Page 37 - 1960-06
P. 37
PROLETARI DIN TOATE ŢARI LE, UNIŢI VA! Pregătiţi pentru
strinsul recoltei
Anul XÜ Fir Sîmbăta 11 Iunie I960 4 pagini 20 bani Comunistul Va- Harnicul colectiv de munci
sile Ciocan este tori de la G.A.S. din Gălan, ra
?SEHO3ia!gSE5gZ3BMg»gMnaMBBaSgaagB»gEEgWHSaag«BBIJfZSE şofer la S.M.T. ionul Hunedoara, a încheiat cu
Orăştie. Dînd succes lucrările agricole din
ÎN ÎNTÎMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI dovadă de con campania de primăvară.
ştiinciozitate in
C re şte p r o d13 u c tio v ita te a m u n c uo © muncă şi între- In centrul atenţiei conducerii
ţinind în bune gospodăriei şi a organizaţiei de
condiţiuni ma partid a stat în ultimul timp
şina pe care lu pregătirea maşinilor şi utilaje
crează, Vasile lor necesare în campania de
Ciocan a fost vară.
declarat fruntaş
in producţie. Avînd la îndemînă piesele ne
cesare şi executînd unele din
ele în atelierul propriu al gos
podăriei, muncitorii de la G.A.S.
Gălan au revizuit şi reparat pînă
în ziua de 9 iunie toate combine
le, secerătorile-legători, batoza,
selectorul şi cositoarea meca
® fc© 5>© ® ® © @ © G >® ® ® © ® ® ® ® ® © © -S ® '< »© i5 > 3 © © © @ © S © S © * > © ® 0 ® © $ ffi® «® ® ® ® ® ® ® ® © © ® © © © ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® © ® ® ® ® '® -''" '5 ® * © ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® nică.
A î. mie tonă oţel Zilnic 1 m.v. In urma eforturilor depuse,
pssie pian gospodăria agricolă de stat din
tencuială plus Călan este complet pregătită
Topitorii de la noua oţe- ţie. Pînă acum, la această A /V W \ ? V'to'V/N/ pentru strîngerea recoltei.
lărie Martin din cadrul Com oţelărie s-au realizat mai
binatului siderurgic Hune mult de 4.000.000 lei econo ^ La sfirşitul trimestrului C o ! eci : di n nanul de Jos
doara, care au realizat în mii Ia preţul de cost pla < I, brigada de tencuitori
luna aceasta cei mai mari nificai.
indici de utilizare a cuptoa condusă de tov. Marin
relor cunoscuţi pînă actitu la Succesele oţelarilor se da- ) Smeu de pe şantierul nou-
toresc în mare parte preocu \ lui oraş muncitoresc din
oţelăriile din Hunedoara, au pării lor inlense pentru scur < Călan, datorită rezultate- a secforu! zootehnic
înregistrat un nou şi impor tarea timpului de elaborare L lor bune obţinute in mun
tant succes în întrecere în a şarjelor şi gospodărirea cu Dacă în anul 1954 în gospo mai rodnică. La sîîrşitui anu înfiinţarea gospodăriei colective,
cinstea celui de-al 111-Iea tot mai multă grijă a ma că, a fost declarată frun dăria agricolă colectivă „Nico lui veniturile realizate de către nedezvoltînd sectorul zootehnic.
Congres al partidului. Joi, terialelor şi reducerea con taşă pe T.R.C.H. lae Băîcescu“ din Pianul de colectivişti au depăşit suma de Dacă colectiviştii din Pianul de
în primul schimb de sumurilor specifice.
lucru, ei au elaborat cea In zilele următoare, bri
La obţinerea realizărilor a- gada a muncit cu şi mai
de-a 3!)-a mie tonă oţel pes mintite se evidenţiază în mult spor. Fiecare mem ins, munceau doar 42 de fami 300.000 lei. iar valoarea zilei- Jos ar îi crescut animale, şi în
te sarcinile de plan în a- mod deosebit maiştrii oţe bru din brigadă, se stră lii, în prezent numărul acestora rnuncă a fost de peste 35 lei. special vaci de fapte, veniturile
cest an. luri Ştefan Tripşa, Erou al duieşte să obţină o pro a crescut la 302. Dar dezvolta Dar colectiviştii din Pianul anuale ar fi fost cu mult mai
Paralel cu acţiunea des Muncii Socialiste, şi Aurel ductivitate cit mai spori rea gospodăriei colective din de .los nu s-au mulţumit numai mari.
făşurată pentru realizarea u- Stanciu, brigăzile conduse de tă. In cadrul brigăzii a Pianul de Jos nu se rezumă nu cu atit. Au afiat că cei din Cli Pentru ca puterea economică
nor indici tot mai mari de prim-fopitorii Enache Con luat astfel naştere iniţia mai la sporirea numărului do nic, Miercurea, Gîrbova şi din a gospodăriei colective să creas
utilizare a cuptoarelor, co stantin, Teodor Caramalis şi tiva ca fiecare muncitor (amilii şi odată cu aceasta a alte unităţi socialiste agricole că şi veniturile realizate de că
lectivul noii oţelării acordă alţii. să facă zilnic în plus, cel suprafeţei de teren. An de an, nu obţinut venituri şi mai mari. tre colectivişti să tie din ce în
o atenţie deosebită şi redu- puţin 1 m.p. de tencuială. datorită muncii neobosite a co Ei au afiat de asemenea mai mari, colectiviştii din Pia
ceiii cheltuielilor de produc- A. ZAHAR! A că aceste venituri se da- nul de Jos au -mpărat cu cî-
corespondent
\v In întrecerea in ---- = = = = = = = = = L 5 3 = Datorită unei bune or lectiviştilor, producţiile la hec toresc nu numai dezvoltării leva zile în urmă 51 vaci de
© cinstea Congresului ganizări ia locul de mun tar au devenit din ce în ce tot sectorului vegetal ci şi a celui lapte. Ele vor aduce gospodă
}/! partidului, sporirea Sectoare fruntaşe că, brigada de tencuitori riei colective — dacă vor fi fu
mai mari, iar viaţa colectivişti zootehnic. Colectiviştii clin Cil-
$ productivităţii mun La mina Lupeni, în primele 8 180 tone cărbune cocsificabil. condusă de tov. Marin lor s-a schimbat — a devenit nic, de exemplu, au obţinut ci rajate corespunzător — venituri
cii este un obiec- zile din luna iunie, cele mai Rezultate frumoase au obţinut Smeu şi-a depăşit in lu mai îmbelşugată. nul trecut clin vînzarea pe bază de peste 200.000 Iei şi aceasta
frumoase realizări au fost înre na mai sarcinile de plan de contract a finei, laptelui şi numai din vînzarea laptelui pe
î tiv de seamă şi la gistrate de colectivul sectorului şi minerii sectorului III de la cu 272 m.p. tencuială. Recoltele obţinute de către ei cărnii, 210.426 lei. bază de contract. Viţeii obţi
III. In această perioadă el a Vulcan. Ei au extras cu 19,1 la au lost întotdeauna mai bogate nuţi vor fi opriţi pentru prăsilă
m de reparat utilaj minier din Pe- reuşit să ajungă la o producti sută mai mult cărbune decît Pe întreaga brigadă s-a decît ale ţăranilor cu gospodă Colectiviştii din Pianul de iar o parte din ei vor fi vîn-
Q troşani. Comunistul Andrei De- vitate a muncii de 2,146 tone pe prevederile sarcinilor de plan. obţinut, în perioada res rii individuale. Aceasta a deter los au chibzuit mult asupra a- duţi. Deci şi de la aceştia gos
Al Inmia, zidar şamotor, în secţia Printre, fruntaşele sectorului se pectivă, un indice de pro minat pe majoritatea familiilor vantajelor pc care le aduc? sec podăria colectivă va obţine ve
y> turnătorie este unul dintre frun- post. numără brigăzile conduse de ductivitate de 1,12. din sat ca la începutul anuiui torul zootehnic. Dacă de Ia fie nituri mari.
(!) taşii întrecerii socialiste. Sporind ffi In fruntea întrecerii socialiste minerii Pavel Stoica şi Ioan 1959 să intre în gospodăria co care vacă, hrănită şi îngrijită
Huniadi-, care au înregistrat N. SASU lectivă. De atunci munca în corespunzător, se obţin 2.700 li Sectorul zootehnic Ia G.A.C.
v(!;) pro' ductivitatea muncii, el depă 1' de la acest sector se află bri- randamente de 4,65 tone pe gospodăria colectivă a devenii tri lapte şi un viţel, ea aduce „Nicolae Băîcescu“ din Pianul
crada condusă de mindrul Sa- post şi respectiv 5,88 tone pe corespondent 500: gospodăriei un venit de peste de Jos este abia la începutul
şi şeşte norma cu 25—30 la sută.
o (/•vV V V s
y) !'<
bin Ghioancă, care a extras în
M ecanicii ele la I.M.
Barza realizează S zile 286 tone cărbune cocsi- post. S-a începui înzidirea vetrei 3.500 lei. De la fiecare vacă se dezvoltării sale. Dar colectiviştii
economi i Iicabil peste plan şi brigada lui Ia cuptorul de 409 tone pot obţine însă mai mult de muncesc intens pentru a creşte
Petru Spiru cu o depăşire de 1. GROZA 3.500 litri lapte. In acest caz mai multe animale, din rase su
corespondent
Colectivul de muncitori, teh ir© = = = = = fiecare vacă va aduce gospodă perioare şi pentru a obţine pro
nicieni şi ingineri de la secţia însufleţiţi de prevederile pro lta. în vederea scurtării terme riei colective un venit de aproa ducţii din ce în ce mai mari.
iectului de Directive ale celui nelor de dare în exploatare a pe 5.700 Iei.
ateliere a întreprinderii minie N IO s de-al iiî-Iea Congres al parti acestui principal obiectiv indus Făcînd aceste socoteli, ei şi-au In curînd ei se vor mîndri cu
re Dana luptă cu elan sporit un sector zootehnic toî aşa de
dului, constructorii de pe şan-
pentru a realiza cit mai multe Prevederile proiectului de Di bone presatoare şi Zaharie Si- fierul primului cuptor Martin tria! prevăzut în proiectul de dat seama cît au pierdut în cei bine dezvoltat ca şi cel vegetal.
economii. în producţie în cinstea de 400 tone de la Combinatul Directive. După ce au fost ter
celui de-al lll-lea Congres al rective ale celui de-al lll-lea minic muncilor la moara de mă siderurgic Hunedoara au inten minate lucrările dc montaj la şase ani care au trecut de la I. COSTEA
partidului. Congres al P.M.R. au constituit sificat in ultimele zile întrece- blindajul cuptorului, constructo
cinat. rii au început lucrările de în- =i?
Cele mai mari economii se un imbold deosebit în munca I. ŞOLCOI zidire a vetrei, una dintre cele
realizează prin reducerea con pentru muncitorii, maiştrii, teh Trenuri cu supratonaj
nicienii şi inginerii fabricii „Ce corespondent
sumului de materiale şi piese ramica“ din Baru Mare. Des- ÎNCHINARE 00o mai importante operaţii ce tre In tura din dimineaţa zilei calcul a arătat că mecanicul
de schimb. Valoarea economii făşurînd larg întrecerea socia buie executate ia acest mare a- de 7 iunie, pe ruta Simeria Vladimir Pelan de pe locomotiva
lor realizate în luna aprilie, listă şi traducînd în viaţă o se Seara, după ce muncile, lui. Partea a doua cuprinde gregat. Triaj — Peştiş, de serviciu au 50.129 a remorcat trei trenuri
s-a ridicat la 105 lei/om, adică rie de măsuri ţehnico-organiza- cîmpului se opácese şi oa tablouri vii, emoţionante, ca fost echipele de locomotivă cu un tonaj sporit de 1.271 to
cu 5 la sută mai mult decît torice, printre care gruparea uti menii se îndreaptă către ca re înfăţişează chipul nou al La grăbirea lucrărilor de con conduse de mecanicii Vladimir ne, iar mecanicul, ioan Bolea
prevedea angajamentul luat în lajelor, calificarea muncitorilor să se deschid larg porţile satului, belşugul care a pă strucţii pe şantierul noilor cup Pelan şi Ioan Bolea. In staţia de pe locomotiva 50.474 a re
acest sens. la locul de muncă, sporirea gra noului şi încăpătorului că truns in casele ţăranilor toare dc 400 tone aduc o con Simeria Triaj se aflau nume morcat două trenuri cu un to
dului de mecanizare etc., ei au min cultural, „Horia“ din muncitori... tribuţie de seamă alături de con roase vagoane încărcate cu di naj sporit de 682 tone. Acest
La realizarea acestor econo reuşit ca în primele 10 zile ale Cristur. Aşezat la marginea structori, şi brigăzile utemiste ferite materiale necesare siăe- supratonaj este echivalent cu
mii s-au evidenţiat în mod deo lunii iunie să sporească produc satului, in partea de că Direcţia de scenă aparţi de muncă patriotică din cadru! rurgiştilor din Hunedoara. Se tonajul a două trenuri.
sebit tovarăşii Ioan Oprea, Du tivitatea muncii cu peste 9 la tre Hunedoara, de către ne lui Victor Belciug, condu întreprinderii de construcţii si punea deci problema ca aceste
mitru ştirbu, Auguslin Glava, sută. cerea muzicală lui Aytai derurgice. De Ia începutul anu vagoane să ajungă la timp la Cei doi mecanici sînt cornut
Nicolae Berindei şi Lazăr Sîrbu. lui, membrii acestor brigăzi au Hunedoara pentru ca sidarur-
Printre fruntaşii întrecerii so- giştii să-şi poată desfăşura nişti. Ei sînt hotăriţi. să întim-
cialiste de la fabrica „Cerami pine Congresul partidului cu
IOAN I. LUGA ca“ din Baru Mare se află şi care în înserare fulgeră lu Zoltan, iar cea coregrafică efectuat mai mult de 1.000 ore munca în condiţiuni bune. Cei noi şi importante realizări în
loan Ardeleanu, îasonator, Ilie mini multicolore dinspre fur învăţătoarei Maria Zglobiu şi doi mecanici au holărit să re muncă.
corespondent Grozav, strungar, Sintea Ba- nale, oţelării şi laminoare, tînărului Nicolae Sandu. dc muncă voluntară Ia lucrări morce toate trenurile cu supra-
căminul se înalţă ca o stra EMIL CREŢU
-M - jă mîndră a satului nou, Închinare... Programul ini de montai, transporturi dc ma- | tonaj.
moşilor artişti amatori din impiegat de mişcare
ferialc şi amenajări dc teren. | La terminarea turei un mic Staţia C.F.R. Simeria
complect coo- Cristur e în
Comuna — tot mai frumoasă perativizat. chinat celui de ©L3>®î
In zilele a- al lll-lea Con
An de an sfaturile populare, cu spri De asemenea, se va curăţi şi adînci cestea, came- gres al P.M.R.
jinul activ al maselor largi de cetă şanţul de pe marginea şoselei Sime- nii din sat îl W e j Z Z E un deşt cald.
ţeni şi sub îndrumarea organizaţiilor ria — Petroşani, săpîndu-se pînă Ia vizitează însă 1 şi entuziast de
de partid, obţin succese, însemnate în Băile Călan, cantitatea de 2.000 m.c. mai mult ca mulţumire co
ceea ce priveşte buna gospodărire şi pămint. Prin această lucrare se vor oricînd, mai lectivă adusă
înfrumuseţare a oraşelor şi satelor. aduce îmbunătăţiri funciare unei su
prafeţe de 10 ha. teren arabil. ales cei din echipa artistică părintelui şi învăţătorului
Acum, în preajma celui de-al III-
de amatori. Pregătesc un lor...
lea Congres al P.M.R., sfaturile popu Pentru o mai bună aprovizionare a program artistic, cum puţine In program, ca şi la mun
lare îşi înzecesc eforturile pentru a in- oamenilor muncii din Gălan, vor fi s-au mai văzut prin aceste cile cîmpului, apar romîni şi
tîmpina cu noi succese importantul confecţionate 6 chioşcuri de legume, locuri, un program alcătuit maghiari din Cristur, înfră
eveniment. Peste tot cetăţenii răspund răcoritoare etc., lucrare la care se va şi pus în scenă în întregi ţiţi în tot ceea ce fac, în
chemării de a face cit mai frumoase realiza o economie de 3.500 lei. Este me pe plan local. Progra muncă şi cîntec, în năzuinţi
localităţile lor, de a întîmpina Con prevăzută apoi terminarea construcţiei mul poartă un nume sim şi înfăptuiri...
gresul cu rezultate de seamă în buna destinată cofetăriei de la Băile Călan bolic : „închinare“. E o în
gospodărire a oraşelor şi satelor. şi amenajarea a 5 camere pentru ca^ chinare a rodului trudei ar Alături de muncitorul si-
zarea muncitorilor veniţi la odihnă. tiştilor din Cristur partidu derurgist Antal luliu, venit
întrecerea dintre sfaturile populare lui, cel care le-a făcut via seară de seară de la Hune
cuprinde şi acest obiectiv important — împrejmuirea şcolii elementare din ţa mai luminoasă... E o în doara să sprijine munca cul
înfrumuseţarea şi buna gospodărire a satul Batiz constituie un alt obiectiv chinare dragostei partidului, turală din satul natal, poţi
satelor şi oraşelor. pe care l-am prevăzut să-l realizăm în vedea în fiecare zi la repe
cinstea Congresului. Prin munca vo ca o mulţumire pentru fe tiţii pe colectivistele Rozalia
Umil din obiectivele pe care Sfatul luntară ce se va depune aici, va fi ricirea celor ce trudesc de Antal, Silvia Furca şi Roza
popular Călan şi l-a propus să-l rea realizată o economie de 7.000 lei. la sate şi oraşe... lia Furca, pe tovarăşii lor de
lizeze prin muncă voluntară este ame muncă la cîmp, Drăgan Si-
najarea unui parc pe o suprafaţă de Acestea sînt cîteva din obiectivele Textul a fost scris de co gismund şi Tamaş Francisc...
circa 1.5 ha. Aşa cum am preconizat, cuprinse în planul nosiru de acţiune, lectivul de creaţie al brigă
ţinînd cont de faptul că lucrarea ne pentru realizarea cărora oamenii mun zii artistice de agitaţie, con La căminul „Horia“ din
cesită transportarea unor mari canti cii din Călan îşi aduc cu prisosinţă dus ăe tov. Victor Belciug, Cristur, oamenii muncii pre
tăţi de pămint, ea va fi terminată pî contribuţia, întîmpinînd astfel cu cinste secretar U.T.M. şi director al gătesc să închine partidului
nă in ziua de 20 iunie, în proporţie căminului cultural. Are două o parte din inima lor. o
de 50 la sută, reaPzîndu-se totodată cel de-al lll-lea Congres al partidului. părţi... Prima parte e închi scinteie din sufletul lor în
şi o economie de 30.000 lei. IOAN’ TUZA nată trecutului ăe luptă al flăcărat ăe noul ce le-a pă
Paralel cu lucrările la noul parc, preşedintele Comitetului executiv partidului, jertfei comuniş truns luminos în viaţă. Distileria de gudroane, această nouă subsec- celui de-al il-Iea Congres al P.M.R.
s-a început pietruirea străzii 1 ilimon al Sfatului popular tilor pentru fericirea poporu- !. S.
Sîrbu pe o distanţă de circa 500 tn. comunal Călan ţie chimică din G. S. Hunedoara, va intra în ÎN CI iŞEU : Vedere generală din sala ca-
vv'--«yvv ¦./-.'V,-.„w vz-'o-'v/vv ¦s/v\
curînd în funcţiune. Ea este rodul Directivelor zânelor de la distileria de gudroane.
