Page 34 - 1960-06
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 1698
IaSgMMmM3^ r .WWLESLS^,ar535SSS3^Kng^^
Proiectul de .Direeflwe ale -Congresului a . ,r'W W ' i \
Legumicultoare harnice
La secţia legumicolă din Deva a gospodăriei agricole de
al P.M .R . —în dezbaterea oameniter muncii stat Mintia muncesc numeroa se legumicultoare harnice ş i ;
pricepute. Antrenate in intre cerea socialistă, ele depun e- ,
forturi sporite pentru ca oa menit muncii din regiunea noas- ;
0-&-0<tP-<®»00<^>-<îţ^><>0<5^0.<><i><ţM8>Oii^.«.i. <>O .O O O O -O•©’¦¦*&- <î><&“O ?9»«!>><î> <>-O«3 > tră să fie aprovizionaţi din ăb undenţă cu legume şt zarza- v
valuri, a
Spre dezvoltarea PROPUNERI - iată cîteva ăin fruntaşele secţiei I -
P e r a i s » « & m a i S suiB iă
gospodăriei agricole SUGESTII a m uncii m ieidusteriia iTCală : - '-/¦' ???!Mi
De cîteva săptă
produsele finite în ţk-
ip *
MEMBRII COMITETULUI \ mâni. in întreprin PAVEL CARA stoc aveau o va
derea noastră mun loare de lOU.UOOlci.
de stat U.T.M. din comuna Sintimbru -j directorul întreprinderii de
propun să se !acă un şanţ pe o '} ca se desfăşoară industrie locală „I. C. P'rimu“ In mod deosebit;
lungime de 200 m. la locul nu- 1 mai cit spor. Fie Orăştie stocul de materii pri-
Sălile de şedinţe ale secţiilor obţine şl în cazul cînd s-ar mit „Rituri", pentru a putea fi cărei Unificitor se — me se datora lip
Călan şi Bîrceâ, aparţinînd gos aplica mecanizarea şi automa
podăriei agricole de stat din tizarea procesului de produc date in folosinţă 20 ha. teren j| străduieşte să lucreze în aşa fel Incit sei de coordonare a planului de apro
Călan, s-au dovedit neîncăpă ţie în sectorul zootehnic. Pro
toare cu cîteva zile în urmă pun — a spus tov. VASILE SI- . arabil. j să producă mai mult, mai bun şi mai vizionare cu cel de producţie.
cînd cei aproape 250 muncitori, MlNIE — să se treacă neintîr-
tehnicieni şi ingineri agronomi ziat la aplicarea procedeelor ® TOMA BALAŞ, colectivist ) ieftin. Acest imbold iii muncă l-a dat Desigur, situaţia de pînă acum nu
s-au adunat pentru â dezbate mecanizate şi în gospodăria
proiectul de Directive ale celui noastră. din Benic, propune ca in anul 1 întregului colectiv măreţele prevederi este de loc în măsură să ne mulţu
de-al Ill-iea Congres al P.M.R.
Un loc important în activita 1961, conducerea gospodăriei co- ^ din proiectul de Directive aie celui mească.
Cu acest prilej au luat cuvin- tea G-A.S, Călan îl ocupă şi sec
tul numeroşi muncitori, tehni torul legumicol. In scopul dez lective să ia măsuri pentru a de-al If 1-lea Congres al P.M.R. In cadrul dezbaterilor ce au avut
cieni şi ingineri. Ei şi-au ex- voltării acestuia, participanţii
• primat profundul devotament la adunări au făcut, de aseme iriga o suprafaţă de 4-5 ha. cu } Sarcinile privirtd dezvoltarea econo loc pe marginea proiectului de Direc
faţă de partid şi hotărîrea fer nea, însemnate propuneri. miei naţionale în următorii 6 ani, aşa tive ale Congresului al lll-lea al
mă de a depune eforturi spori porumb siloz. 1 cum prevede proiectul de Directive, P.M.R., rnuncjtorii, tehnicienii şi ingi
te pentru traducerea în viaţă Muncitorul VASILE LUCA, sînt mari dar realizabile. Alături de nerii întreprinderii au scos In evi
â sarcinilor privind sporirea bunăoară, a propus să se cree o DĂN1LA MERMEZAM, ţă- j (oţi oamenii muncii din patria noas denţă o serie de rezerve interne şi an
producţiei agricole vegetale şi ze o brigadă legumicolă la tră, colectivul întreprinderii de indus făcut propuneri de îmbunătăţire a mun
animale. trupul Streisîngiorgiu, dotată cu ran muncitor, in întovărăşirea -> trie locală „I. G. Friinu“ din Orăştie cii de viitor. De pildă, Ia pîine s-a
utilajul necesar pentru irigare. din satul Vurpăr, propune des-- j este hotărît să facă o cotitură în mun propus mărirea numărului de sorti
Mulţi dintre cei care au dis In acest fel — a spus comu că, în aşa fel, ilicit să se ridice la mente, în mod deosebit la specialităţi.
cutat pe marginea proiectului nistul Vasile Luca — vom pu fundarea văii „Pirăul lui Mi- 1 înălţimea sarcinilor ce-i stau în faţă. De, asemenea, pentru produsele unite
de Directive, după ce au tre tea asigura o aprovizionare a- aflate in stoc s-a propus să se ia
cut în revistă succesele dobîn- bundentă cu legttrde şi Zarza hai", pentru a feri de inundaţii 1 Cu activitatea de pînă acum. noi măsuri în vederea livrării lor, iar a-
dite de colectivul de muncitori vaturi pentru muncitorii din provizionarea să fie făcută cu mai
de aici, au făcut propuneri Călan. Trustul G.A.S., la rîndul 40—50 ha. teren arabil. 4 nu ne putem mîndri. In primele pa multă grijă şl în raport cu nevoile
preţioase menite să ducă la îm săli, să ne sprijine îii organiza de producţie.
bunătăţirea activităţii gospodă rea de magazii proprii de des o UN GRUP DE COLEC- j tru luni din acest an am înregistrat
riei în scopul obţinerii unor facere pe raza raionului Hu
producţii vegetale şi animale nedoara. Vom putea astfel să TIVIŞT1 din G.A.C. Miceşti pro- ~i a pierdere Ia preţul de cost de 19.000
sporite care să asigure în vii punem permanent la îndemâna
tor dezvoltarea acestei uni muncitorilor legume şi zarza pune Înfiinţarea unei sere de 1
tăţi.. vaturi proaspete şi s-ar .înlă
tura neajunsurile ce se mai legume timpurii, înfiinţarea u-
— Gospodăria noastră a ob ivesc încă în direcţia preluării
ţinut anul acesta de la cele 98 acestor produse de către între nui eleşteu de peşte, mărirea nu‘
vaci de care dispune o produc prinderile cu care aü fost con
ţie mult mai mare de lapte de- tractate. mărului de vaci de lapte cu în
clt în anii trecuţi — a subli
niat în cuvîntUl său ing. A- În cadrul adunărilor s-au fă că 50 capete, creşterea număru
VRAM VlNTILA. Aceasta ne cut şi alte propuneri, cu pri
face să avem convingerea că vire la extinderea suprafeţelor lui de oi de la 270, cite există
sarciria de plan (2.800 litri lap care să fie cultivate cu legu
te anual pe cap de vacă fura me şi zarzavaturi, la extinde-' acum, la 1.500 in anul 1965, a lei. De asemenea, în unele sectoare de Dar pentru îmbunătăţirea activităţii
jată) va fi realizată. Dar, noi rea lucrărilor de irigaţii etc.
putem obţine o producţie şi numărului de bovine cu 100 ca- -j activitate, pianul de producţie nu a de viitor a întreprinderilor dc indus ANA HAŢEGAN
mâi mare. Pentru aceasta este Deosebit de valoroasă a fost pete iar al păsărilor cu incă j fost realizat. Deficienţe în această pe trie tocată sînt necesare unele mă
necesar să fie luate măsuri de propunerea inginerului agronom 500 bucăţi. rioadă âm avut şi îii gospodărirea ma suri. In acest scop, vreau să lac unele > A /W V ^ A A ^ W V 'A 'V vV n/'V
strîngerea vacilor la un loc, în AVRAM VlNTILA. Acesta, după teriilor prime şi a materialelor. Ast propuneri.
ferme mari. Aşa cum sînt ele ce a scos în evidenţă faptul că o COLECTIVIŞTI! DIN CAL fel, la începutul anului existau stocuri
acum, dispersate în trei locuri fostul elesteü de poşte dé lîngă DA DE JOS propun amenaja supranormative de materii prime Şi Noi sîiitem profilaţi în sectorul tîm-
(Ia Bîrcea, Crişeni şi Streisîn- satul Băcia a fost lăsat. în pă rea unei suprafeţe de- 80— 100 materiale în valoare de 400.000 Iei, iar plârie. Producem mai ales mobilier
giorgiu), nu li se poate asigu răsire, a propus să se ia legă ha. teren irigat pentru porumb şcolar. Intînipinăm însă greutăţi în
ra o furajare şi îngrijire ra tură cu organele competente siloz. găsirea de beneficiari. Din această
ţională şi, în plus, nu se poate pentru a se da în folosinţa gos cauză nu se poate stabili în perspec
efectua un control riguros asu podăriei acest eleşteu ce se în I . i , î,..r u ~ r t— t v
pra activităţii îngrijitorilor- tinde pe o suprafaţă de 15 ha.
mulgători sau a responsabililor Amenajat şi dat în producţie, Sporirea producţiei de cocs tivă ce cantităţi de mobilier şcolar întrecerea pe profesii —
de ferme. Avînd în vedere că el ar putea aduce gospodăriei putem produce conform cerinţelor.
în viitorii ani ferma de bdvine un venit anual de peste 400.000 :îv impon Aceasta duce la crearea de stocuri ia to ate locurile de m uncă
a gospodăriei va creşte pînă lei. supranormative sau uneori la gol dc
la 650 capete, vor trebui lua Proiectul de Directive ale sificare. In felul acesta, căr lucru. Considerăm că în direcţia asi (Urmare d>n vag. 1-a), tăşoară cu succes şi la filatura
te de pe acum măsuri pentru Dezbătând cu viu interes pro Congresului al III-lea al P.M.R. bunele va putea fi folosit cit gurării desfacerii mărfurilor, secţiuheă
asigurarea de adăposturi şi iectul de Directive ale Congre prevede în anul 1965 o pro mai raţional, se va evita de de industrie locală şi chiar cea co Lupeni, unde filatorii au lansat
depozite de furaje corespunză sului. toţi cei care au luat cu ducţie de 1,6 milioane tone gradarea lui şi se vor crea po mercială a Sfatului popular regional,
toare, întrucit cele existente, pe vântul s-au angajat să nu pre cocs faţă de 609.000 tone în sibilităţi mai mari de a obţine ar putfea face irtai mult. De pildă, s-ar rite. Astfel, la mina Aninoasa, lozinca : „Cel mult o bobina re-
lîngă faptul că nu sînt îndea cupeţească nici- un efort pen 1959. Această producţie se va un cocs cu o rezistenţă medie putea lua legătura cu o serie de or
juns de corespunzătoare, sînt realiza prin intrarea în func de 300 kg. ganizaţii comerciale din ţară pentru a au lost încadraţi in întrecerea pe butată la 2.000“. De cînd s-a
tru a traduce în viaţă sarci ţiune a celei de-a ÎV-â baterii încheia comenzi ferme.
şi insuficiente. de la Hunedoara şi prin spo Referindu-se la rezervele de profesii 53 maiştri, 12 ingineri, pornit întrecerea pe profesii,
nile puse de partid in faţa oa rirea capacităţii de producţie care dispune secţia lor, tov. Pe Şi în ce priveşte planul de aprovi
— Producţii mari am putea* a agregatelor existente. tru Ghecea, şef de echipă elec zionare, secţiunea de industrie locală precum şi 62 brigăzi. O muncă mulţi muncitori de aici au de
menilor muncii din agricultură. tricieni, a arătat că una din şi O.R.A.D. au multe de făcut. Apro
Colectivul bateriilor de cocsi* tre acestea constă şi în folo vizionarea trebuie să se tacă mai bine, la tel de temeinică s-a depUs şi păşit acest obiectiv. Brigăzile
V. PITAN flcare de la C. S. Hunedoara a sirea cit mai raţională a ener ritmic şi in cantităţile cerute de pro
reuşit pînă în prezent să ridi giei electrice la sectorul de ducţie. Aceasta, pentru a nu mai fi la filatura Llipeni. Aici au fost concluse de tov. Florian DabU şi
ce simţitor indicii de utilizare pregătire. El a făcut propuneri puşi în situaţia de a . fugi după can
şi să producă astfel însemna în acest sens. propuneri care tităţi mici, ia distanţe mari, cu ma încadraţi în întrecerea pe pro Iosif Gosa din secţia II-a s-au
te cantităţi, de cocs peste plan. aplicate vor aduce anual în şinile, lucru ce scumpeşte preţul de
plus economii în valoare de cost. fesii 17 maiştri, 9 brigadieri,’3 angajat să rebuteze cel mult o
Dezbătând prevederile proiec 49.000 Iei.
tului de Directive, muncitorii, Zilele trecute, am citit în „Scînteia" ingineri şefi de secţii şi 51 bri - -¦¦bobină l a '8:000. Datorită - între-
tehnicienii şi inginerii cocsari Propuneri însemnate au făcut un articol scris de directorul Combi
au arătat însă că în secţia lor coesarii şi in ce priveşte spo natului de industrie locală din Timi găzi . care.cuprind 334 muncifprij ....cprii pe profesii, eje au reuşit în
există încă largi posibilităţi de rirea productivităţii muncii şoara. Consider că propunerea tăcută
sporire a producţiei de cocs Astfel, mai mulţi muncitori, ca activitatea industriei locale să tie Pentru brigăzile de mineri ultima lună să reducă numărul
metalurgic şi îmbunătăţirea ca tehnicieni şi ingineri au pro coordonată de un organ central saii de
lităţii. De aceea, ei au făcut şi pus ca în fiecare Schimb, în către ministerele de ramură este bună care participă la întrecerea pe bobinelor rebútate astfel îneît să
numeroase propuneri valoroase. fiecare cuptor să se încarce 21
piloţi, propunere prin care pro şi merită să i se acorde toată aten profesii, s-au fixat ca obiective, revină una rea la 4.200 bobine
Astfel, ing. Cornel Gherghel, ductivitatea muncii va creşte
şeful secţiei cocsificare, a pro cu circa 5 la Sută. anual peste ţia. Aceasta va deschide perspective în afară de îndeplinirea şi de bune. loan Huzum, Victor Bâr
pus construirea unui depozit cifra planificată.
pentru cărbune de capacitate mai largi întreprinderii de industrie păşirea pianului, obţinerea unui na şi alţii, la o producţie luna
mare în apropierea secţiei coc f. DUMITRU locală.
randament înalţ, reducerea pre ră de 9.500—11.000 bobine, nu
ţului de cost pe tona de căr au avut nici o bobină rebutată.
bune prin economisirea materia Acestea sînt cîteva din rezul
lului lemnos şi a altor materiale, tatele întrecerii pe profesii ce
reducerea procentului de cenuşă, se desfăşoară în Valea Jiului
evitarea accidentelor prin buna în cinstea Congresului partidu
întreţinere a locurilor (le munca lui. Aceste succese vor fi conso
etc. Ca obiective comune, pentru lidate lună de lună. Proiectul
maiştri şi ingineri, s-au stabilit de Directive ale Congresului al
ajutorarea echipelor rămase în III-lea al partidului prevede sar
urmă, realizarea de cît mai mari" cini mari pentru industria car
economii pe sector, evitarea ac boniferă. De aceea, întrecerea pe
cidentelor şi altele. Astfel orga profesii trebuie extinsă cît mai
nizată, întrecerea socialistă pe mult. Trebuie puse la punct gra
profesii a dus nu numai la do-' ficele de urmărire a întrecerii
Dezvoltarea siderurgiei — aşa solvirea şcolilor medii, elevii vor bîndirea unor succese importante pe profesii: Această sarcină re
cum prevede proiectul Directive
lor va cunoaşte în următorii C adre de nădejde pentru siderurgi A fi în măsură să obţină şi o ca în producţie, ci şi la extinderea vine organelor sindicale din
ani un ritm nemaiîntâlnit. Oţc- <w lificare.
lăriile vor produce de 2.3 ori organizată a ajutorării celor ră toate întreprinderile raionului.
mai mult oţel în 1965 fată dc
1050, producţia de cocs va creşte Prof. Alexandru Voinea a pro maşi în urmă, la realizarea de Popularizarea celor mai buni
de 2,6 ori. Furnalele noi, lami pus ca pe lîngă combinat să ia
norul şi cuptoarele de otel ce se meseriilor practicate în combina arătat vorbitorul, să rezulte clar cultură a sfatului popular oră fiinţă ateliere-şcoală în care e- însemnate economii etc. muncitori, maiştri, ingineri pre
vor construi în viitorul apropiat tul siderurgic, sînt doar cîteva că drumul cel mai sigur spre şenesc este şi aceea a lărgirii levii să facă practică, avînd ast
ia Hunedoara, noul centru si teme pe care cadrele didactice învăţămîntul superior, spre o ca şi întăririi învăţămîntului seral fel posibilitatea să lege mai te Brigada condusă de comunis cum şi a rezultatelor obţinute în
derurgic din Galaţi, reconstrui le-au pus în discuţie. lificare profesională înaltă, duce şi fără frecvenţă pentru a se da meinic cunoştinţele teoretice de
rea furnalelor din Reşiţa şi al prin şcoala muncii. astfel posibilitate oamenilor practică. tul Victor Gîrciumaru de la sec întrecerea pe profesii în cinstea
tele, vor da posibilitatea ca pro — Proiectul de Directive pre muncii să absolve şcoli medii
ducţia industriei mijloacelor de vede ca în anii 1960-1965 şco — Deosebit de importante şi superioare fără scoaterea lor In clasa a VII-a elementară torul I al minei Uricani, a dat Congresului partidului, trebuie
producţie (grupa A) să crească lile profesionale şi tehnice să dea sînt succesele obţinute de oame din producţie. Incepînd încă din se predau noţiuni de aplicarea
de 2.2 ori în 1965 faţă de 1959. producţiei 260.000 de muncitori nii muncii din patria noastră, anul şcolar ce urmează, numă electricităţii. In legătură cu a- în luna mai producţie de bună să se tacă periodic, prin toate
calificaţi şi peste 100.000 de ca rul elevilor de Ia seral şi tară ceasta prof. Cornel Igreţ a pro
Această dezvoltare uriaşă ne dre tehnice şi medii — a spus Adunarea cadrelor frecvenţă va creşte considerabil. pus ca atît manualul de elec calitate şi a realizat un randa mijloacele ce stan la dispoziţie.
cesită cadre noi, oameni de nă tov. Abel Mureşan, directorul Cadrelor didactice chemate să tricitate peniru această clasă cît
dejde, cunoscători ai agregate grupului şcolar proiesîonal din d id a ctice din oraşul pregătească elevii-muncitori — şi profesorii de fizică să tra ment de 6,44 tone pe post ţaţă • Dezvoltînd şi pc mai departe
lor, oameni cu o calificare înal Hunedoara. Aceasta este o sar Hunedoara intelectualii, de mîine ai patriei teze mai pe larg problemele de
tă, capabili să mînuiasca cu pri cină măreaţă şi deosebit de im noastre — li se cere ca în acea electrificare, studiul motoarelor de 4,78 tone pe post cît a rea întrecerea pe profesii, organc’e
portantă, pentru că de realiza a arătat tov. Alexandru Voinea, stă muncă să depună multă dra şi al celorlalte maşini electrice.
cepere viitoarele agregate. Iată rea ei depinde, punerea în tune- director adjunct al grupului şco goste şi ataşament. lizat înainte de a se îi încadrat sindicale vor aduce o contribuţie
de ce, cu prilejul prelucrării pro ţiune şi dirijarea noilor agre lar profesional. Unele din aceste
gate cc se vor construi. La baza succese se înfăptuiesc sub ochii în întrecerea pe profesii. Drept însemnată la.înfăptuirea cu cin
iectului de Directive ale celui activităţii noastre didactice stă noştri, aici în Hunedoara. Dez
de-al III-lea Congres al P'.M.R., lozinca „Nici un • absolvent al voltarea progresului tehnic, creş strmare brigada lui Cîrciumaru ste a sarcinilor măreţe stabilite
cadrele didactice din oraşul Hu şcolii noastre să nu ajungă sub terea producţiei de metal se da-
nedoara au pus pe prim plan categoria a IV-a de încadrare“ toresc mai ales aplicării celor a obţinut titlul de cea mai bună în proiectul de Directive alé
necesitatea creşterii de noi ca îmbogăţirea materialului didac mai avansaie metode de lucru,
dre pentru siderurgia patriei tic, experienţele în laborator, tehnicii înaintate, introducerii brigadă de mineri, Congresului al III-lea a! parti
noastre. Cadrele didactice din orele de practică în secţiile com mecanizării şi micii mecanizări
Hunedoara — atît cete de la binatului, constituie garanţia în procesul de producţie. Sîn- întrecerea pe profesii se des- dului.
grupul şcolar profesional, cîf şi realizării sarcinii pe care o a- Icm obligaţi deci, în calitatea
cele de la şcoala medie de cul vem, de a da producţiei cadre noastră de profesori, maiştri, Cu ocazia prelucrării proiec Adunarea cadrelor didactice S in e a r Si «taeă e o
tură generală şl de la şcolile cit o înaltă calificare profesio învăţători şi pedagogi să pregă
elementare din oraş — au dis nală. tim cu şi mai multă atenţie şi tului, mai multe cadre didactice din oraşul Hunedoara pentru
cutat cu simf de răspundere şi dragoste viitoarele cadre. Prin
au făcut propuneri privind dez Prof. Gheorghc Slănescu, a- însuşirea temeinică a tehnicii a- din oraşul Hunedoara au făcut dezbaterea proiectului de Direc ... I.G.O. Alba lulia s-ar De trei săptâmîni difu- ^
voltarea învătămîntului. prcciind importanţa pregătirii vansate, elevii de azi vor de ocupa de terminarea lucră
noilor cadre necesare dezvoltă veni mîine fruntaşi în procesul propuneri menite să îmbunătă tive a constituit un prilej de cu rilor începute in oraşul. Al zoarele sînt defecte, iar t.ov. 'j
Legarea învătămîntului de rii industriei noastre socialiste, de producţie. Hunedoara de ba lulia. Printre acestea ea
practica construcţiei socialiste, capabile să stăpînească tehnica mîine. Gaiaţiul cu viitorul său ţească procesul instructiv-educa- noaştere a măreţului plan de numără şi lucrările de insta Vasile Giurcoiu, şeful sta- >
dezvoltarea procesului de poli- avansată, a accentuat asupra gigant siderurgic ne cer să pu laţii electrice interţoare. Din
tehnizare şi reprofilare a aces necesităţii dezv<ării procesului tiv. dezvoltare economică şi cultu cauza acestor lucrări neter ]Hei de radiofie are din Criş- \
tuia, introducerea în lecţii a ul de politchnizarc în şcoli, pro- nem şi mai mult suflet în pre minate, locatarii nu pot să-
timelor noutăţi lehnico-ştiinţiii- pnnînd organizarea a cît mai Prof. loan Ungur de la gru ral socială a patriei noastre. şi zugrăvească locuinţele şi cior, deşi a fost sezisat, nu >
ce, necesitatea' orientării intere multe vizite ale elevilor în sec gătirea cadrelor. nici să menţină curăţenia.
sului elevilor spre îmbrăţişarea ţiile combinakilui. Din expune pul şcoiar profesional a pro Vorbind despre cifrele cuprin a luat nici o măsură pinâ \
— O sarcină importanţă cc G. FLAV1U
rile făcute în faţa elevilor ele rezultă din proiectul de Direc pus ca Institutul siderurgic din se în proiectul de Directive tov. în prezent. {
tive — a arătât iov. Vasile Cos corespondent
către cadrele competente — a tea, şeful secţiei de învăţămînt şi capitală să ţină o mai strînsă Tiberiu Franklini, secretar al ÎLÎE VISA )
... U.R.C.C. Ilia ar redes
legătură cu Combinatul din Hu Comitetului orăşeneso de par chide chioşcul „Aprozar“ din corespondent ^
comuna Certej. Astfel, mi
nedoara, cu şcolile acestuia, mij tid Hunedoara, a arătat că a- nerii nu ar mai fi nevoiţi să
facă cumpărături în Deva.
locind astfel cunoaşterea' mai cestea vor fi realizate în între ... sfatul popular al comu- {
NICOLAE VÎRZOABA
aprofundată de către viitorii si- gime pentru că oamenii muncii nei Luncoiul de Jos, raionul
corespondent ‘
derurgişti a ultimelor realizări din patria noastră sînt conşti Brad, ar lua măsuri ca baia ^
... difuzoarele instalate în
tehnice în domeniul siderurgiei. enţi că în telul acesta', îşi fău incinta Atelierelor centrale comunală, defectă din anul \
din Gurabarza ar fi puse în
Ar fi bine venit un concurs resc viaţa din ce în ce mai îm funcţiune. 1958, să fie dată în folosinţa >
pe plan regional şi chiar repu belşugată. Alături de ceilalţi oa cetăţenilor. ^
blican, în ce priveşte confecţio meni ai muncii, cadrele didacti Repararea băii este o sar- \
narea materialului ¦didactic, a. ce .din oraşul Hunedoara, dem cină a sfatului' populat co- \
propus prof. Constantin iorgo ne dc misiunea lor nobilă, se munal, trasată de către or- \
van. Tot ei a propus reprofila vor strădui pentru ,a contribui ganele raionale şi consemna- ^
rea procesului de politehnizaro ia traducerea în viaţă a preve tă în procesele verbale în- {
a învăţământului, în sensul ca derilor proiectului de Directive cheiate la 1 martie şi 11 ^
mai a.e. $
70 ia sută din orele rezervate , ale.celui de-al )IÎ.-lea Congres F. BENEA '
politehnizării, să se desfăşoare al P.MiRi 9 corespondent V
în producţie. In acest tel la ab- LUPAN
