţiativa u- Cuvîntul prim-minerului munca, pot ob­
nor fruntaşi în NICOLAE STURZA, ţine realizări tot
Directive ale ce­ sectorul nu şi-a
lui ăe-al Ill-lea NICOLAE STANCIU realizat planul 1Munca este o chestiune de mare cinste, 'de glorie. 'A fi in primele rîndurl înmuncă, producţie de a mai însemnate.

secretarul organizaţiei dovedeşte pasiune, dorinţă ar zătoare de a contribui cu toa tă capacitatea, cu toate forţele, prelua conducerea brigăzilor Alături de noi, în luna mai,

Congres al par­ de partid din sectorul 30—60 m. de minereu. A- la înfăptuirea obiectivelor stabilite de partid, a propriilor năzuinţi de a face patria mai rămase în urmă. Am citit în au lucrat echipele conduse do

tidului in cadrul — ceasta, în vre­ frumoasă, mai bogată. ziare despre minerul Ioan Enăş- prim-minerul Crăciun Păşcâ-

colectivului sectorului nostru, me ce echipele conduse de co­ Acum, în preajma Congr esului al Ill-lea al partidului, oamenii muncii desfăşoară cu cău de la Teliuc, care a pre­ lău, care au înregistrat rezul­

a scos la iveală noi posibilităţi muniştii Ştefan Ioan lui Varto- intensitate întrecerea socialistă pentru a produce cit mai mult, mai bun şi mai ieftin. Pro­ luat conducerea unei echipe tate slabe. Propun conducerii

pentru sporirea producţiei de Icmei şi Nicolae Sturza şi-au iectul de Directive ale Congre sului, a căror înfăptuire va ridica patria noastră pe o treaptă rămase în urmă şi am aflat sectorului să-mi dea conduce­

şi mai înaltă a construcţiei so cialiste, a dat un avîntnemai intilnit întrecerii socialiste. că noua lui echipă şi-a depă­ rea acestor echipe, iar tovară­

minereu. Mai mulţi mineri au depăşit planul cu 28 la sută. Apar iniţiative noi, se extind vechile iniţiative. In fruntea acestui avînt general sînt comu­ şit încă din primele zile planul şul Păşcălău să treacă in lo­

arătat că îndeplinirea sarcini­ Cum se explică această si­ niştii. Ei preiau conducerea echipelor rămase în urmă, cer să fie trimişi să muncească la cu 30—40 la sută. M-am gîn- cul meu. Cu toate că preiau e-

lor ce ne stau în faţă depinde tuaţie ? De ce avem echipe su b cele mai grele locuri, ajută pe cei ce lucrează alături de ei. dit să îmbrăţişez şi eu aceas­ chipe rămase în urmă, eu mă

de munca fiecărei echipe. Aşa plan ? Desigur că au existat şi Pentru ca iniţiativele ere atoare în producţie să-şi găse ască locul în fiecare întreprin­ tă iniţiativă. Am destulă ex­ angajez să depăşesc planul de

dar, o preţioasă rezervă in lup­ unele motive obiective. De ase­ dere, să devină bun al tuturor, redacţia ziarului nostru a or ganxzat, în colaborare cu co­ > perienţă în munca de miner producţie în luna iunie cu 10
mitetul de partid, comitetul sindicatului şi conducerea întreprinderii miniere Barza, o con- ? şi sînt sigur că voi face o trea­ tone de minereu.
ta pentru minereu cit mai mult, menea, la înregistrarea acestor <> sfâtuireîn acest scop. La consfătuire au participat numeroşi mineri, prim-mineri, maiştri, > bă bună. Pe de altă parte, e- Iniţiativa aceasta ar putea

mai bun şi mai ieftin o constituie rezultate slabe a contribuit şi <, ingineri. Ei au dezbătut, în lumina sarcinilor trasate de proiectul de Directive ale Cocnhgirpee-le pe care le las, au toa­ s-o îmbrăţişeze şi alţi prim-

îndeplinirea zi de zi a tuturor aprovizionarea uneori defec­ > sului al Ill-lea al partidului, po sibilităţile ce le au de a face ca toate echipele de mineri să > te condiţiile să nu rămînă în mineri de la întreprinderea
urmă. In luna trecută, am de­ noastră. Ar trebui s-o facă cît
sarcinilor economice. tuoasă a echipelor cu materiale ^ îndeplinească planul, aplicind iniţiativele creatoare in produ cţie. L păşit planul cu 28 la sută. Slnt mai repede şi cu mai mult cu­
raj, convinşi fiind că în acest
In vederea realizării acestui şi vagonete goale. Aceste cauze ÎN/N^/N/Vs/V'V W V V V A W ?

obiectiv, comuniştii din secto­ nu explică însă totul. Faptul că sigur că ortacii alături de ca­ fel facem o treabă cit se poa­

rul 30-60 m. şi-au intensificat unele echipe şi-au depăşit cu re am lucrat, pot acum să or- te de bună.

eforturile. Pe zi ce trece, echi­ mult planul, iar altele nu şi l-au : $ &Z

pele conduse de minerii comu­ realizat, dovedeşte că intre e-

nişti obţin rezultate tot mai chipe există, pe de o parte, o are

bune, constituind exemplu de diferenţă de valoare, iar pe de

urmat. De asemenea, ei fac nu­ alta că linele locuri de muncă d

meroase propuneri menite să sînt mai grele decît altele. A- Se apropie cel de-al 111-lea In luna aceasta, majoritatea Prin aplicarea acestor iniţia­
Congres al Partidului Muncito­
contribuie la îmbunătăţirea semenea cazuri s-au mai întîl- resc Romîn. Muncitorii, tehnicie­ cauzelor obiective care au dus tive, la minele din Valea Jiului, In sectorul nos­ riie lor, nu se ui­
nii, maiştrii şi inginerii din toate Ia nerealizarea planului în lunile
procesului de producţie. Ast­ nit şi. la alte întreprinderi. Co­ întreprinderile, din fabrici şi u- trecute au fost înlăturate. Puţul Teliuc şi Ghelar s-au obţinut re­ tru există echipe Cuvîntul prim-minerului tă şi la ceea ce
zine, se pregătesc să-l întîmpine nou a intrat în funcţiune. Efecti­ zultate cît se poate de bune. Ma­ care-şi îndepli­ CONSTANTIN CORINDA fac ceilalţi. Este
fel, au fost propuse ploturile muniştii de acolo au ştiut însă cu noi şi cit mai frumoase rea­ vul a crescut în mare măsură,
lizări in muncă. Pentru ca şi noi, şi este în curs de completare. joritatea lor au ajuns să îndepli­ nesc şi depăşesc necesar ca şe­
metalice, extinderea perforaju- să le rezolve. Minerul Andrei colectivul de la I. M. Barza, să La mina Valea Morii, sînt pre­
înlîmpinăm Congresul partidului gătite încă 3 orizonturi noi etc. nească şi să depăşească cu re-v cu regularitate planul de pro­ fii de echipe fruntaşe, sau prim-
lui umed. îmbunătăţirea grafi­ Nagy de la mina Lupeni. de e- cu rezultate cît ma'i bune, comi­ Urmează ca noi să ne mobili­
tetul sindicalului, sub îndruma­ zăm mai mult forţele, să ne or- gularitate sarcinile de plan. Ba ducţie. Printre acestea se nu­ minerii, să meargă Ia cei care
cului de transport, organizarea xemplu. a trecut anul trecut rea comitetului de partid, n or­ mai mult, unele întreprinderi, mără echipele conduse de Ioan conduc echipe rămase în urmă
ganizat mai bine întrecerea so­ Reieratul prezentat de tov.
înaintărilor rapide etc. cu echipa sa la cel mai greu cialistă între echipe, brigăzi şi ca E. M. Uricani, au ajuns să Stoica, Tiţa Luca şi Nicolae Do- şi să Ie spună de ce nu merg
sectoare. Datorită acestui fapt, ATANASIE CIOCAN
Cu citeva zile in urmă, co­ loc de muncă din sectorul în numeroase echipe, cum sînt cele lucreze cu toate echipele la plan: gan. Există însă în sectorul nos­ treburile bine, ce trebuie să facă.
conduse de comuniştii Nicolae preşedintele comitetului sindicatului La noi, la I. AU Barza, există tru şi echipe care nu-şi reali­ Dacă se va proceda astfel, cu
muniştii din sectorul 30-60 m. care muncea. Comuniştii din Sturza, Petru Cîmpeanu, Petru de la I. M. Barza toate condiţiile ca aceste iniţia­ zează sarcinile de plan. Printre siguranţă că realizările sectoru­
Tod, Ioan Stanciu şi altele, au
au propus organizarea unei zile sectorul 30-69 m. nu pot care înregistrat depăşiri de plan în­ mai bine munca. în ­ tive să fie îmbrăţişate şi extinse. acestea se numără echipele con- lui nostru vor fi cu mult mai
semnate. Totuşi, pe întreprinde­ trecerea socialistă în cinstea Avem numeroase echipe care îşf l duse de Nicolae Luţ, Loghin bune, iar numărul echipelor ră­
de producţie mărită, iniţiativă proceda la fel ? Dacă tovară­ re, realizările obţinute sînt ne- Congresului trebuie să se des­
safisfăcătoare. Planul lunar de făşoare astfel ca fiecare echipă,
îmbrăţişată de întregul colec­ şul Avram Tomodan ar fi tre­ producţie pe luna mai n-a fost tiecare sector, să îndeplinească îndeplinesc şi depăşesc planul Poenar ş. a. Unii vor crede poa­ mase în urmă va Si redus con­
îndeplinit. IJn număr mare de şi să depăşească planul de pro­ cu regularitate. Şefii lor sînt oa­ te că brigăzile care obţin rea­ tinuu, pînă ce toate vor reuşi să
tiv. Rezultatele obţinute în a- cut cu echipa, sa să lucreze în echipe au rămas sub plan. ducţie. Pentru aceasta este nece­ meni cu mult simţ organizatoric, lizări frumoase au condiţii mai îndeplinească şi să depăşească
sar ca fiecare şef de-'echipă, fie­ cu multă putere de muncă. Ei bune de muncă. Adevărul este planul.
ceastă zi au fost foarte fru­ luna mai la galeria direcţiona­ La această situaţie au contri­ care prim-mincr sau maistru de trebuie să îmbrăţişeze aceste i- însă că ele îşi organizează mai
buit şi uncie cauze obiective cum revir să se intereseze nu numai niţiative cu toată încrederea, să bine lucrul. Aici găseşti întot­ Pentru viitor, va trebui ca
moase. Pe sector, planul la ex­ lă de pe filonul 202. cu siguran­ s în t: reparaţia puţului nou, e- de situaţia lui, ci şi de a veci­ sprijine cu toată convingerea e- deauna sculele bine întreţinute fiecare dintre noi să fie preocu­
fectivnl descompledat şi altele. nului. şi aranjate cu grijă, locurile de pat nu numai de realizările sa­
tracţia de minereu a fost de­ ţă că rezultatele ar fi fost al­ In afara acestora însă au exis­ chipele rămase în urmă, să le muncă curate, iar membrii e- le, ci şi de cefe ale ortacilor clin
tat şi multe cauze care puteau Izvorul celor mai frumoase chipei nu irosesc timpul de­ jurul său. Acest lucru va lace
păşit, iar echipele conduse tele. fi înlăturate. Astfel, mai sînt realizări în acest sens îl găsim împărtăşească pe toate căile';ex- ca realizările sectorului să spo­
absenţe nemotivate, iar la multe
de comuniştii ştefan Ioan In această direcţie noi am ră­ din echipe persistă o organizare
defectuoasă a muncii. Unii prim-
lui Vartolomei şi Gheor- mas în urmă. mineri nu se îngrijesc din timp,
la începutul schimbului, să fie
glie Dumitraş şi-au realizat Echipele sectorului nostru aprovizionaţi cu toate cele ne­
cesare. Aceasta face ca cele 480
planul în proporţie de 210 şi. s-au angajat ca în cinstea Con­ minute ale zilei de lucru să nu perienţa lor. geaba. rească mereu.
fie folosite în întregime. Sînt
respectiv, 240 la sută. In ziua gresului să nu rămînă nici una de asemenea cazuri cînd prim- Comitetele sindicale de secţie, Este un fapt cît se poate de Eu sînt hotărît ca de aci îna­
mincrii şi şefii de echipe -nu se sub îndrumarea birourilor orga­ lăudabil, că în sectorul nostru a- inte să mă interesez îndeaproa­
respectivă, toate echipele şi-au cu planul neînăeplinit. Pentru ocupă de educarea oamenilor şi nizaţiilor de partid, vor trebui pe de cei ce lucrează în apro­
deci disciplina muncii nu este ele însele să-şi însuşească aceste vem echipe fruntaşe, care obţin pierea noastră şi la nevoie să U
depăşit, planul la extracţia de ca acest angajament, să devină Ia nivelul cerinţelor. Datorită a- iniţiative şi să militeze pentru realizări atît de frumoase. E re­ vin în ajutor. Intre noi trebuie
ccstui fapt, nici indicaţiile şi gretabil însă faptul că şefii aces­ să existe o într-ajutorare tovă­
minereu. fapt, este nevoie ca comuniştii dispoziţiile lor nu sînt respectat?,
întocmai.
Acest exemplu dovedeşte că să se situeze şi pe mai departe
In perioada amintită a existat
există toate condiţiile pentru în fruntea tuturor acţiunilor, de asemenea o slabă organizare extinderea lor. tor echipe îşi văd numai de trebu- răşească !
a transportului subteran, o serie
ca nici o echipă să nu rămînă iar cele mai bune echipe de mi­ de defecţiuni ale instalaţiilor e- în aplicarea metodelor noi de - ¦¦ ~-« a s> 9
lectrice şi mecanice.
sub plan. Şi totuşi, in luna mai. neri. să treacă să lucreze la muncă, în îmbrăţişarea iniţiati­
Proiectul de Directive ale ce­
9 echipe nu şi-au îndeplinit cele mai grele locuri de muncă. lui de-al Ill-lea Congres al par­ velor creatoare ale oamenilor 5
tidului trasează sarcini mari. E- muncii. Una din aceste iniţiati­
T® . xisiă posibilităţi ca noi să Ic ve, prin aplicarea căreia s-au Specificul muncii noastre asigură o ajut vecinul, pe tovarăşul Popa. I-am
înfăptuim cu cinste. De aseme­ obţinut rezultate minunate, este oarecare independenţă în procesul de spus că la echipele pe care le condu­
raDoatoare nea, putem întîmpina Congresul cea de preluare de către şefii producţie. Gu alte cuvinte, în majori­ Cnvîntul prim-minerului ce el am văzut lucruri bune; dar că
partidului cu planul lunar Ia z’ brigăzilor fruntaşe a brigăzilor tatea cazurilor, munca unor echipe nu PETRU CÎ.MPEAN felul lui de a munci nu-i bun. Am sfat
In minerit, dis­ jutat fiind şi de îndeplinit şi depăşit, cu toate rămase în urmă. influenţează munca altor echipe. To­ de vorbă şi cu oamenii. Le-am arătat
brigăzile la plan. tuşi, noi nu trebuie să rămînem indi­ Iul cum îşi împărţeau sarcinile, înţe­ cum cred eu că trebuie amplasate gău­
ciplina muncii Cuvîntul prim-minerufui vechii mei or­ O altă iniţiativă demnă de ur­ ferenţi faţă de vecinii noştri, faţă de legerea dintre oameni. Am văzut însă rile pentru a avea un efect de rupere
Aspect de la consfătuire. mat este şi aceea a comunistului echipele care lucrează în preajma noas­ şi lucruri care nu mi-au plăcut. Astfel, mai mare şi pentru a economisi ex­
este unu! clin PETRU TOI) taci, am lichidat Andrei Nagy de la mina Lupeni, tră. Dacă ele lucrează mai bine, tre­ prim-minerul se mulţumea să le dea ploziv. Le-am mai explicat cum tre­
care a trecut împreună cu bri­ buie să învăţăm de Ia ele, iar dacă indicaţii, fără a le arăta practic cum buie aprovizionat locul de muncă cU
{actorii de sea­ repede neajun­ gada sa de Ia un loc bun de lucrează rău, sîntem datori să le aju­ trebuie să procedeze, fără să-i mobili­ material lemnos şi cum trebuie între­
zeze. Eu nu sînt de acord cu acest fel
mă care contribuie la realizarea surile. Şi acum am încrederea muncă, la un loc cu cele mai tăm. Acesta este un principiu al jnun- de a munci. A fi prim-miner, înseam­ ţinute utilajele şi sculele pentru ca
nă să-ţi cunoşti bine meseria. Şi
sau nerealizarea planului de că în lipsa mea în abataje, lu­ grele condiţii-. Şi rezultatele pe cii socialiste după' care noi ne că­ dacă-ţi cunoşti bine meseria trebuie să poată fi folosite din plin.
să înveţi şi pe alţii. Şi cum să în­
care le-a înregistrat au fost cît lăuzim. veţi mai bine pe alţii, dacă nu ară- De Ia începutul acestei luni, echi­
tîndu-le practic ?
producţie. Dacă membrii unei e- crul merge tot atît de bine ca se poale de bune. In luna mai, am avut vecini echi- pa lui Miron Popa a trecut sub condu­

chipe sînt disciplinaţi şi con­ şi cînd aş fi eu acolo. Planul Din dorinţa oamenilor muncii j pele conduse de prim-minerul Miron cerea mea. Am constatat că ajutorul

ştiincioşi, atunci lucrurile merg de producţie ni-l depăşim cu rc- de a da patriei cît mai multe Popa. Drept să spun, îmi plăceau

bine, sculele sînt întotdeauna gularitate. produse, de bună calitate, a iz- multe lucruri la ei. Aşa de pildă, fe- Gonstatarea aceasta m-a făcut să-mi meu a fost binevenit.

bine întreţinute, materialele a- Am vorbit despre disciplina vorît şi o altă iniţiativă : acee3 i -SiS-Stfi'
ranjate la locul lor, cele 480 mi­ în muncă, pentru că eu consi­ de înir-ajutorare reciprocă între ir ir
brigăzi. Bunăoară, la mina Pe-

nute ale zilei de muncă sînt fo­ der că fără aceasta nu se poate trila. şeful de brigadă Vasile Si- > Prevederile proiectului de Di- muncesc şi ce meto'de aplică rea echipelor rămase în urmă
losite din plin, iar planul se lucra bine. Propun ca invăţînd
realizează lună de lună. Ca e- unii din experienţa altora, îndru- dorov l-a ajutat pe Peter Moise. C rective ale celui de-al Ill-lea pentru a obţine realizări cît de către şeîii echipelor frun­
xemplu, am să dau chiar echipa naîndu-nc cu răbdare şi perseve­
pe care o conduc de la începutul rentă ortacii, să întărim conti­ şeful unei alte brigăzi, să-şi în­ C Congres al P.M.R. arată că în mai frumoase, au vorbit des­ taşe, comuniştii la cele mai )

suşească tehnica armării şi ex C anul 1905 valoarea producţiei pre posibilităţile ridicării tutu­ grele locuri dc muncă etc. Vor- -j
ploatării în trepte răsturnate. St C globale industriale va fi de 2,1 ror brigăzilor la pian. Prim- bind despre importanţa acestor

nuu disciplina muncii. Rezulta­ asemenea exemple, cînd şefii de ( ori mai mare decît în anul minerul Petru Tod, de pildă, iniţiative ci au îndemnat pe mi­
tele vor fi astfel şi mai fru­
anului. Membrii echipei, trei la moase. brigăzi sau echipe au ajutat p? 1959, corespunzînd cu un ritm a vorbit despre importanţa dis- neri, prim-mineri, maiştri, teh­
număr, sînt tineri între 20 şi 25
de ani. La început erau obişnu­ alţii cînd se aflau în impas, se r. mediu anual de creştere de 13 ciplinii muncii, cum şi-a aju­ nicieni şi ingineri să le îmbră­

not da multe. '( la sută. Aceasta înseamnă că tat e! ortacii din echipă să ţişeze cu tot curajul, asigurîn-
C în faţa oamenilor muncii din crească, să lucreze conştiincios. du-i totodată că vor primi tot
iţi să lucreze altfel decît acu­
f fabrici şi uzine, din întreprin- Petru Cîmpeanu a vorbit des­ sprijinul necesar.

ma. Mai lipseau uneori de la C denie miniere, stă sarcina de pre felul cum îşi organizează La 1. M. Barza extinderea

şut, nu făceau ceea ce le spu­ t a spori continuu producţia şi munca, cum a ajutat echipele iniţiativelor va trebui să devi­
neam eu şi bineînţeles, că nici f productivitatea muncii, de a vecine să nu rămînă în urmă nă o acţiune de masă, acea­
realizările nu erau bune. După
cîteva zile. am început să le ex­ (, căuta toate căile şi mijloacele Nicolae Sturza a arătat că una sta, fiind una din principalele
plic că aşa cum procedează ci
nu e bine, că aşa cum lucrau pentru a da patriei produse cît din căife prin care echipele ră­ căi peniru traducerea în viaţă
nu foloseau din plin timpul de
lucru, iar realizările noastre, şi mai multe şi de calitate cît mase în urmă pot fi ridicate ia a prevederilor proiectului de Di­
deci cîştigul, erau sub nivelul mai bună.
posibilităţilor. Le-am explicat a- nivelul celor fruntaşe este pre­ rective aie celui de-al Ill-lea ^
poi cum trebuie organizai locul
de muncă, cum trebuie îngri­ La I. M. Barza, în luna mai, luarea conducerii lor c!e către Congres al P.M.R. In acest 5
jite sculele etc. Şi treaba asta
arn făcut-o în mai multe rîn- planul de producţie la extrac­ prim-minerii fruntaşi. Ei n ce­ sens, comitetul sindicatului şi ^
duri, cu răbdare. Rezultatul este
că astăzi cei trei ortaci se pre­ ţia de minereu în Ioc să fie rut totodată să i se încredin­ conducerea întreprinderii, sub
zintă la timp la lucru şi lucrea­
ză cît se poate de bine. depăşit, a rămas neîndeplinit. ţeze conducerea unei echipe îndrumarea comitetului de par­

Unele brigăzi nu şi-au îndepli- rămase în urmă. îndcmnînd tid, vor trebui să se îngrijeas­

> nit sarcinile de plan datorită totodată si pe ceilalţi prim-mi­ că ca eciiipeior dc mineri să le

l lipsei de organizare a muncii, neri fruntaşi să-i urmeze e- fie create condiţii optime de

v indisciplinei sau neglijenţei. xemplul. muncă, să fie aprovizionate cu j

( Lucrările consfătuirii organi. in cuvîntu? lor, tovarăşii An­ materiale şi vagonete goale, să '
L zată de ziarul „Drumul socia- ton Şcolnic, secretarul comite­ li se asigure asistenţa tehnică
C lismului'1 au arătat că există tului de partid, ing. Ioan Popa. necesară. De asemenea, vor
( toate condiţiile ca Ia data în- trebui lichidate în întregime şi
directorul întreprinderii şi Ila-

Ţin să adaug că în luna mai L ceperii lucrărilor Congresului, rie Minctunescu, inginer şef. cît mai grabnic deficienţele
am preluat conducerea a ?r ă C întreprinderea să se afle, cu au arătat că cea mai sigură care mai persistă încă în or­
două echipe. L'n început am a- (_ planul lunar Ia zi îndeplinit şi cafe pentru ridicarea brigăzi­ ganizarea transportului subte­
vut şi cu ei aceleaşi neplăceri. lor rămase în urmă esfe extin­ ran.
Dar proce’dînd în acelaşi fel, a- depăşit, cu toate brigăzile la
L pian. Numeroşi mineri, şefi de derea iniţiativelor izvorîte în Principalul scop al întrecerii
întrecerea socialistă, printre socialiste la I. M. Barza tre­
L echipă, şi prim mineri fruntaşi, buie să fie ridicarea tuturor
care intr-ajutorarea tovărăşeas­ brigăzilor astfel ca nici una
L au împărtăşit cu această oca-

y zie din experienţa lor, cum că la locul de muncă, prelua- să nu mai lucreze sub plan.