Page 35 - 1960-06

Nr. 1698
Din activitatea organizaţiilor
de bază de partid
de la mina Petrila
In lupta pentru traducerea în Dănescu, Zoltan Moldovân din
viaţă a sarcinilor puse de partid sectorul I şi alţii.
în faţa minerilor din Valea Jiu
lui. colectivul minei Petrila se
situează la loc de frunte. In în­
trecerea socialistă; desfăşurată în
cinstea Congresului ai IlI-lea
al P.M.R., minerii de la Petrila
au obţinut succese însemnate îtl
creşterea randafnenteloi', reduce­
rea preţului de' cost şi îmbunătă­
ţirea calităţii cărbunelui.
La obţinerea acestor' succese
o contribuţie de Seamă au adus-o
organizaţiile de bază de partid,
care au pus în centrul preocu­
părilor grija pentru întărirea
nodurilor lor, îmbunătăţirea me­
todelor- de muncă, mobilizarea
maselor la îndeplinirea sarcini­
lor, economice., .... j
? Pref nt , or^ an+1.?.aţ1' e , ® Iul de muncă al birourilor orga-
partid de lâ mina Petri a es^ - njzaţjjţ0r ^ bază, despre înde-
şoară o vie activitate spre a în- plinirea hotărîrilor luate, despre
tîmpina Congresul al IlI-leâ ăl traducerea în viaţă a sarcinilor
tartidului cu rezultate oît mai de plan.
bune în toate domeniile de acti­
vitate. .
întărirea rîndurilor
partidului — în cen tru l
afenfiei
O preocupate de seamă, â or­ pentru închiderea cu succes a
ganizaţiilor de bază este întări­ anului şcolar în sistemul învăţă-
rea rîndurilor lor prin primirea mîntului de partid, birourile or­
de candidaţi şi noi membri de
partid. In cursul lunii mai la
mina Petrila au fost primiţi 32
de membri de partid, Organiza­
ţia de bază de la sectorul VIII
a primit 5 membri de partid,
organizaţia de bază nt. 5 a pri­
mit 3 candidaţi şi un membru
de partid, organizaţia de bază
nr. 2 a primit doi candidaţi şi
doi membri de partid.
De reţinut e faptul că se dă
o atenţie deosebită calităţii celor cursanţilor li s-au indicat proble­
primiţi, îmbunătăţirii compozi­
ţiei sociale.. Toţi cei primiţi sînt
muncitori, în cea mai mare parte
fruntaşi în producţie, Printre a-
ceştia se află tovarăşii îoan Pe-
ra din sectorul II, Gheorglie
R om înia
m xx 'drum spre socialism
m Delegaţia noastră a luat cunoştin­
Nu de mult, la invitaţia G. G. al
Partidului Muncitoresc Romîn, o de­
legaţie de activişti ai P.G.U.S. a vi­
zitat Republica Populară Romînă.
Sub conducerea comuniştilor ro-
mîni, oamenii muncii din Romînia
s-au eliberat, acum 15 ani de sub
jugul fascist şi, în scurt timp, au
înfăptuit în ţara lor transformări so-
cial-economice revoluţionare.
Partidul Muncitoresc Romîn este
forţa principală care organizează şi
îndrumă întreaga construcţie socia­
listă în Romînia populară. Prin
lupta sa plină de abnegaţie pentru
socialism, prin slujirea sa dezintere­
sată a intereselor clasei muncitoare
şi ale întregului popor muncitor, Par­
tidul Muncitoresc Romîn a cucerit un
mare prestigiu în masele largi ale
poporului. Oamenii muncii au încre­
dere în Partidul Muncitoresc, sînt
strîns uniţi în junii lui, ceea ce
constituie o chezăşie sigură că po­
porul romîn va obţine noi succese în
viaţă şi în muncă. Aceasta este im­
presia deosebit de puternică pe care
noi. membrii delegaţiei de activişti
ai P.C.U.S., o păstrăm din vizita noa­
stră în Romînia.
Timp de două săptătnîni am călă­
torit prin regiunile Bucureşti, Hune-
doara, Cluj, Bacău, Pioeşti, am vi­
zitat numeroase întreprinderi indus­
triale, gospodării agricole de stat şi
colective, S.M.T.-uri, instituţii de în- industria petrolului şi cea metalurgică. socialiste".
văţătnîni, cluburi şi teatre, am văzut
cum trăiesc şi cum muncesc oamenii
muncii. Am studiat cu atenţie expe-
Articol apărut în ziarul „Pravda"
nr. 155 (15279).
DRUMUL :SOCIALISMULUI Pag. 3
Gînduri înfr-o «pozifie m m om âm i b e
cs*
Nu sînt la Eremitaj, nici la Aici, pe pinză şi hîrtie, in por­ 11 IUNIE 1960 Jurnal de întrecere; 19,40 Muzică hin
vestitele galerii Tretiakov, la trete, compoziţii şl peisaje, te­ PROGRAMUL I : 7,15 Jocuri popu­ opereta „Frasquita“ de Leliar; 20,30
galeriile de artă naţională din matica muncii ocupă un loc în­ lare rom încşti; 7,30 Sfatul medicului: Muzică de dans; 21,50 Cărţi la uzină;
Bucureşti sau în faţa unor ta­ semnat. Graficienii simion Oas­ Gefaieea ; 7,45 Muzică uşoară interpre­ 22,00 Muzică de dans; 22,39 Ciclul
blouri semnate de mari oameni tea cu linogravura „Cărbune pa­ tată la acordeon; 8,30 Dansuri sim- „Cvartete de H aydn"; 23,15 Muzică
ai artei plastice. Mă aflu la o triei“, Lazâr Hegeăiis cu „Ar­ lonice; 9,00 Melodii populare romî- de dans.
simplă expoziţie de amatori, la mare în abataj“, Viorel Vasile neşti; 10,00 Cîntece despre mineri şi
Deva. Dar privesc cu admira­ cu „Turnul puţului din Aninoa- oţelari; 10,30 Din muzica popoarelor; BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,u0,
Pregătirea adunăriior 6TVM/, ţie suita de exponate de aici, sa“, Leonte Clara cu „Concert II,43 interpreţi şi formaţii de muzică 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00,
în care sînt zugrăviţi oameni pentru mineri“ şi mulţi alţii uşoară; 12,20 Anul olimpic 1960; 20.00, 22,00, 23,52 (programul I), 14,00,
generale Cu pîaim l depăşit şi locuri din frumoasa noastră sînt cei care crează plastic at­ 13.05 Muzică de estradă; 16,10 Con­ 16.00, 18,00, 21,00, 23,00 (programul
regiune Hunedoara. Admir bo­ mosfera nouă a Văii Jiului. cert popular; 15,50 Emisiune literară ;
Zilele acestea în marea majo­ Membrii cooperativei meşteşu­ găţiile de tot felul pe care le 16.15 Vorbeşte Moscova ! ; 17,25 Duete II).
ritate a organizaţiilor de bază au găreşti de producţie „Retezatul" avem, oglindite în picturile ex­ Demne de reţinut sînt şi lu­ din opere; 17,45 Tribuna Radio; 18,00
loc adunările în care birourile din Haţeg, antrenaţi în întrece­ puse, realizările socialiste crea­ crările grafice ale lui Neculae Emisiune de muzică uşoară romînoa-
organizaţiilor de bază prezintă rea socialistă, au reuşit să în­ te în vremurile noi, care cu în- Brehui — „Schiţa cocseriei“, s c ă ; 18,35 Solişti de muzică populară ÎNTREPRINDEREA d e
dări -de seamă asupra activităţii registreze noi succese în pro­ ăemînare şt multă dragoste au Radu Mastaloş — „Turnător“ romînească ; 19,05 Pe teme internaţio­
desfăşurate în perioada care a ducţie. Pe luna tîiai a. c., la fost cuprinse în imagini de ar­ şi ciclul de peisaje industriale nale ; 19,15 Concert de muzică uşoară;
trecut de la alegeri. Pentru în­ ramura industrială, spre exein- j tiştii plastici amatori din re­ din Hunedoara, picturile lui 20,30 La microfon : Satira şi um orul;
tocmirea dărilor de seamă birou­ piu, planul de producţie a fost ţ Gheorglie Coclltu — „Peisaj 21.15 Muzică de dans.
rile organizaţiilor de bază tir. îndeplinit în proporţie de 112,31 giunea noastră. industrial: Hunedoara“. Felicia GOSPODĂRIE ORĂŞENEASCA >
2 şi 4 oît şi altele au format lâ sută, iar ta ramura de pres­ Ei, muncitorii-creatori aduc Sculy — „Peisaj industrial“, PROGRAAÎiJL II : 14,30 Muzică ti-
colective din cei mai buni mem­ tări servicii neindtistriale în pro­ Vaier Ionescu — „La furnal“, şoară de compozitori sovietici; 15,35 DEVA 4
bri de partid, spre a reuşi ca porţie de 101,44 la sută. laudă partidului prin roadele Năzărel Fechet — „Peisaj in­ Piese simfonice; 16,15 „Plecăm în ex­
în dările de seamă să cuprindă dustrial“ etc. cursie", program de muzică uşoară; Str. Emanoil Gojdu 75
cele mai principale probleme şi Dintre secţiile Cooperativei ca­ talentului lor. Şaizeci de pene­ 17,35 Concert interpretat de fanfară; telefon inter. 10
să le trateze în mod cortlpetent. Subiecte luate din viaţa ţără­ 18.05 Roza vînturilor (reluare) ; 18,25 EXECUTA:
re au înregistrat cele ntai im­ luri şi-au dat întîlnire in sala nimii muncitoare care la noi in Compozitorii întîmpină Congresul par­
In marea majoritate a dărilor portante depăşiri de plan sîn t: regiune în proporţie de peste tidului cu noi creaţii; 19,00 Interpreţi pentru întreprinderi şi populaţie Ş
de seamă se vorbeşte despre sti- de expoziţie din Deva, deschisă 70 la sută este cuprinsă în sec­ de muzică populară romînească ; 19,30 ® Construcţii şi reparaţii de
confecţii pentru bărbaţi catego­ tor cooperatist-socialist. au con­
ria I, confecţii pentru femei, ciz­ în cinstea Congresului al Ul-lea stituit motive de inspiraţie pu­ construcţii.
ternice şi convingătoare. Lu­ « Zugrăveli şi vopsitorie
mărie, curelârie, înrămat gea­ al partidului. Aduse cu trenul, crări ca ..înscrierea în colectivă“ o Instalaţii de apă, canal şl
şi ..La via G.A.C.“ de Sivinschî
muri şi foto. maşina şi braţele, peste 150 de Wanda. .,Intrarea in colectivă“ încălziri centrale.
de Partenie Udrea, ..La fin“ de
Cooperatorii Alexandru IHr- tablouri ale acestora sînt ex­ Elisa Ionescu, „Portret ăe ţă­ Plata prin virament
sch, Alexandru Crainic, Franciso rancă“ de losif Jenei şi altele, sau numerar.
puse cu grijă (o notă bună sînt luate din viaţa satului nou.
Schenk, fosif Popa, Ghizeia E- pentru organizatori!) în sala
mai bună. mal îmbelşugată.
peresi şi alţii au fost printre, în care deja vizitatorii au în­
Pline de vigoare şi de un pu­
P re g ă tiri în vederea cei dinţii în întrecere. trecut numărul de 3.200. Cooperativa „Progresul—Deva"
Exponatele sînt inspirate din ternic şi sugestiv colorit sînt
închiderii învăfămînfului N1CU SBUCHEA SedmB central stra d ă „Br. Petru Groza“ nr. 2
realitate. Sint realizate în timp afişele agitatorice ale lui Con­
de partid Acţiuni tinereşti E M IE C U Y Â\:
ce siăcfurgiştîi din Hunedoara stantin Băiann. închinate celui l i « » / de e e p u m lli şl e&a-
In vederea bunei desfăşurări Tinerii din Orâştie întîmpină
cel de-ai ITl-iea Congres al dădeau şarje de oţel şi fontă, ăc-al IlI-lea Congres ăt P.M.R. texlil k ifu im i d m m etale pite- {
a convorbirilor recapitulative P.M.R. cu însemnate succese. în timp ce minerii din Lupeni
Astfel, numai în ziiia de 5 iu­ Toţi cei amintiţi mai sus şi {im n e, eu m aterial, ut. eldest*
nie, tinerii din mai multe în­ trimiteau industriei mii de to­ tu i ai? îşi iiteliesm l d h i itm d L a ?
treprinderi şi instituţii ale ora­ alături ăe ei Vasile Gaidos,
şului au încărcat prin muncă ne. de că'rbune, în timp ce in­ „ 2 3 c L u g j U i l “ tis t. 4 .
voluntară, la întreprinderea fo­ Ion Voiau, Moscei Schiau. Ion «B u to a ie din lemn de stejar, fag, b ra d ;
restieră, 27 vagoane cu lemn telectualul gînăea la căile ob­
ganizaţiilor de bază desfăşoară de foc, aducind astfel o econo­ Raţ, Maria CHşan şi ceilalţi m l şi putini, cu materialul clientului
Q jn| ensg activitate. Ele au fost mie de 1.395 iei. ţinerii noilor victorii cp vor sm ai cooperativei.
care expun sînt cei care te
instruite de către comitetul de In această acţiune s-au evi­ mai fi. P L A T A PRIN V IR A M E N T S A U NUMERAR.
partid al minei asupra sarcinilor denţiat măi ales tinerii Con­ De la cercul ăe artă plastică poartă cu imaginaţia cu ajuto­ e x e c u ţ i e Ir e p r o ş a b i l ă .
ce le revin. Membrii comitetului stantin Viad şi Ion Glonţa de
Ia sectorul C.F.r,, îoan Chirilă din Hunedoara sînt expuse 60 rul limbajului plastic prin în­
şi îoan Ciser de Ia întreprinde­
de partid au fost repartizaţi să rea „I. C. Frimu", Aurel Jurca de lucrări, de la Lupeni 40, de treaga regiune. De pe fiecare
răspundă de cîte \-r-2 cercuri şi Constantin Poenarti de Ia la U.M. Cugir 15, de la Petro­
sau cursuri. > fabrica chimică şi alţii. tablou expus se reflectă ca prin
şani 33, de la Alba iulia 21, de
Propagandiştii au fost pregă­ ) I. ZAHARIE la Brad 16. de la Deva şi Sebeş obiectivul unui aparat ăe fil­
tiţi la cabinetul de partid, iar
puţine iar de la Călan şi Orăş- mat haina tot mai de sărbătoa­
tie deloc. re pe care o îmbracă prin suc­
Reflectez la bogăţia gihăufi-
mele care vor fi dezbătute în cese oamenii muncii din regiu-
convorbirile recapitulative de în­ lor celor ce au creat aceste
chidere a învăţămîntului de par­ tablouri.
tid.
- nea Hunedoara, pentru a în-
P. U.
tîmplna şi cinsti aşa cum se
cuvine Congresul al Ul-lea al
comuniştilor. ' _— , In magazinele cooperativelor de
consum găsiţi Un bogat sortiment de:
U. E.
11 IUNIE 1960 ţesă tu ri de bumhctc
PENTRU 24 ORE
DEVA: Oameni sau m ăjuri; Uita şi m ătase,
Misiune periculoasă: ALBA IU- Vremea schimbătoare cu cerul varia­
LIÂ: inimă de m am ă; Fata bil mai mult noros ziua. Vor cădea încălţăminte de tot felul
din K iev; BRAD : Băieţii noş­ ploi locaie însoţite de manifestări elec­
tri ; ÎLIA : Telegrame : HAŢEG: trice, Temperatura în uşoară creştere'. ®articole de
Băieţii noştri; HUNEDOARA: Ziua va ti cuprinsă între 23 şi 28 gra­ m aro chin ărie
Oameni şi lupi; ORĂŞTIE: de, iar noaptea intre 11 şi 16 grade.
Bomba : Haiducii din Rid FMo; Vînt potrivii cu intensificări locale din ©parfum erie şi
PETROŞANI: Lumină în întu­ sectorui sud-vest şi vest. pasm anterie
neric ; Vise de duminică:
SEBEŞ : Băieţii noştri; SIMB­ PENTRU URMĂTOARELE © a rtic o le de uz
RIA: Valurile Dunării; LONEA: 3 ZILE casnic şi
Torentul: TEIUŞ : întîlnire cu m etah-ehim ic
viaţa ; ZLATNA : Secretul ci- Vreme se încălzeşte uşor cu cerul
Vede re a hotelului turistic de la Poiana St alin. frului; APOLDUL DE SUS: variabil.
Frunze roşii.
dustrie să se realizeze economii peste cu cereale alimentare. Anul trecut, din măsuri, veniturile populaţiei au spo­ cient asupra activităţii economi­
plan in valoare de peste 1.509.060.000 totalul fondului central de grîu, 37 la rit cu 4,7 miliarde lei pe an. ce a administraţiilor întreprinderi­
lei. sulă au provenit din gospodăriile de lor, S.M.T .-urilor, gospodăriilor agri­
stat. Construcţiile de locuinţe au luat cole de stat şi colective, apiicînd
o mare amploare. Anul trecut, oa­ forme şi metode dihtre cele mâl va­
ţă în mod amănunţit şi cu muit in­ Delegaţia noastră a vizitat gospo­ menii muncii au primit peste 21.01)0 riate.
a justeţei tezei elaborate de Congre­ teres de experienţa în muncă a orga­ dăria de stat „Dragalina“ din regiu­ apartamente noi. Partidul Muncito­
nizaţiei de partid şi a celei sindicale nea Bucureşti. F. Triţă, directorul gos­ resc Romîn acordă de asemenea o Organizaţiile de partid acordă o
de M. EFREMOV sul al XXI-iea al P.G.U.S.: „Ritmul de la Combinatul siderurgic Hunedoa­ podăriei ne-a vorbit despre realizările deosebită atenţie creşterii nivelului mare atenţie muncii în rîndurile
ra în ce priveşte folosirea mai bună obţinute de colectivul gospodăriei de cultural al poporului. tineretului şi ale femeilor. Aceste
şeful secţiei organe de partid a G.G. rapid este o lege generală a socialis­ a rezervelor de producţie, iordan Bac- stat sub conducerea organizaţiei de probleme sînt discutate periodic în
nev, secretarul comitetului de partid partid. Aici, toate ramurile principale ? cadrul comitetelor de partid.
al P.G.U.S. pentru R.S.F.S.R. mului". Astfel, în deceniul premergă­ al combinatului, a arătat că în aceste ale gospodăriei sînt îrt întregime me­
probleme a fost elaborat în întreprin­ canizate. Datorită nivelului înalt al In prezent Romînia se află în pra­ G.G. al P./V1.R. şi organele locale
tor războiului, volumul producţiei in­ dere şi discutat de muncitori, ingi­ agrotehnicii, gospodăria obţine an de gul unor evenimente m ari: întreaga de partid acordă o tnare atenţie pro­
neri şi tehnicieni un vast pian de an recolte bogate şi stabile. In 1959, ţară se pregăteşte în vederea Con­ blemelor selecţionării, repartizării
rienţa în muncă a organizaţiilor Par­ dustriale a Romîniei a crescut doar cu măsuri tehnico-organizatorice, a cărui pe o suprafaţă de 4.500 de hectare, gresului al IlI-lea al Partidului juste şi educării cadrelor. In cursul
îndeplinire este controlată sistematic recolta de grîu a fost de 2.300 kg. la Muncitoresc Romîn. Congresul va vizitelor noastre la uzine, gospo­
tidului Muncitoresc Romîn, am îm­ o treime, iar între anii 1948 şi 1958, de către organizaţia de partid. Apli­ hectar. Gospodăria este rentabilă, iar aproba Directivele pentru plănui de dării agricole de stat şi colective am
carea consecventă şi perseverentă a veniturile ei sporesc cu fiecare an. dezvoltare a economiei naţionale pe avut prilejul să ne Intiinim cu nu­
părtăşit din experienţa în muncă a 9 de 4,6 ori. măsurilor prevăzute a dus ia îmbu­ anii 1960—1965. La Congres se vor meroşi lucrători tineri, buni cunos­
nătăţirea considerabilă a funcţionării Recent, C.C. al P.M.R. a adoptat discuta şi perspectivele mai înde­ cători ai profesiunii lor. O impre­
P.G.U.S. Delegaţia a fost primită de Vorbindu-ne despre căile pe care furnalelor şi cuptoarelor Martin, la hetărîri importante pentru asigurarea părtate, şi anume programul de 15 sie bună ne-au făcut cadrele apara­
mari economii de mijloace. In 1959, unui nou avînt al agriculturii. Este ani de dezvoltare a economiei naţio­ tului de partid şi secretarii organi­
tovarăşul Gheorghiu-Dej, prim-secre- ţara Ie-a urmat în dezvoltarea ei in­ productivitatea muncii pe cap de mun­ vorba îndeosebi de extinderea semă­ nale. zaţiilor de bază cu care am avut
citor a crescut de peste două ori în năturilor de porumb de siloz, ceea ce prilejul să stăm de vorbă. Ei sînt
tar al G.G. al P.M.R. dustrială, tovarăşii din Romînia au comparaţie cu anul 1955. In acea­ va constiini baza unei creşteri rapide Pregătindu-se să întîmpine cu activişti maturi şi bine pregătiţi din
stă perioadă, preţul de cost al unei a numărului de vite proprietate obş­ cinste Congresul al ill-lea ai parti­ punct de vedere politic, care apro­
isr relevat că, în această privinţă, unul tone de oţel s-a redus cu 30 ia sută. tească şi a sporirii producţiei de dului, colectivele uzinelor şi fabri­ fundează problemele producţiei. in
din factorii hotărîtori îl constituie le­ carne şi lapte. cilor s-au avîntat în întrecerea pen­ organizaţiile de bază aie partidului
Datorită grijii neobosite a Partidului Exemple frumoase de luptă pentru tru îndeplinirea înainte de termen activează de regulă lucrători care nu
Muncitoresc Romîn, Romînia, cu aju­ găturile economice strînse ale Romî­ economii de materii prime şi mate­ In Republica Populară Romînă, ca a sarcinilor de producţie pe anul sînt scoşi din producţie.
torul Uniunii Sovietice şi al celorlal­ niei cu ţările socialiste frăţeşti, spri­ riale am găsit şi la uzina de utilaj şi in celelalte state socialiste, dez­ 1960 şi pentru depăşirea angajamen­
petrolier „1 Mai“ din Pioeşti, la voltarea economiei nu este un scop telor cu privire ia realizarea de în cursul vizitei delegaţiei noa­
te ţări socialiste, s-a transformat în“ jinul şi ajutorul lor. Ei ne-au spus că combinatul de încălţăminte „lanos în sine. Lucrul principal şi esenţial economii peste plan. Acestei sarcini stre în Republica Populară Romînă
Herbak“ din Cluj şi Ia alte între­ este ridicarea nivelului de trai ăl îi este subordonată întreaga activi­ ne-nrn format convingerea fermă că
tr-o perioadă istorică scurtă dintr-o experienţa lor confirmă teza impor“ prinderi. oamenilor muncii, asigurarea creş­ tate politică de masă a organizaţiilor comitetele de pariid şi organizaţiile
terii continue a bunăstării lor. Da­ de partid. Mişcarea pentru titlul de de bază ale Partidului Muncitoresc
ţară agrară înapoiată, într-un stat in- iantă a Gongresului al XXI-iea al Succese mari au fost realizate nu torită dezvoltării cu succes a indus­ brigadă a muncii patriotice ia o
numai în domeniul industriei, ci şi triei şi avîntului general al econo­ amploare din ce în ce mai mare. Romîn desfăşoară o activitate crea­
dustrial-agrar. P.G.U.S. că „singură nici o ţară nu în domeniul agriculturii Romîniei. miei ţării, în perioada dintre 1955
Peste 76 la sută din numărul de fa­ şi 1958, veniturile băneşti ale oame­ Marile succese obţinute în toate toare, dau dovadă de multă iniţia­
Au renăscut şi au luat o mare s-ar putea dezvolta într-un ritm atît milii ţărăneşti fac parte din gospo­ nilor muncii — numai din salarii — domeniile construcţiei socialiste a tivă în ce priveşte îmbunătăţirea
dezvoltare vechi ramuri industriale ca de impetuos ca în sistemul statelor dării agricole colective şi întovărăşiri. au sporit în total cu 5,7 miliarde lei. Romîniei se datorează vastei activi­ muncii organizatorice şi politice.
Sectorului socialist îi revin peste 3/4 fn vara anului 1959, G.G. al P.M.R. tăţi organizatorice şi politico-ideolo-
din pămîntul arabil. şi guvernul au elaborat şi au apli­ gice a organizaţiilor de partid ale Partidul Muncitoresc Romîn în­
cat noi măsuri în această direcţie. P.M.R. în rîndul maselor, in intrea-
Au luat fiinţă industria naţională a In toate întreprinderile industriale Complexul de măsuri elaborate de Au fost majorate salariile muncito­ g i lor activitate, ele se sprijină pe tîmpină cel de-al Ul-lea Congres al
P.M.R. pentru întărirea econotnico-or- rilor şi funcţionarilor, pensiile, un larg activ fără de partid care
construcţiilor de maşini, industria e- pe care ie-a vizitat delegaţia am ganizatorică a gospodăriitor agricole au fost reduse impozitele şi preţurile există pe lingă fiecare organizaţie său puternic, unit, avînd o bogată
colective şi de stat şi pentru ridicarea cu amănuntul la mărfurile indus­ de bază. Organizaţiile de partid aie
iectrotehnică, chimică şi petrochimică. văzut cu cît entuziasm luptă oame­ rolului S.M.T.-urilor a şi dat rezultate triale şi alimentare. Datorită acestor experienţă în domeniul organizării
pozitive. Gospodăriile de stat au un P.M.R. exercită un control efi­
Anul trecut, petroliştii romîni au ex­ nii muncii pentru traducerea în viaţă rol hotărîtor în aprovizionarea ţării şi conducerii maselor populare în
tras aproape 11,5 milioane tone de a sarcinilor trasate de plenarele din (Continuare în pag: IV-a)
ţiţei. Lucrătorii din industria chimică iulie şi decembrie (1959) aie G. G.
au depăşit de zece ori volumul produc­ al P.ALR. eu privire la dezvoltarea
ţiei antebelice. In Romînia se des­ continuă a economiei naţionale. în­
făşoară lupta pentru crearea unei deplinind hotărîrile plenarelor G.G. al
mari industrii chimice; pentru aceasta P.M.R., organizaţiile de partid au
există în ţară o bază bună de ma­ desfăşurat o activitate intensă pentru
terii prim e: ţiţei, gaze naturale, sulf, a-i mobiliza pe oamenii muncii să
sare. Mari realizări s-au obţinut în folosească mai bine rezervele interne
dezvoltarea industriei metalurgice şi ale producţiei, să reducă preţul de
energetice. cost a! produselor, să lupte pentru
Trebuie subliniat în mod deosebit economii de materii prime şi mate­
faptul important că dezvoltarea in­ riale şi pentru sporirea acumulărilor
dustrială a ţării are loc în ritm ra* peste pian. Toate acestea au permis
pid. Practica industrializării socialiste ca planul economiei naţionale pe a-
a Romîniei constituie o nouă dovadă nul 1959 să fie depăşit şi ca în in­