Page 38 - 1960-06

Pag-. 9
OOOOC'OOO'WOOOOOOVOO JO O O W O O W O O vX X X íO V íX /X X X X íW O O O O W W O O O O O O W exí& O 'vV v^^yw yW S^W vV vW O C K . OOOOOOOO v.''~K>OOCK>0 <>OQO<X'<>0 <X><X><X>OCKX>QOOOOO^/OOOOOO©CKXXKŞOOOO ooockxxxxxxxzoo OOOOOOOOOOOOOOOOOCKX
R itm u l de cercetări si e x p lo r ă r i ?
geologice poate accelerat
Proiectul de Di­
rective ale Con­ Ing. OH. MIHÂI.CESCU
gresului al III-
lea al partidului, şeful complexului I.S.E.M.
Ghelar
cuprinde sarcini
însemnate şi în
domeniul cercetărilor geologice. cupeţi eforturile pentru îndepli­
Trebuie depuse eforturi susţinute nirea sarcinilor ce-i sînt încre­
pentru sporirea şi folosirea la dinţate.
maximum a resurselor de sub­ Prin activitatea desfăşurată
stanţe minerale utile, pentru a pînă în prezent de către colecti­
acoperi intr-o măsură cît mai
mare nevoile producţiei din re­
surse proprii.
In perioada 1980—1985, pro­
iectul de Directive prevede a se
executa un volum de lucrări de
cercetări geologice cu 85—70 la
sută mai mare decît în cei 6 ani
anteriori. Problema centrală a
activităţii geologice în perioada
1960— 1985 — aşa cum se arată
în proiect — este punerea în e-
videnţă a unor rezerve cît mai
mari de minereu de fier. La ză­
cămintele în exploatare din Po­
iana Rusca şi Banat se vor exe­
cuta lucrări importante pentru
mărirea rezervelor. In acelaşi
timp, vor fi cercetate în detaliu
zonele de perspectivă din masi­
vul Poiana Rusca.
Complexul I.S.E.M, Ghelar e-
xecută în masivul Poiana Rusca
lucrări de prospecţiuni şi explo­
rări geologice cu foraje Şi lu­
crări miniere. Obiectul principal
al lucrărilor pe care !e executăm
constă în descifrarea structurii
geologice a regiunii respective în
vederea punerii în evidenţă ae
noi zăcăminte de minereu de
fler.
Colectivul complexului nostru
va trebui să aducă o mare con­
tribuţie la înfăptuirea sarcinilor
stabilite în proiectul de Direc­
tive în domeniul cercetărilor
geologice şi anume la punerea
în evidenţă a unor noi rezerve
de minereuri de fier. Cu ocazia
o IOAN BABA muncitor de
la IM . Barza propune ternii*
narea lucrărilor intre mi­
nele Brădişor şi Valea Mo­
rii. Prin această măsură s-ar
uşura mult transportul mine­
reului la suprafaţă şi s-ar în­
lătura deficienţele ce mai e-
xistă in subteran.
* DUMITRU ŞTEFAN, mi­
ner, din comuna Blăjeni, ra­
ionul Brad, propune continuarea
lucrărilor la linia C.F.I. ce por­
neşte din oraşul Brad. In a-
cest fel s-ar uşura şi transpor­
tul muncitorilor din satele apar-
ţiivdoare comunei Blăjeni.
o NICOLAE BORDEIANU,
elev in anul III la şcoala pro­
fesională de ucenici din Călan,
face propunerea ca absolvenţii
şcolilor profesionale de ucenici
să se poală înscrie chiar in
( anul absolvirii la cursurile se-
) rale ale şcoliior medii de cui-
Îtură generală.
o MICU SOLOMON, secre­
tarul comitetului comunal de
) partid Crişcior, raionul Brad,
( a făcut propunerea de a se a-
¦ dinei şi îndrepta albia ritilui
Grisul Alb in raza acestei co­
mune. Aplicată in practică, a-
ceasta măsură ar evita in vii-
t tor inundaţiile care anual pro-
} duc pagube de peste I milion
le:.
o CRĂCIUN JURCA si PE­
TRU DONA întovărăşiţi din sa­
tul Grosuri, raionul Brad, pro­
pun ca pe terenurile degradate
din raion sâ înceapă o acţiune
masivă de plantare a pomilor
fructiferi de soi. Măsura, odată
luată, ar contribui ta refacerea
terenurilor şi obţinerea unor în­
semnate cantităţi de !rude alese.
o ANTON LUCACI, maistru
miner de la mina Ghelar, pro­
pune să se ia măsurile cuvenite
pentru ca echipele de la lucră­
rile de investiţii să execute
înaintări rapide in scopul pu­
nerii in exploatare de noi zone
mineralizate.
0 IOSIF ŞANDOR, şef de e-
chipă, mina Ghelar, propune
ca brigăzile de la sectorul de
investiţii să fie dolaie cu ca-
puri vidia sau cu sfrcdele cu
plăcuţe vidia, pentru a obţine
un randament cit mai mare
şi pentru a se realiza înaintări
rapide.
<>ooooc>ON>o«'Oww\)WvOow'9<iwv90oovw^wt' oos>o<c>«‘Oc>ocKi^ooooo<x><o<x?o<x>o«x>oooooo oooooo oooooqo<;<>o<xx>oooo©0'C*’.>
dezbaterii proiec­
tului de Direc­
tive, colectivul
nostru şi-a ex­
primat hotărîrea
de a nu-şi pre­
vul complexului nostru, s-au sta­
bilit reperele (culcuş şi acope­
riş) complexului purtător de ză-
cămînt şi s-a pus în evidenţă
noi zone mineralizate.
Prin lucrările ce Ie vom exe­
cuta în continuare se va desci­
fra in întregime structura geo­
logică a întregului masiv Po­
iana Ruscă şi se vor pune în
evidenţă noi zone mineralizate.
Colectivul nostru este hotărît
să-şi sporească şi mai mult c-
lorturile pentru a-şi îndeplini
angajamentul de a pune în evi­
denţă, pînă ia sfîrşitul acestui
an, a noi rezerve de minereu de
fier.
In scopul accelerării ritmu­
lui de cercetări şi explorări geo­ In clişeu: Vasile Nemeş, şeful echipei, Viorel Vasiu, Nicolae Păsculcscu, Miron Ignat, Ilie Vilceanu şi
logice propun ca unităţile care
execută aceste lucrări să fie
dotate cu instalaţii de foraj
Z.I.F. 1200 care prezintă mai
multe avantaje prin faptul că
nu sînt greoaie şi nici costisi­
toare. înlocuirea sondelor ac­
tuale care sînt instalaţii greoaie
cu instalaţii Z.I.F. 1200 va duce
Ia scurtarea timpului de mon­
tare a sondelor cu 50-80 la su­
tă, iar preţui de cost pe metru
torit se va reduce foarte mult
De asemenea, pentru accelera­
rea ritmului de explorări geolo­
gice propun să se mărească şi
numărul instalaţiilor de forai
peniru a se putea lămuri cît mai
repede posibil structura geologi­
că a masivului Poiana Ruscă
şi a se pune în exploatare ză­
cămintele de minereu de fier.
G o sp o d ăria,
Peste 130 de membri aî gos­
podăriei agricole colective ,,Dr.
Petru Groza“ din satul Băcia,
raionul Hunedoara, s-au adu­
nat cu cîteva zile în urmă
în sala căminului cultural pen­
tru a participa la dezbaterea
proiectului de Directive ale ce­
lui de-al IH-lea Congres al
P.M.R.
Discuţiile vii purtate pe mar­
ginea proiectului de Directive,
preţioasele propuneri făcute de
colectivişti, au demonstrat hotă-
rlrea fermă a acestora de a
munci cu tot elanul pentru a
da viaţă sarcinilor puse de
partid în faţa ţărănimii mun­
citoare pentru continua înflo­
rire a gospodăriei colective.
— Noi, a spus colectivistul posibilităţile existente pentru măreţului program al partidu­
Iosif Năăăştean, avem posibi­ crearea de noi ramuri de pro­ lui nostru.
lităţi largi pentru a dezvolta ducţie. Colectivistul Petrii Mun.
Incăîfăm
Schimbul doi de la fabrica
„Ardeleana“ din Alba luiia a
venit la lucru mai repede ca de
obicei. Cu cîteva zile înainte,
colectivul acestui schimb hotă-
rîse să se întrunească într-o şe­
dinţă pentru a dezbate proiectul
de Directive ale celui de-al III-
iea Congres al P.M.R.
Toţi participanţii la adunare
s-au arătat entuziasmaţi de mi­
nunatele perspective de dezvol­
tare a tării noastre în ur­
mătorii ani. Cei care au
luat cuvîntul pe marginea pro­
iectului de Directive s-au oprit
mai mult la partea din proiect
care se referă la dezvoltarea in­
dustriei uşoare şi în special la al P M.R. să dau lucrări de cea meze cursurile şcolii de califi­
creşterea producţiei de încălţă­ mai bună calitate şi să econo­ care care funcţionează în cadrul
minte care în amil 1085 va ii misesc în afara angajamentului fabricii. S-a mai propus de ase­ p a r i i :ifiii a avut un larg răsunet in raidurile minerilor de la Feline, Ho- tivării circa 10 lin. teren. Propun să
de 1.7 ori mai marc decît in de pînă acum, 100 dm.p. pir Ir» menea, ca muncitorii cu o boga­ tăriji să-şi aducă cea mai marc con Iribujie la extragerea celor 4.000.00!) construim un dig“.
anul 1950.
— Colectivul fabricii noastre muncitori. Ei s-au angajat, să maşi în urmă şi să se introducă
— a spus iov. ing. Alexandru lupte cu toată hotărîrea pentru pe scară mai larga mica meca-
Fognroş — a obţinut rezultate înfăptuirea prevederilor proicctu- nizare.
DRUMU l SOCIA LISMULUI
ÜSStSQZíSSSSIjSK? rjíU t*Z ă S E i B Z
4 B $ is t m I •#
Echipa care lucrează la sortimentul piese mecanice de la turnătoria uzinei „Victoria" din Călan, condusă
de comunistul Vasile Nemeş, a făcut cu prilejul dezbaterii proiectului de Directive ale Congresului al lll-iea al
P.M.R. o seamă de propuneri cu privire la îmbunătăţirea calităţii produselor turnate. Apticind aceste propu­
neri, echipa a ajuns să lucreze fără rebuturi şi să depăşească totodată planul cu 100 la sută.
Constantin Opriceanu, turnători.
-------—•7 - - - - :^ = ;= ::-— ~ " : n z
In proiectul de Directive ale Congre­
sului partidului, se prevede ca în ur­
mătorii 6 ani în oraşele şi centrele
muncitoreşti să se construiască pentru
oamenii muncii circa 300.000 aparta­
mente. In acest scop, un accent deo­
sebit se va pune pe scurtarea terme­
nelor de dare în folosinţă, astfel ca
un bloc cu 40—60 apartamente să se
construiască în 4—5 luni.
Aceste sarcini sînt bine cunoscute
de fiecare muncitor, maistru, tehni­
cian şi inginer de pe şantierul nos­
tru. In cadrul dezbaterilor ce au avut
loc pe marginea proiectului de Direc­
tive ale Congresului al III-tea al
P.M.R. ei şi-au manifestat hotărîrea
de a munci cu mult spor pentru în-
făptuirea acestor sarcini măreţe.
In acest an şantierului nostru îi re­ rialelor.
vine sarcina să dea în folosinţă 470
de apartamente, iar la sfîrşitul anului
să se găsească, în diferite stadii de
lucru un număr de 144 apartamente.
cofe
sectorul zootehnic. Cu sprijinul
pe care statul ni-1 acordă prin
credite, putem să realizăm cu
uşurinţă la fiecare sută de hec­
tare o încărcătură de cel pu­
ţin 34 bovine, din care apro­
ximativ 20 vaci de lapte. Pen­
tru aceasta însă, propun ca sfa­
tul popular comunal să ne aju­
te prin darea în folosinţă a pă­
şunii de la locul numit „Mă-
rari“. In urmă cu ciţiva ani
porţiunea de 50 ha., ce se în­
tinde la marginea pădurii Peş-
tişului, era folosită pentru pă­
şune.
Alţi colectivişti, au propus ca
membrii consiliului de condu­
cere a gospodăriei să analizeze
m ultă Ky
Inimoase în producţie. De la în­
ceputul anului şi pînă în ziua
de I iunie fabrica noastră a dat
peste plan 1.573 perechi pantofi,
realizînd şi importante economii.
Cu toate acestea, după cum ştiţi,
stăm încă rău cu calitatea pro­
duselor.
— Noi ştim — a arătat co­
munista Ana Moldovan din sec­
ţia croi — că pantofii pe care
îi lucrăm sînt cumpăraţi de
oamenii muncii şi ei ne aprecia­
ză după calitatea muncii noa­
stre. Trebuie deci să dăm a-
tenţie mai mare problemei cali­
tăţii. Eu mă angajez ca în cin­
stea celui de-al Ill-lea Congres
Au luai apoi cuvînti.i mai mulţi tă experienţă să ajute pc coi ră ­ tone minereu, de fier iii 1905, ei au făcui valoroase propuneri privind me­
—r
truc! H U I
Ing. NfCOLAE SASU
şeful şantierului nr. 3 Călan
al T.R.G.H.
In următorii ani sarcinile vor fi şi
mai mari.
In munca noastră au existat şi con­
tinuă să existe unele deficienţe. Deşi a
trecut aproape un an de la începerea
lucrărilor pe acest şantier, noi nici la
ora actuală nu avem un proiect de
organizare. Din această cauză se sim­
te lipsa spaţiului de cazare. De ase­
menea, nu am avut la timp un plan
de situaţie care sâ cuprindă poziţia pe
şantier a magaziilor, depozitelor,
reţelelor electrice proprii etc. Deficien­
ţe au existat şi în ce priveşte organi­
zarea muncii şi gospodărirea mate­
Şantierul a intîmpinat unele greu­
tăţi din partea beneficiarului (uzina
,,Vidoria“-GăIan) şi a proiectantului
teanu, bunăoară, a propus prin­
tre altele ca in cel mai scurt
timp să se planteze viţă de vie
pe o suprafaţă de circa 12 ha.
pe versantul sudic al Dealului
Mare. Aceasta ar aduce mari
venituri gospodăriei colective.
— Rămîne ca o sarcină a orga­
nizaţiei de partid ca să inten­
sifice munca politică pentru
convingerea tuturor ţăranilor
muncitori din satul nostru de
a porni pe calea agriculturii so­
cialiste — a spus colectivistul
Dumitru Onciulenco.
Entuziasmul în care s-a des­
făşurat adunarea a demonstrat
dorinţa fierbinte a colectivişti­
lor din Băcia de a da viaţă
V. PITAN
lui de Directive. Lucreţia Stan-
ciu, brigadieră în secţia cusut,
s-a angajat ca în cinstea Con­
gresului să economisească încă
100 mosoare do aţă.
Din discuţiile purtate de mun­
citorii din schimbul doi de la
fabrica „Ardeleana“ din Alba Iu-
lia, cu prilejul dezbaterii proiec­
tului de Directive a reieşit că
fiecare muncitor este hotărît să
lupte nu numai pentru o canti­
tate sporită de încălţăminte şi
realizarea de economii, ci şi pen­
tru încălţăminte de calitate bu­
nă, apreciată de cumpărători.
Pentru aceasta s-a propus ca un j
număr mare de muncitori să ur­
------ ----------
imzata
(D.S.A.P.G. Deva). In mod deosebit
s-a simţit în unele perioade lipsa de
documentaţii din care cauză graficul
de desfăşurare a lucrărilor nu a pu­
tut ti respectat. Chiar şi atunci cînd
proiectele ne-au sosit, ele nu au venit
in ordinea în care trebuiau atacate lu­
crările, adică întîi proiectele pentru
lucrările de alimentare cu apă, cana­
lizare, încălzire cfc. şi apoi cele de
construcţie propriu-zisă. Din această
cauză, noi am mers pe linia îndepli­
nirii planului fizic, fără a putea da
în folosinţă apartamente. Deşi proiec­
tele pentru sursa de apă, reţeaua de
distribuţie, rezervorul tampon, ctc. ne
sînt absolut necesare, ele nu ne-au
fost date.
Stă în puterea noastră ca lipsurile
semnalate să poată li lichidate.
Pentru continua îmbunătăţire a mun­
cii de viitor consider că este necesar să
primim proiectele cu cel puţin o lună şi
jumătate înainte de termenul planifi­
cat peniru atacarea lucrărilor respec-
tive. In telul acesta noi le vom pu­
tea studia mai bine şi deci vom avea
putinţa să întocmim planuri de orga­
nizare şi aprovizionare gîndite. Pen­
tru a ne putea încadra în termenul
dc dare în folosinţă a noilor aparta­
mente este necesar să se acorde prio­
ritate începerii lucrărilor de drumuri,
canalizare, apă, reţea electrică, încăl­
zire etc. Proiectele acestor lucrări tre­
buie să ni se dea mai întîi.
Un lucru important este şi aprovi
zionarea ritmică a şantierului cu ma
teriale. In acest scop propun ca fa
bricile furnizoare de materiale de con
strucţii să respecte graficul de li
vrări, pentru a nu ne crea greutâţ
prin formarea de stocuri supranorma
tive şi aglomerarea rampelor de des
cărcare.
XvS^Tv:-.. .
Prevederile proiectului de Directive ale celui de-al Ill-lea Congres al
canizarea procesului de extracţie.
IN CLIŞEU : Minerul Ion M. Popa, unul dintre fruntaşii minei, în
abataj.
oI a ís i
§3
in scopul valorificării
:srecmCi*1 r$ o &i ' i masei lem n oase
In proiectul de Víc t o r a sea d
Directive ale ce­
lui de-al lll-lea directorul 1. F. Sebeş
Congres al P.M.R.,
se arată că una din sarcinile prin­ ră a masei lemnoase sînt pe de­
cipale ale economiei forestiere in plin realizabile. Noi avem posi­
anii următori este valorilicarea su­ bilităţi să obţinem realizări mult
perioară a lemnului. Valoarea ce niai frumoase decît cele înregistra­
se va obţine pe m.c. masă lemnoa­ te pînă în prezent şi chiar decît
să exploatată va trebui să crească cele preconizate prin înfăptuirea
în 1005 cu circa 80 la sută faţă
de 1959.
Peniru a da viaţă prevederilor
proiectului de Directive, la noi Ia
întreprindere a fost luată de cu-
rînd măsura de recalculare a indi­
cilor de utilizare a masei lemnoa­
se în ţoale parchetele. S-au luat
măsuri pentru selecţionarea la ma­
ximum a lemnului de celuloză, a
lemnului de distilare şi a lobdelor
industriale din lemnul de foc. De
asemenea, ne-am îndreptat efor­
turile spre selecţionarea la maxi­
mum a buştenilor de derulaj fag,
î adnini rtotiauluiil lemnului rotund de
( 2,20 şi 1,40 mr .
\ in proieccţtiui l de Directive se ara­
tă printre altele că gradul de uti­
lizare în scopuri industriale a ma­
sei lemnoase, inclusiv folosirea ră­
măşiţelor şi a lemnului de mici
dimensiuni de la exploatări şi din
fabrici, va trebui să crească de la
60 la sută în 1959 la circa 70 la
sută în 1935, iar pierderile la ex­
ploatări să se reducă cu peste 50
Ia sută. In acest scop, noi am
luat măsuri ca cioatele arborilor
să fie tăiate Ia 1/5 din diametru.
Prin aceasla, numai în anul 1960,
se vor economisi mai mult de
5.000 m.c. masă lemnoasă. Cren­
gile cu diamefre sub 3 cm. se vor
vinde în regiunile deficitare. In
sectorul Miercurea, se vor confec­
ţiona anul acesta 30.000 arad din
crengi.
In sectorul industrial ne-am în­
dreptat eforturile spre reducerea Ia
maximum a consumurilor specifice
la cherestea. Marginile şi scurtătu­
rile le vom folosi în întregime Ia
confecţionarea de panouri pentru
Ministerul Agriculturii, iar capetele in exploaiări, prin păduri. Sînt ca­
de buşteni, la fabricarea talajului.
Se vor aplica noi măsuri tehnico-
organizatorice care vor duce la
micşorarea consumului de lemn
peniru binale etc.
La P„f>Vinalcool“ Alba luiia
Dezbaterea proiectului de Di­
rective ale Congresului al III lea
al P.M.R. a constituit pentru
colectivul întreprinderii „Vinal-
cool" din Alba luiia prilej, de
analiză a rezervelor interne e-
xisten te în realizarea unei pro­
ducţii de calitate şi a reducerii
preţului de cost.
•— Trebuie să muncim astfel
— a arătat ing. Nicolae Cotea
— îneît să ridicăm prestigiul
produselor noastre. Eu propun
să reducem cu 35 la sută con­ a spus tov. ing. I. Lazin.
sumul in procesul de producţie. Despre rezervele din cadrul
!___ întreprinderii au vorbit şi alţi
Din scrisorile
N n 1699
1Prevederile pro­
iectului de Direc­
tive privind valo­
rificarea superioa­
măsurilor de care am amintit mai \
sus. Avem. bunăoară, în depozit o J
mare cantitate de lemn mărunt, ca- ^
pete, rebuturi etc. care poate fi folo-
sită foarte bine la fabricarea talaju- ?
Iui. Or, capacitatea de producţie de
care dispunem in prezent pentru \
talaj nu satisface nici pe departe ^
necesităţile. Aşa că o marc canti­
tate din acest material lemnos râ-
mîne nevaloriîieat. De aceea, pro­
pun ca întreprinderea să fie înzes-
trată cu cel puţin încă o maşină de
talaj. .
Talajul ne este foarte mult soli- \
citat şi aduce mari beneficii. -f
Noi dispunem de asemenea de \
mult material greu vandabil ca ^
bile tnonele pentru cherestea etc. \
Acest material este solicitat de ser- (
torul socialist agricol. Neajunsul \
este însă că gospodăriile agricole i
colective, gospodăriile de stat şi In- \
tovărăşirile nu au repartiţii, iar c
noi fără repartiţie nu putem să-l \
vindem. ^
Pentru soluţionarea judicioasă a ,
acestei probleme propun ca pe vii-
tor să se facă repartiţii şi sectoru- I
lui socialist al agriculturii. ^
In cadrul 1. F. Sebeş sînt toarte ^
mulţi salariaţi. Activitatea lor se
desfăşoară în cea mai mare parte
zuri de îmbolnăviri din cauza In­
temperiilor sau accidente. De aceea
propun ca în schema noastră de
salarizare să fie introdus pe viitor
şi un medic. Consider că acest lu­
cru este foarle necesar pentru b l- ^
na desfăşurare a procesului de f
producţie. L
Colectivul nostru de muncă prl- '
veşte cu multă încredere noile sar- x
cini ce izvorăsc din prevederile ,
proiectului de Directive ale Con- ^
greşului al Ul-tea al partidului şi r
este hotărît să depună toate efortu- f
rile pentru a le da viaţă. t
Astfel vom realiza economii im­
portante.
Vorbind despre realizarea de
economii ing. Dumitru Iepure a
arătat că în întreprindere mai
sînt încă largi posibilităţi în a-
cest sens. De aceea, el s-a an­
gajat să economisească o sumă
echivalentă cu de 10 ori sala­
riul său de inginer.
— Prin aplicarea unei inova­
ţii de înregistrat debitul pom­
pelor, vom aduce întreprinderii
economii de circa 386.000 lei,
tovarăşi din cadru] întreprinde­
rii.
sosite la redacţie
La redacţia ziarului nostru sosesc
numeroase scrisuri ale oamenilor mun­
cii, prin care aceştia fac propuneri pe
marginea proiectului de Directive ale
celui de-al lll-lea Congres al P.M.R.
cu privire la sporirea producţiei, îm­
bunătăţirea calităţii, reducerea preţu­
lui de cost etc. Publicăm mai jos
cileva spicuiri din acesie scrisori.
loachim Modilcă, şef de brigadă
la orizontul III al minei Teliuc:
„Propun dublarea liniei înguste pen­
tru vagoneţi. In felul acesta vom
putea expedia continuu minereul ex­
tras, fapt care va face să crească
considerabil productivitatea muncii“.
Grigore Strîtnbu, şef de secţie S.C.B.,
complexul 6.F.R. Sim eria: „In scopul
măririi capacităţii de trafic şi acce­
lerării trierii vagoanelor, propun cen­
tralizarea eledrodinainică a staţiei
Petroşani. Fac această propunere a-
vînd în vedere că în anii viitori
producţia de cărbune in Valea Jiului
va creşte simţitor“.
Alterne Dragosin, satul Meteş:
„Rînl Ampoi provoacă de mul­
te ori inundaţii, făcind improprii cul­
Zaharia Frîncu din comuna Benic:
„Pentru îmbunăiăţirca asistenţei me­
dicale din comuna noastră, propun să
se construiască un dispensar“.