Page 31 - 1960-06
P. 31
Nr. 169? DRUMUL SOCTATTSMULUI Pag. S
aaaBBBaaBa aBBWB8iuimT3»a >i«TOra;CTafflmwggm3'g ^ ri™"Bg^ , ‘CTg3t*e^^-are;ren<BOTc««B«B
Proiectai de Directive ale Congresului a m programul de Oameni cu năravuri
La frizeria fir.
.<$>«L> 0-cr><L»-O-<2>«O«^*©*-<$>O <&*O <$> <Ç*»<2>--»d><5?>*f*,vo<5«>-(L><fo<3(>«2>-<ri><><><L»«®> 10 IUNIE I960
© hm io» ie v A
PROGRAMUL I: 7,15 Melo
al PBM .R .“-în/& dezbaterea oamenilor munci dii populare romîneşti ; 7,45 intr-una din serile tre
Polci şi mazurci ; 8,00 Din pre
> 0 - 0 - 0 «©.O'O¦©><B>O.OO1O, .<>? < sa de astăzi ; 8,30 Cintece şi cute, am intrat la frize
jocuri populare romîneşti şi ale ria nr. 1 din Deva. In lo
minorităţilor naţionale ; 9,30 cal multă lume. Lucrăto
P a r c u l «le a u to v e h ic u le © Prietenia noastră cartea ; 9,50 rii vîrstnici munceau de
Fragmente din opera „Nunta zor, strâduindu-se să exe
p o a t e SI m a l M m e u t i l i z a t Proiectul de Di lui Figaro“ de Mozart; 11,03 cute lucru de calitate,
rective ale celui Solişti instrumentişti de muzică astfel ca cetăţenii să fie
Proiectul de Di ALEXANDRU DEVIANU nul financiar de de-al IlI-lea Con populară romînească ; 11,30 mulţumiţi. Roman Ursa şi
rective ale Congre cheltuieli pe fiecare gres a! P.M.R., a- Muzică de estradă : 12,00 Lim Nicolae Amzulescu insă se
sului al Ul-Iea al Directorul întreprinderii regionale maşină şi să folo cordă o mare a- ba noastră. Vorbeşte acad1, prof. ţineau de glume, lăsînd
P.M.R., prin preve sim cît mai bine tenţie dezvoltării Al. Graur (reluare); 12,33 Din oamenii să aştepte. La un
de transporturi auto—Hunedoara invăţăininlului pro cele mai frumoase melodii moment dat Amzulescu a-
fesional, in scopul populare romîneşti ; 13,35 Re vea nevoie de o maşină
derile sale, deschide perspective măreţe capacitatea de transport a autovehicu calificării cil mai portaj ; 14,30 Muzică din filme; ăe tuns. Cui era să-t cea
dezvoltării economiei şi culturii, creş lelor şi remorcilor. multor cadre de 15,10 Uvertura „Manfred“ de ră dacă nu vecinului său,
terii nivelului de trai al poporului. In muncitori. La şcoa Schumann; 15,50 Ce e nou în Roman. De aici a pornit şi
faţa noastră, a lucrătorilor din tran In prezent, utilizarea cît mai depli la profesională din librării ; 16,15 Vorbeşte Mosco
sporturi, stau sarcini mari şi de răs nă a capacităţii autovehiculelor este Căian se pregătesc va I; 17,30 Din legendele po neînţelegerea. Piuă la ur
pundere. Pentru îndeplinirea lor noi îngreunată de faptul că unii benefi poarelor ; 18.20 Din viaţa mu mă Roman l-a făcut pe
nu ne vom precupeţi eforturile. In do ciari nu folosesc cu chibzuială auto in prezent pentru zicală a oraşelor şi regiunilor Amzulescu „mocan prost“.
meniul transporturilor se prevede ca vehiculele puse Ia dispoziţie, nu des patriei ; 19.05 Actualitatea în
volumul total al mărfurilor transpor carcă şi nu încarcă la timp mărfurile a deveni jurnalişti, ţările socialiste: 19.35 „Ce tî- Iar in timp ce ei purtau
tate — în tone — cu mijloace de fo lungind în mod nejustificat timpul de năr eşti, bătrîne Bucureşti“ — astfel de ... discuţii, ce
losinţă publică să crească* pînă în staţionări la înCărcări-descărcări. A- turnători, electri program de muzică uşoară ro tăţenii aşteptau să fie ser
anui (965 de 1,8 ori. 0 mare contri- ceasta implică cheltuieli care încarcă mînească : 20,30 Formaţii cora
preţul de cost al producţiei întreprin cieni, lăcătuşi etc. le studenţeşti; 21,00 Muzică viţi.
uşoară sovietică; 21.15 Jurna După vreo 40 de minute
230 de elevi. Con lul satelor : 22,30 Muzică de
dans : 23,09 „Cantata epică“ de de aşteptare pe scaun,
’ uţie la realizarea acestei sarcini tre* derii respective. De aceea, este nece ducerile uzinei Tormis. clientul pe care-l servea
!e să şi-o aducă şi lucrătorii din sar ca conducerile întreprinderilor să Roman s-a neliniştit. Ro
ia măsuri în vederea utilizării la ma „Victoria" Căian şi PROGRAMUL II: 14,07 Dan man s-a hotărît atunci
. arul întreprinderii regionale de suri simfonice de compozitori să-i „dea bătaie“ şi să
a şcolii profesiona romîni ; 14,30 Program pentru termine cît mai repede.
iubitorii muzicii populare romî Dar „ghinion“ :la uşă a-
transporturi auto Hunedoara. ximum a capacităţii autovehiculelor, le, acordă o aten neşti : 15.00 Concert de prînz ; păru un prieten de-al lui
16,15 Melodii populare romî Roman, care-l invită pe
Înzestrarea parcului auto pe întrea aceasta fiind în interesul lor. Pentru ţie sporită califică neşti şi ale minorităţilor naţio acesta nu ştiu unde. Răs
ga economie cu peste 50.000 de auto a se evita transporturile încrucişate, punsul, deşi dat prin sem
camioane şi cu 13.000 de remorci, va face este necesar ca întreprinderile să so rii tor.
posibil — aşa cum se arată în pro licite autovehicule cu cel puţin o zi ne, a fost scu rt:
iectul de Directive — scoaterea din înainte de efectuarea transportului. A- In clişeu: Elevii — Stai puţin că acum
funcţiune a autovehiculelor vechi ca ceasta ne va da posibilitatea să uti Bria Gabor şi Va
re au un consum mare de carburanţi lizăm mai bine capacitatea de tran ier Halmagu din
şi lubrefianţi şi a căror exploatare sport a autovehiculelor noastre, să anul 1 examinind
o piesă lucrată de
ei.
şi reparare este neeconomicoasă. De evităm mersul lor în gol. nale : 16.50 Curs de limba rusă; il dau gata şi mergem.
asemenea, pentru dezvoltarea transpor Ţinînd seama că la ora actuală po 17,00 ..Din viaţa de concert a Ana Ioniţă este ceva
tului auto interurban de călători se sibilităţile de întreţinere a parcului Capitalei“; 17,30 Sfatul medi mai reţinută. Intr-o dumi
prevede ca parcul de autobuse să de autovehicule (parc care este în con cului : cura heliomarină : 17,35 nică dimineaţa, cină băr
crească cu circa 120 la sută, asigu- tinuă creştere), nu sînt suficiente, şi Muzică uşoară : 17.50 Cronica bierea un miner, uitînău-se
rîndu-se o sporire a lungimii trasee având în vedere perspectivele de dez economică: 18,25 Din comoara în toate părţile, i-a făcut
lor deservite de la 19.000 km. în voltare în viitor, propun să se în folclorului nostru : 19,30 Teatru acestuia cîteva tăieturi pe
l')50 la 25.000-27.000 km. în 1965. fiinţeze la Deva o autobază numai la microfon : „Vlaicu şi feciorii obraz. Minerul a cerut con
Este semnificativ de arătat că în pentru autobuse, iar la Hunedoara lui“: 21.05 Muzică de estradă : dica de sugestii şi recla
cursul acestui an, parcul întreprinde o stafie de. întreţinere a autocamioa 21,45 Album artistic: 22.35 .,A- maţii. Voia să arate că
rii noastre se va mări cu încă 450
autocamioane şi 40 autobuse. Pînă în nelor care deservesc G.S. Hunedoara, Staţia Simeria — important nod de VASILE GHIURA mic.şorîndu-se în acest fel staţionarea nul Chopin 1960“; 23.15 Con Ana nu şi-a făcut dato
prezent, în regiunea noastră s-au des I.G.S.H., I.M. Teliuc, I.M. Ghclar şi cale ferată — este o adevărată poar vagoanelor şi a mărfurilor la încăr- cert de noapte. ria.
chis noi trasee pentru transportul auto celelalte întreprinderi din oraşul şi rO" tă de trecere a mărfurilor de Ta şi în subşeful staţiei C.F.R. Simeria-călăiori cări-descărcări.
interurban de călători în lungime de ionul Hunedoara. BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, — Vezi-ţi de treabă, o-
200 km. Transportul în comun s-a Pentru a se putea face reparaţii ca spre marele combinat siderurgic al cu 42 ia sută mai multe mărfuri de- Pentru sporirea capacităţii staţiei de 6.00. 7.00. 11.00, 13.00. 15.00. mule, dumneata nici nit
îmbunătăţit mult prin dotarea cu auto ţârii noastre — Hunedoqra, şi în ma cît era planificat şi s-a redus sta prelucrare a vagoanelor de călători şi 17.00. 19.00. 20,00. 22.00. 23.52 ştii să scrii şi ceri condi
buse moderne de mare capacitate şi pitale, de calitate şi în timp mai re măsură şi înspre şi de la Călan- ţionarea vagoanelor la încărcari-des- a întreţinerii şi curăţeniei acestora, (programul I); 14.00, 16,00, ca — se înfurie Ana.
confortabile. scurt, propun de asemenea să se în Petro.şani. cărcări cu 5 la sută, la tranzit fără lucrări care în prezent se fac în bună 18.00. 21,30, 23,00 (programul
fiinţeze în viitorul apropiat, în regiu prelucrare cu 19,70 la sută şi la tran parte pe liniile de circulaţie, este ne II). Minerul însă a scris şi
Muncitorii, tehnicienii şi inginerii nea noastră, un atelier de reparaţii i In anii celui de-al doilea plan cin zit cu prelucrare cu 11,75 la sută. cesar să se prelungească linia „zero“ chiar foarte bine.
din autobazele întreprinderii noastre, auto. In prezent noi trimitem autoca cinal, traficul de mărfuri şi călători Printr-o bună utilizare a vagoanelor, pe sub pasajul de nivel, legînd-o cu —o—
însufleţiţi de prevederile proiectului de mioane şi autobuse pentru reparat la a sporit în mod considerabil, ca ur s-a îmbunătăţit sarcina statică pe va grupa tehnică. De asemenea propun In condica de sugestii
Directive, muncesc cu avînt sporit atelierele din Gluj, Satu Mare, Tîrgu mare a construirii de noi obiective gon cu 3,57 la sută, iar planul glo să se mai construiască totodată şi 1-2 2- şi reclamaţii existentă la
pentru a întîmpina Congresul partidu industriale şi a sporirii, producţiei, a creş bal de prestaţii pe staţie s-a realizat linii în cadrul grupei tehnice pentru / sas e s ™ mira frizeria nr. 1 din oraşul
lui cu noi şi importante realizări în Mureş şi Graiova. în proporţie de 121,37 la sută. a se putea gara toate trenurile de că Deva 'sînt scrise multe ob
îndeplinirea planului de producţie. Da înfiinţarea atelierului de reparaţii terii numărului de muncitori. Pentru lători care se formează clin staţia 10 IUNIE 1960 servaţii asupra felului
torită activităţii creatoare a maselor auto pe lîngă faptul că va asigura ca transportul pe calea ferată să sa Pentru a putea face faţă în cît mai noastră. înfăptuirea acestor propuneri cum o parte din lucrăto
planul de producţie al întreprinderii executarea reparaţiilor în condiţiuni tisfacă noile cerinţe, s-au construit bune condiţiuni volumului sporit de va duce la eliberarea liniilor din sta DEVA : Oameni sau majuri ; rii unităţii îşi fac dato
pe primele 5 luni ale anului a fost mai bune, se vor elimina kilometrii o variantă (buclă) Simeria-Simeria mărfuri care trebuie tranzitate în anii ţie pentru circulaţie si va mări capa Misiune periculoasă; ALBA IU ria. Printre altele se a-
realizat la tone-kilometri-convenţio- neproductivi parcurşi de aici şi pînă Triaj pentru circulaţia Izolată a loco ce urmează, propun să se con citatea staţiei de primire a trenurilor. LIA : Inimă de m am ă; Fata rată că frizerii ăe mai sus
nali în proporţie de 114,3 la sută şi la atelierul de reparaţii şi înapoi, se motivelor şi altă variantă Simeria- struiască o variantă (linie) care să In acelaşi timp se vor crea condiţii din Kiev ; BRAD : Băieţii noş lucrează foarte încet şi ne
s-au realizat 800.000 lei economii la vor înlătura cheltuielile de deplasare Peştiş pentru circulaţia trenurilor de lege direct staţia Simcria-Triaj cu sta de executare a lucrărilor de întreţinere tri : ILIA : Telegrame ; I-IAŢEG: glijent, poartă discuţii in
preţul de cost al producţiei. Şoferii pentru ducere, recepţionare şi pre marfă. ţia Peşliş şi o altă variantă de la şi curăţenie în bune condiţiuni a Băieţii noştri; HUNEDOARA: terminabile.
sutamiişti loan Ludnay, de la auto Proiectul de Directive ale Congre Deva la Peştiş. Aceasta va asigura garniturilor, multe operaţii putînd fi Oameni şi lu pi; ORAŞTIE:
baza Petroşani, Garol Szabo, Nicolae luare. De asemenea, în felul acesta descongestionarea staţiei Simeria-călă- mecanizate, nşurîndu-se prin aceasta Bomba ; Haiducii din Rio Frio ; Este necesar ca tova
Ciuclan, Nicolae Sicoe, de Ia autobaza se va scurta mult timpul de imobili sului al lll-lea al P.M.R. prevede ca tori şi o mai rapidă mişcare a măr şi munca oamenilor de la întreţinere PETROŞANI: Lumini in întu răşii din conducerea coo
Deva şi alţii, au adus o contribuţie zare a parcului auto aflat în repara volumul de transport în tone pe calea furilor, prin intrarea directă a tre şi curăţenie. neric ; Vise de duminică: perativei „Solidaritatea.“
de seamă afît la îndeplinirea şi depă ţie şi se vor elimina cheltuielile cau ferată să ajungă în 1965 la 140 la nurilor în Peştiş fără a mai staţiona SEBEŞ : Băieţii noştri; SIME să cerceteze cu atenţie
şirea planului de producţie cit şi (a zate de căderile în termen de garanţie. sută faţă de 1959. La înfăptuirea în staţia Simeria-călăiori. Aceasta va Colectivul staţiei noastre, însufle RIA: Valurile Dunării: LONEA: cele semnalate şi să ia
realizarea de economii. Parcul de autovehicule poate şi tre acestei sarcini sporite de transport mări mult actuala capacitate de tran ţit de măreţele perspective pe care le Torentul; TEIUŞ : Intilnire cu măsurile necesare. In fri
buie să fie mai deplin utilizat. Colec este chemat să-şi aducă o mare con sport a staţiei. deschide dezvoltării economice a pa viaţa ; ZLATNA : Secretul ci- zeriile noastre nu trebuie
Pentru îndeplinirea în cît mai bune tivul întreprinderii noastre se anga tribuţie şi colectivul staţiei C.F.R. Si triei noastre prevederile proiectului de frului; APOLDUL DE SUS: admise astfel de atitu
condiţiuni şi la timp a sarcinilor de jează să utilizeze mai bine parcul de meria, care va trebui ca de Ia an In scopul unei mai rapide şi u- Directive, va depune o muncă perse Frunze roşii. dini.
transport sporite ce ne revin, ne pro autovehicule, să reducă consumul de la an — ca urmare a creşterii consi şoare manipulări a vagoanelor de verentă, stăruitoare pentru a-şi aduce
punem să dăm o mai mare dezvolta călători propun să se construiască, în V. PLOPEANU
re mişcării sutamiiste, să extindem spatele magaziei de mărfuri din sta o cît mai mare contribuţie la înfăp
piese de schimb, carburanţi şi lubre derabile a producţiei C.S.H. şi a u- ţia Simeria, o linie care să servească
iniţiativa şoferilor de la autobaza Pe fianţi, în scopul îndeplinirii şi zinei „Victoria“-CăIan — să tran tuirea înainte de termen a acestor
ziteze utt volum sporit de materii
troşani de a lucra la fiecare 10 zile depăşirii planului şi realizării prime, utilaje etc. în spre Hunedoara CRONICA JUDICIARA
de cît mai multe economii la şi Valea .Ţiului.
o zi cu benzină economisită, să ţi preţul de cost. Vom lupta cu tot mai o o o o o o o o o o o o o c ->oooooc >0000000000 o o o o o o o o o o o »
mult elan pentru a da viaţă sarcini In întîmpinarea Congresului parti
nem o evidenţă cit mai strictă la pla- lor ce ne revin din proiectul de Di dului colectivul staţiei noastre a ob la desfacerea vagoanelor colective, sarcini. Furi din avutul obstesc Alba l-a condamnat la 7 ani
ţinut realizări importante în ceea ce
io > Individul Olteanu Viorcl, ori- închisoare corecţională, 1 an in
rective ale Congresului al IlI-lea al priveşte îndeplinirea indicilor de plan. ! ginar din comuna Valea Dosu terdicţie, şi l-a obligat totodată
P.M.R. îmbunătăţirea deservirii la despăgubiri civile.
In lunile aprilie şi mai s-au expediat lui, raionul Alba, în calitate dc
3. M. T, Alba gulia populaţiei gestionar al unui magazin Prinsă asupra faptului
O.G.L. produse industriale din
Gaia pentru începerea bătăliei In proiectul de Directive ale magazine de autodeservire. A- Valea Dosului, şi-a însuşit suma Hulea Garoiina din comuna
celui de-al IlI-lea Congres al ceste măsuri vor duce la îmbu de 56.693 lei. Pentru aceasta, Galda de Jos, raionul Alba, a
de strlngerea recoltei partidului se prevede ca volu nătăţirea substanţială a deser Tribunalul popular raional Alba, fost trimisă în judecată pentru
mul desfacerilor de mărfuri cu virii populaţiei. Tovarăşul Cor l-a condamnat la 15 ani muncă faptul că în ziua de 5 noiem
(Urmare din pagQ .. lI-mda)) Dpuenn+rtnru f-pxoăîioooar»s«e, 1 Î1l ~secerăt_ori-1 le- şi j treieriş. rIn depozitele staţiu amănuntul în comerţul socialist, nel Moraru, contabil la servi silnică, 3 ani interdicţie corec- brie 1959, profilînd de aglomera
gători, 13 electromotoare şi alte nii se găsesc mari cantităţi de să sporească în anii 1960-1965 ciul comercial, a propus înfiin ţională şi la despăgubiri civile ţie şi de neatenţia gestionarului,
După repararea agregatelor maşini ce vor ti folosite în vii motorină, uleiuri, benzină şi un de circa 2 ori şi să crească re ţarea unei şcoli profesionale în în valoarea sumei delapidate. a furat din sertarul cooperativei
necesare în campania de primă toarea campanie, realizînd cu 10 sori pentru a se evita staţionarea ţeaua comercială cu circa 5.000 oraşul Hunedoara în vederea suma de 40 lei.
vară. personalul din atelierul zile înainte dc termen angaja maşinilor în timpul campaniei unităţi, repartizate teritorial creşterii cadrelor necesare co Lipsă în gestiune
de reparaţii a fost antrenat la mentul luat în cinstea Gongre- din lipsă de carburanţi şi lubre şi mai aproape de consumatori. merţului socialist: gestionari, Tribunalul popular a! raionu
revizuirea şi repararea combi sului partidului, privind pregăti fianţi. vinzători etc. Tov. Maria Huroş, La un control, responsabilului lui Alba, a condamnat-o pe Hu
nelor, batozelor şi motoarelor rile pentru strîngerea recoltei. Dezbătînd prevederile proiec vînzătoare, a propus de ase unităţii O.G.L. nr. 48 din Zlat- lea Garoiina la 5 luni închisoare
''abile. De asemenea, în zilele De asemenea, au fost asigurate Rezultatele obţinute de harni tului de Directive, colectivul în menea mărirea reţelei comer na, raionul Alba, Fleşcriu Gor
neprielnice de lucru pe ogoare, cul colectiv de mecanizatori de treprinderii O.C.L. produse in ciale cu noi magazine de spe ilei, i s-a găsit o lipsă în ges corecţională, pentru delictul de
mecanizatorii din brigăzile de accesoriile necesare tuturor gar la S.M.T. Alba Iulia în campa dustriale din Hunedoara, a a- cialitate şi construirea de de tiune de 13.888 lei, sumă pe care
tractoare au reparat batozele a- nia de primăvară şi în pregăti nalizat posibilităţile ce le are pozite pentru păstrarea măr si-a însuşit-o. Pentru fapta sa, furt din avutul obştesc.
îiate Ia gospodăriile colective, niturilor de treier. Demni de lau rea campaniei de vară dovede şi a făcut propuneri însemnate furilor întrucît cele existente Tribunalul popular al raionului DOPP NICOLAE
în acest fel, staţiunea a reuşit şte hotărîrea de a contribui cu în acest sens. De pildă, tov. sînt neîncăpătoare.
să evite aglomerarea reparaţii dă sînt mecanizatorii din brigă toate forţele la strînsul noii re Artur Draga, directorul între judecător la Tribunalul popular
lor, să înlăture greutăţile avute zile conduse de comuniştii loan colte de pe întinsele ogoare ale prinderii O.C.L. produse indus Participanţii la dezbatere s-au Alba
gospodăriilor agricole colective triale, a propus predarea pe angajat să traducă în fapte
Gorcheş, Govaci Ladislau şi Şte locuri de muncă a gestiunilor, obiectivele prevăzute în proiec 1E/A ^ m !!JT nA 1u/Í Í l t Í
J ö e ü l l ç C if  ) J Oar
fan Şerbănuţ, care muncesc în vînzarea fără bon, introducerea tul de Directive ale celui de-al
IlI-lea Congres al P.M.R.
caselor de marcat si crearea de
în anii trocuţi pentru punerea sectoarele Mihalţ, Vinţul de Jos şi ale întovărăşirilor deservite. In depozitele
în slare de funcţionate a maşi şi Alba Iulia. Nu întâmplător, staţiunea de ma: Propuneri —sugestii cooperativelor
de consum
nilor în termenul stabilit. Pentru satisfacerea cerinţelor şini şi tractoare din Alba Iulia
Necesarul de piese de schimb gospodăriilor colective în vede a fost declarată staţiune fruntaşă o IOAN GRIŞAN, electromeca ta de la orizontul VI să fie extra din raionul Dvs,
şi materiale a fost asigurat din rea mecanizării lucrărilor de re pe regiune. nic Ia complexul G.F.R. Simeria, să printr-un suitor de Ia un alt găsiţi :
timp. Cit priveşte asistenţa teh coltare, S.M.T. Alba Iulia, în propune centralizarea electrodina- orizont. Astfel se descongestionează
nică ia revizuirea şi repararea baza planului de dotare, pînă la însufleţiţi de prevederile pro mică a tuturor staţiilor pe distanţa teritoriul de la planul înclinat şi m figlă
maşinilor necesare în campania începerea campaniei agricole de iectului de Directive ale Congre Goşlariu—lifa. Această centralizare cresc indicii de utilizare la maşi m cărămidă
de recoltare, aceasta a fost asi vară va mai primi încă un nu sului al IlI-lea al P.M.R., meca dă posibilitatea să se mărească na de extracţie cu circa 6 la sută. Ü ciment
gurată de către cadre de specia măr însemnat de combine şi alte nizatorii de la S.M.T. Alba Iulia tonajul şi viteza de circulaţie a S cherestea
lişti, bine pregătiţi şi cu înaltă maşini. sînt hotărîţi să-şi îmbunătăţea trenurilor, să se asigure în cel mal o ABEL VASINCA II, miner, m var
calificare. scă şi mai mult activitatea şi să înalt grad siguranţa circulaţiei şi ia aceeaşi întreprindere, propune
Trebuie subliniat faptul că to execute lucrări cît mai bune şi să se sporească' capacitatea actuală aprovizionarea la timp cu piese de şi iot felul de
Pînă la ora actuală mecani varăşii din conducerea staţiunii la timp, pentru a asigura astfel de transport a staţiilor respective schimb la atelierele de întreţinere unelte agricole
zatorii de la S.M.T. Alba Iuha s-au preocupat şi de asigurarea creşterea producţiei agricole, a cu 30 ta sută. pentru excavatoare. Astfel se obţi
ne reducerea duratei de reparaţii
o AVRAM SOORQBETE, minfer, şi sporirea indicilor de utilizare cu
au pus în slare de funcţionare carburanţilor şi lubrefianţilor ne productivităţii muncii şi reduce Ia I. M. Teliuc propune ca sîderi- cel puţin 15 la sută.
toate cele 31 batoze, 10 combine cesari în campania de recoltare rea costurilor de producţie. l \ / ~ NAV >/VV ¦».