Page 36 - 1960-06
P. 36
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 16S8
Din Republica Populară Polonă ' xüiun& le ş ilr i •?dijm ele ş tiri •
împotriva înscenării judiciare L u cră rile C o n s i l i u l u i
de la Dortmund G e n e r a l a ! F« & M L
P ro te stu l rep rezen ta n ţilo r tineretului din Luxem burg, PEKIN 9 (Agerpres). — La Pe E i-au vorbit despre necesitatea uni
Belgia, Franţa şi Germania occidentala kin îşi continuă lucrările cea de-a tăţii şi solidarităţii muncitorilor şi
/N FOTO.: Vedere de ansamblu a oraşului Nowa Huţa, construit în anii puterii populare. BERLIN 9 (Agerpres). — Un german ideea festivalurilor mon- Xl-a sesiune a Consiliului General al popoarelor tuturor ţărilor în lupta
Lycrările ComiteSylyi cel®»* zeee număr de 120 reprezentanţi al diale ale tineretului şi studen Federaţiei Sindicale Mondiale. In şe pentru asigurarea păcii.
organizaţiilor de tineret din Lu ţilor. dinţa din dimineaţa de miercuri au
xemburg, Belgia, Franţa şi Ger continuat dezbaterile pe marginea ra In şedinţa de seară participanţii la
mania occidentală au luat par După cum anunţă agenţia poartelor principale prezentate spre sesiune au aprobat în unanimitate ac
te fa „întîlnirea de primăvară ADN, la întîlnirea din Luxem tivitatea finanicară a Federaţiei Sin
burg a fost adoptată o declara examinare sesiunii. dicale Mondiale.
state penfry dezarmare a tineretului“ care a avut loc ţie care subliniază că Guniher Sindicatele şi oamenii muncii din PEKIN 9 (Agerpres). — La 9 iunie
în Luxemburg. Ei au protestat Hilmann, Klaus Stefîens şi Wal- Polonia, a declarat J. Loga Sowinski, s-a încheiat la Pekin cea de-a Xl-a
preşedintele Consiliului Central al Sin sesiune a Consiliului General al
GENEVA. Trimisul special A- modul cel mai radical a pro nerile sovietice, deşi opinia pu cu hotărîre împotriva procesului ter Fischer, tineri germani care dicalelor din Polonia, sprijină pe de F.S.M. La şedinţa de închidere delega
gerpres, Tudcr Vornicu, tran blemei preintîmpinării unui a- blică din lumea întreagă aş de fa Dortmund, înscenat unui au devenit victimele înscenării plin propunerile lui N. S. Hruşciov ca- ţii [a sesiune au adoptat în unann
smite : A 34-a şedinţă a Comi ta? prin surprindere. teaptă acest răspuns. grup de tineri patrioţi germani. judiciare de la Dortmund, lup
tetului celor zece state pentru După cum se ştie, obiectivul a- tau pentru prietenia dintre tine re deschid calea spre o etapă nouă, mitate rezoluţii în legătură cu toate
dezarmare şi a doua de la re Delegatul Poloniei a subliniat La sfîrşitul şedinţei a luat cu cestui proces este de a discre retul tuturor ţărilor, pentru idea superioară de luptă pentru destinderea problemele discutate.
luarea discuţiilor nu a adus că ţările socialiste sînt pentru vîntul şeful delegaţiei sovietice, dita în ochii tineretului vest- lurile înalte ale tinerei generaţii. încordării internaţionale, împotriva ac
nimic nou în ceea ce priveşte un control internaţional strict V. A. Zorin. El a spus că pro ţiunilor de provocări şi agresiune. Cuvîntul de închidere a fost rostit
concretizarea poziţiei occidenta şi eficace asupra dezarmării, voacă surprindere referirile te ta re n războiului din Algeria de A. Novella, preşedintele Federaţiei
le faţă de propunerile sovieti dar ele nu vor accepta nicioda delegatului englez la impreci Cuvîntările reprezentanţilor sindi Sindicale Mondiale, după care toţi
ce referitoare la prevederile tă un control care să permită ziunea traducerilor, cu atîtm ai PARIS 9 (Agerpres). — Re geria sînt necesare tratative în catelor din Peru, Ecuador, Camerun şi participanţii la sesiunea Consiliului Ge-i
fundamentale ale tratatului cu de fapt spionajul. mult cu cit guvernul englez a prezentanţii Uniunii naţionale tre guvernul francez şi Frontul Iran au fost consacrate luptei popoa neral al F.S.M. au intonat „Interna
privire la dezarmarea genera primit aceste propuneri încă a studenţilor din Franţa şi ai de Eliberare Naţională din Al relor ţărilor lor împotriva colonialişti ţionala“.
lă şi totală. Deşi majoritatea După cuvîntarea d'elegatului acum o săptămînă. Consideren Uniunii generale a studenţilor geria. „Viitorul Algeriei, se spu lor şi asupririi imperialiste.
comentatorilor occidentali sînt polonez s-a aşteptat zadarnic, tele colegului meu englez, a musulmani din Algeria s-au în ne în comunicat, aparţine po
de acord asupra caracterului minute în şir, după deschide spus V. A. Zorin, sînt artificiale. tâlnit la 6 iunie la Lozanne pen porului algerian“. l o i a m ă iM ria f® f c s p r e
constructiv al acestor propu rea şedinţei ca, aşa cum era tru a discuta acţiunile care ar
neri, despre care influentul ziar firesc, după declaraţia din pri Delegaţia sovietică, a subli putea contribui la încetarea Uniunea naţională a studen î m p o t r i v a H e p e M io ii H ra ie ie e a
francez „Le Monde“ scria la 6 ma zi a lui V. A. Zorin — să niat V. A. Zorin, speră că gu războiului din Algeria. In co ţilor din Franţa şi Uniunea ge
iunie „că au schimbat în mod ia cuvîntul conducătorul uneia vernul englez va studia intr-a municatul comun dat publici nerală a studenţilor musulmani GONAKRY 9 (Agerpres). — simula participarea Franţei la a-
radical perspectivele şi au per dintre delegaţiile occidentale. devăr cu seriozitate propuneri tăţii la sfîrşitul întîlnirii, rela din Algeria au declarat că re Buletinul agenţiei guineeze de cest complot. Totuşi, în pofida
mis reluarea dezbaterilor de Preşedintele şedinţei s-a văzut le noastre. In ce ne priveşte, tează agenţia France Presse. luarea relaţiilor dintre ele este presă a publicat un articol care presiunilor, conducătorii Senega
la Geneva“, delegaţii celor cinci obligat să întrebe dacă este sîntem întotdeauna gata să cele d’ouă părţi au condamnat expresia înţelegerii dintre ti furnizează noi amănunte despre lului au refuzat să acorde spri
state occidentale s-au mărginit necesar oare să propună pro dăm orice explicaţie în legătu în unanimitate războiul „ab complotul împotriva Republicii jin duşmanilor Republicii Gui
miercuri la o luare de poziţie iectul de comunicat al şedinţei. ră cu noile noastre propuneri surd şi sălbatec“ impus popo neretul celor două ţări şi o Guineea, recent descoperit.- neea şi, după descoperirea depo
şi sîntem de mult gata să pur rului algerian şi au declarat că zitelor de arme în Senegal, au
evazivă. Abia după aceasta a luat cu cedem la o discuţie constructi pentru restabilirea păcii în Al- premisă pentru colaborarea li In articol se arată făţiş că arestat un număr de complotişti.
vîntul delegatul britanic Orm- vă în scopul elaborării unui complotul a fost pregătit - în
La şedinţa din 8 iunie a Co sby Gore. Cuvîntarea sa a a- tratat cu privire la dezarma ....—— "" -1----------------- -— ----------------------------------------- e » » a t t a a < —............. ............. ............. ........... beră a popoarelor algerian şi mod direct cu ştirea autorităţi In articol se arată că Sadou
rătat de fapt că reprezentan lor franceze care, după eşecul Bobo, una din căpeteniile com
mitetului celor zece state pen rea generală şi totală. francez. complotului, au încercat' să e- plotului, a conferit ia Paris şi
ţii puterilor occidentale sînt xercite presiuni asupra autori la Alger cu primul ministru al
tru dezarmare a luat cuvîntul tăţilor din Senegal pentru a di- Franţei, Debré.
complect nepregătiţi să treacă
delegatul Poloniei M. Nasskow- la discutarea constructivă a
Cercuri influente din S.U.Â. cer ca Elsenhowerski, care a subliniat că noile noilor propuneri sovietice. In-
propuneri sovietice ţin seama vocînd impreciziunea traduce să renunţe Ia vizita în Japonia
de observaţiile concrete ale de rilor in limba engleză a propu
legaţiilor occidentale. El a a- nerilor sovietice delegatul en WASHINGTON (Agerpres). asemenea întrebarea dacă nu ar publicat la 7 iunie o lungă şeri
rătat că măsurile prevăzute în glez a încercat să justifice fap La 8 iunie preşedintele Eisenho fi preferabil ca preşedintele soare din partea americanului Oraşul chilian Valdivia
ameninţat să fie complet inundai
propunerile sovietice permit re tul că delegaţiile occidentale wer a avut o întrevedere cu Nel S.U.A. să renunţe la vizita pro- David Wurfel, instructor la Uni-
zolvarea chiar de la început în întirzie să răspundă la propu- son Rockieller, guvernatorul sta iectată, îşi exprimă amărăciunea versitatea internaţională creştl-
tului New York. După cum re pentru eşecul politicii america- nă din Tokio, care spune că
latează agenţia France Presse, ne de a-şi procura aliaţi demni „este esenţial atît pentru securi-
sorisoare a lui Panolis 6 !ezo§ după întrevedere Rockieller a de de încredere prin folosirea în a- tatea preşedintelui, oît şi pentru SANTIAGO DE CHILE (A- ameninţat de a îi complet inuii-
clarat ziariştilor că „a expri cest scop a sumelor uriaşe puse prestigiul american ca vizita să gerpres). — Agenţiile de pre-
ATENA (Agerpres). — La 8 iunie Glezos protestează cu hotărîre îm mat preşedintelui neliniştea pe la dispoziţie pentru ajutorul mi- fje amînată“. Wurfel avertizea- să anunţă că la 7 iunie a înce dat de apele Iacului Rinihue şi
ziarul „Avghi" a publicat o scrisoa potriva faptului că luptătorii din re care o încearcă orice american litar şi economic acordat străi- ză că este posibil ca „furia to- put evacuarea masivă a popu
re trimisă de Manolis Glezos din zistenţă sînt deţinuţi de 14 ani în în de a-1 vedea întreprinzînd că nătăţii. „Timp de zece ani — faţă a opoziţiei“ împotriva pre laţiei din oraşul Valdivia care, fluviului Caile Caile. Cartierele
închisoarea de pe insula Gorîu. Gle- chisori. Luptătorii antifascişti din lătoria sa în Japonia“. scrie ziarul, Statele Unite au mierului Kisi să se dezlănţuie după ce a fost atît de greu în joase ale oraşului acoperind a
zos protestează cu hotărâre împotri căutat să înjghebeze alianţe fo- deîndată ce Eisenhower va a- cercat de cutremure, este acum cincea parte din întinderea sa,
va încercărilor presei guvernamen- rezistenţă, arată el, se bucură de In presa americană apar tot losind ajutorul militar şi econo- teriză pe pământul' japonez, se află deja sub ape. Populaţia
lale şi ale autorităţilor de a dena respect în rindurile poporului grec mai des avertismente împotriva mic, dar dificultăţile ce le stau se evacuează pe jos, în cami
tura istoria luptei împotriva ocupan şi opiniei publice mondiale, iar miş acestei vizite. Influentul ziar în fată nu arătă că am reu Generalul Magruder dă oane, maşini şi căruţe. Opera
ţilor hitlerişti în Grecia, de a defăi carea lor este un izvor nesecat de „The Christian Science Moni şit...“.’ ţiunile de evacuare sînt îngreu
ma pe participanţii la această luptă forţă şi încredere în viitorul poporu tor“ a publicat la 7 iunie un poveţe succesorului nate din cauza ploilor torenţia
— democraţii greci, pentru a justifi lui şi al patriei noastre. editorial în care se spune: „Ce Agenţia Associated Press re le care s-au abătut asupra regi
ca represiunile împotriva lor. rem insistent preşedintelui să-şi latează că magnatul financiar unii. Evacuarea pe mare şi cu
amîne vizita“. Subliniind că ex John Rockfeller a primit o te avionul nu este posibilă din
Spion! americani arestai! în tinderea programului vizitei la legramă din partea lui Shige- lui Li Sîn Man cauza uraganului care s-a dez
Cehoslovacia Okinawa şi Taivan“ îi dă din haru Matsumoto, influent om de lănţuit. Continuă să se înregis
nefericire aspectul unei vizite afaceri japonez, cunoscut pentru MOSCOVA 9 (Agerpres). — Comandamentul trupelor 'de treze cutremure seismice de mai
PRAGA 9 (Agerpres). — Du ciale în sudul Germaniei, pre- de control asupra aliaţilor şi ba sentimentele sale proamericane, TASS anunţă: „Izvestia“ din 8 ocupaţie americane a aflat de mică intensitate.
pă cum transmite Ceteka, în gătindu-se să desfăşoare o ac zelor militare“ din această regi care cere amînarea vizitei prezi iunie publică un articol intitu această stare de spirit cu to
ultima vreme serviciul de spio tivitate subversivă şi să culea une, ziarul avertizează că gu denţiale în Japonia. „In actuala lat „Generalul 'Magrude\r dă tul nedorită. 'Generalii de pes Valdivia, care Ia ultimul re-
naj american a strecurat în Ce gă informaţii cu caracter de vernul japonez va trebui proba criză politică vizita lui Eisenho cărţile pe faţă“. te ocean, care ’s-au cuibărit la
hoslovacia trei agenţi: Zdenek spionaj. bil să recurgă la „măsuri se wer poate mai curînd prejudi Seul, au început să facă tot fe censămînt număra 147.000 de
Vavka, Antonin Mulidran şi Jiri vere şi urgente pentru a-1 apă cia deGÎt promova prietenia ja- Autorul articolului, N. Hofi- lul de reflecţii teoretice. A în locuitori împreună cu împreju
Siavîk. Timp îndelungat agenţii Toţi cei trei agenţi au fost ra pe dl. Eisenhower“. pono-americană“, spune Matsu lov, scrie: Răscoalele împotri ceput să vorbească comandan
au fost instruiţi Ia cursuri spe arestaţi imediat după ce au tre va lui Li Sîn Man şi a lisînma- tul aşa-ziselor „forţe ale O.N.U.“ rimile sale, este distrusă pentru
cut frontiera Cehoslovaciei. „The Wâl! Street Journal“, în- moto. niştilor care au avut loc în în în Coreea, generalul 1Magru a noua oară în cursul existen
tr-un editorial în care pune de Ziarul „New York Times“ a treaga Coree de Sud au pro der\ El povăţuieşte cabinetul
dus confuzie în sinul armatei provizoriu al lui Ho Cijon să nu ţei saie. întemeiat în anul 1552
Populaţia coloniei portugheze suăcoreene. In rîndul ’soldaţilor
de conchistaderuî spaniol Don
Pedro de Baldivia, oraşul a fost
distrus de tribul indian Araucan
în 1554 şi 1590, de cutremure de
pămînt, în anii 1575, 1737 şi
R o m în ia Angola luptă pentru independenţă şi ofiţerilor au început frămin- efectueze nici o mişcare, nici o 1836 şi pustiit de incendii în
tări. Asasinatele în masă de schimbare în armata sud-co- 1738 şi 1840. Gronicile din se
la Seul au arătat că soldatul reeană, ale cărei unităţi au re colul XVI-lea arată asemănări
PARIS 9 (Agerpres). — Re- c*e s'n^ răsplndite chemări la sud-coreean trebuie să-şi. re primat răscoala poporului. El izbitoare cu reportajele de as
im d r u m s p r e s o c i a l i s m , ferindu-se la starea de spirit luP*a, pentru independenţa .
care domneşte în colonia portu- _ încheiere, „ Tribune des Na- prime fraţii care se revoltă îm recomandă să nu se cerceteze tăzi. In 1575 cataclismul pre
potriva regimului de închisoare, maşinaţîunile tîlhăreşti care au zenta aceleaşi caracteristici ca
(Urmare din pag. 3-a) Noi înşine am simţit căldura dătă gheză Angola în ajunul procla- ^ ons ara*a ca> ^ 1' ar ° aca in' trebuie să reprime mişcarea pa fost comise de generali şi ofi cel din mai 1960: cutremure
toare de viaţă a acestei mari prie mării independentei Gongoului dependenţa Angoliei uu va pu- ţeri în timpul alegerilor prezi violente, valuri uriaşe, astuparea
construcţia socialistă. Toate măsu tenii dintre cele două popoare şi par ‘belgian, săptămînalul francez tea fi obţinută în timpul ce mai triotică a compatrioţilor lui. denţiale falsificate. Magruder a lacurilor din munţii Anzi, inun
rile partidului, întreaga lui politică tide frăţeşti. Pretutindeni unde apărea, „Tribune des Nations“ publică Soldaţii şi ofiţerii din armata lansat în mod public apelul „de daţii.
internă şi externă corespund inte delegaţia noastră a tost primită cu o scurt „angolezi, sînt ferm hota- suă-coreeană îşi dau seama de a se menţine unitatea arma
reselor poporului şi sînt sprijinite excepţională cordialitate şi ospitalitate. o corespondentă din Luanda, ca- rolul de călăi care li se rezer tei“. Scopul vizitei lui
cu căldură de popor. In perioada „Sîntem prieteni şi fraţi pe vecie", ne pitala Angolei, în care arată că sa nu ie 1-1 l,n|1 PiH,or Strauss în S. Ho A.
care a trecut de la Congresul al spuneau oamenii muncii din Romînia. african în care colonialismul va vă în acest joc politic anti 1Magruder dă actualului \cabi
11-Iea, numărul membrilor P.M.R. a Ei ne-au rugat să transmitem poporu „în ciuda trimiterii de către dic mai ti menţinut“. popular necinstit. net provizoriu de la Seul sfa NEW YORK 9 (Agerpres). - La
sporit cu peste 200.000, ajungînd lui sovietic un salut frăţesc şi marea tatorul Salazar a unor puternice turi unul după altul. Toate a- New York a sosit într-o nouă vizită
astăzi la peste 800.000. Mai bine de lor recunoştinţă. Ei s-au bucurat din întăriri armate pentru „a cal :-se= ceste sfaturi se reduc la un reprezentantul clicii lui Adenauer —
jumătate din numărul total al mem toată inima de succesele Uniunii So ma starea de spirit a angolezi singur lucru: Flecăreşte cit vrei ministrul de Război de la Bonn,
brilor şi candidaţilor P.M.R. sînt mun vietice, au aprobat cu entuziasm mă lor“, mişcarea de protest începe 1.500 muncitor! din serviciul Centralei electrice braziliene care de chiar şi despre democratizare şl Strauss. Pelerinajul pe ţărmurile a-
citori, iar peste 20 la sută sînt ţărani surile guvernului sovietic pentru asi să ia amploare în'tr-o măsură pinde de compania americană Electric Bond and Share, au declarat grevă. liberalizare, dar ţine bine mi mericane şi l-a început aprobînd cu
muncitori. gurarea unei păci trainice pe pămînt primejdioasă pentru colonialişti“. Ei cer naţionalizarea uzinei. na pe armă. servilism violarea de către Statele U-
Ei au vorbit cu deosebită recunoştinţă, nite a spaţiului aerian sovietic.
-k dragoste şi căldură despre înţelepciu Săptămînalul arată că, deşi Din modestie, se spune în
nea şi activitatea neobosită a lui Ni- din 1955 Angola are statut de, continuarea articolului semnat „Nu există nici un temei ca Statele
Muncitorii, ţăranii muncitori, repre kita Sergheevici Hruşciov, despre lupta provincie portugheză, populaţia de Hohlov, Magruder n-a po Unite să fie condamnate pentru tri
zentanţii intelectualităţii şi tineretului sa consecventă pentru pace. este supusă unei crunte segre menit nimic de meritele celor miterea avionului „U-2“. s-n linguşit
din Romînia cu care membrii delega gaţii rasiale. La peste un mi două divizii americane, ale bri el guvernului S.U.A., într-un interviu
ţiei noastre au avut prilejul să se în- Părăsind ospitalierul pămînt al Ko- lion de negri, scrie „Tribune des găzii turce şi ale companiei de acordat unui corespondent al ziarului
tilnească au vorbit cu iniultă cordiali mîniei populare, delegaţia noastră a Nation“, în universităţile portu soldaţi tailanâezi care mărşă- „New York Times".
tate şi căldură despre marea prietenie adus cu ea multă căldură frăţească, gheze se numără mai puţin de luiesc pe teritoriul Coreei de
frăţească care îi leagă de poporul so impresiile puternice produse asupra 10 studenţi de culoare. Sud. Noi o să spunem această Intr-o ştire sosită de ia Bonn, zia
vietic. noastră de înaintarea impetuoasă a a- chestiune amintind că diviziile rul „New York- Times” arată că
cestui stat democrat-popular pe calea In ce priveşte viaţa politică sud-coreene şi diviziile ocu Strauss a sosit în Statele Unite pen
Temelia prieteniei strînse şi indes socialismului şi convingerea fermă că a acestei provincii, săptămînalul panţilor sînt cele âouă cîrje tru a se interesa de posibilităţile ca
tructibile dintre popoarele romîn şi so sub conducerea Partidului Muncitoresc arată că „în momentul de faţă pe care se sprijinea clica li- Germania occidentală să obţină de la
vietic o formează unitatea ideologică Romîn, îriaintînd în frontul unit al ţă sînt în curs cîteva procese po sînmanistă, pe care se sprijină S.U.A. rachete strategice cu rază ma
marxîst-leninistă a Partidului Munci rilor socialiste, poporul romîn va ob litice. Cu toate arestările masi re de acţiune. Potrivit ziarului, el in
toresc Romîn şi Partidului Comunist ţine noi succese importante în mă ve, care au avut loc în special tenţionează să ia cunoştinţă de pro
ai Uniunii Sovietice, comunitatea Jetu în ajunul recentelor alegeri din gramul producţiei rachetelor „Polaris“,
rilor, identitatea deplină de vederi a- Congo belgian, la sate şi la ora
supra tuturor problemelor fundamentale şe se creează grupuri de rezis
tenţă. In ciuda brutalităţii în
ale construcţiei socialismului şi comu reaţa operă de construire a societăţii trebuinţate de poliţia dictatoru IN FOTO: greviştii manifestînd pe străzile oraşului Nikeroi, capitala şi clica post lisînmanistă la şi al rachetelor intercontinentale mai
nismului. noi, socialiste. lui Salazar, în întreaga'provin - statului Rio de Janeiro. Seul. grele de tip „Minutoman“.
Redacţia şi administraţia ziaru lui: str. 6 Martie nr. 9. telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.TJ.R. nr. 203.320 din 0 noiembrie" 1949. — Tiparul: întreprinderea Pol !grafică „1 Mai“ — Deva.