Page 39 - 1960-06

Nr. 1699 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

O nună de. Ei sînt în avangardă

loan Covanschi s-a anga­ /W W W W j Vasile Gîscă, mun­ O mul stătea aplecat deasu­ de IRINA KU TIŞVIU metodele noastre de lucru şi )
jat la fabrica „Ardeleana“ citor la atelierul de pra maşinii-unelte. Privi­ vom putea astfel să învăţăm 1
din Alba Iulia cu vreo şapte monstrat practit cum se a-, zonă G.F.R. din Al­ rea sa atentă, sprincenele în­ că in atelier cele mai compli­ unii de la alţii.
luni In urmă. Cinci a înce­ plică această metodă înain­ ba Iulia, este unul cruntate şi fruntea încreţită cate operaţii de şlefuire sînt
put lucrul, a crezut pentru tată de lucru, ştanţarea dintre cei mai buni trădau sub calmul său apa­ efectuate la maşinile-unelte. Ascultlnd toate aceste dis- j
un moment că nu va fi greu, combinată. strungari. El reali­ rent o mare încordare. Aten­ Dacă ele ar fi fost executate cuţit mi-am amintit că nu la 1
că toiul va merge bine. Dar zează însemnate e- ţia îi era concentrată asupra manual, ar fi fost nevoie de Gorki au auzit pentru prima t
după cîtva timp şi-a dat După cîteva săptăminl a- conomii de energie unui disc de un desen compli­ un interval de timp de trei ori oară vorbindu-se despre bri- ^
seama că nu este tocmai junsese să reducă din pier­ electrică, dă piese cat şi numai după ce omul mai mare. Eranov şi tovarăşii gada lui Eranov, ci la Mosco- j
aşa. In vreme ce aproape deri. Dar nu realiza econo­ de bună calitate şi îşi opri strungul s-a putut săi şi-au însuşit cu mult suc­ va, la şlefuitorii uzinei de au- j
toţi muncitorii secţiei ştanţă mii. Haţegan însă nu l-a lă­ îşi depăşeşte cu rei constata, contrar oricărei aş­ ces noua metodă de şlefuire. tomobile din capitală care i
realizau economii, el lucra sat in pace. Ori de cîte ori $ gularitate sarcinile teptări, că abrazivul a luat vorbeau cu mult respect des- îj
in pierdere. Să ceară sprijin, îl vedea că are nevoie de ? de plan. forma perfectă, a curbelor dis­ — Pînă în prezent nici o pre metodele ele lucru ale a- t
ii venea greu, deoarece nu ajutor, se apropia de el şi cu ^ cului ca şi cum acesta din ur­ brigadă nu a lucrat în atelie­ cestei brigăzi. Eranov le-a de- j
se mai număra printre înce­ răbdare îi explica, îl povă- S mă s-ar fi reflectat într-o o- rul experimental. Acolo fiecare monstrat el însuşi cum poate ti
pători. ţuia, îl încuraja. Cîteodată < glinăă. se ocupa de partida sa —
se mai necăjea el, dar nu ? spuse în continuare Luşceaev. fi şlefuită o piesă în cinci ore, t
In apropierea lui Covan­ faţă de Covanschî. Să nu se ^ liilcolai Eranov, căci el era Dar printre muncitorii mai în
schi lucra loan simtă omul jignit. Cîte oda- ş şlefuitorul, observină că este vîrstă s-a statornicit o regulă operaţie pentru care şlefulto- ;
Haţegan II, un tă, după terminarea lucrului ]> privit, întrebă: pe care au urmat-o şi cei ti­
om între două neri — de a se sfătui, de a se rilor din Moscova le trebuiau \
virste, cu ex­ stăteau de vor- L — Doriţi să vorbiţi cu mine? ajuta reciproc în muncă. Bri­
perienţă in bă mai mult, < Vă rog să mă scuzaţi, dar gada noastră a luat naştere 50 de ore. i
producţie. El a discutau. In ce- c trebuie să vă fac să aşteptaţi- tocmai pe baza acestei tradi­
observat că vecinul său se le din urmă, ? Brigada noastră trebuie să se ţii de ajutor reciproc. Ea cu­ Eranov şi-a demonstrat me- t
frămintă şi că are nevoie, roadele muncii ) adune din moment în mo­ prinde oameni de cele mai di­ toda sa în faţa telespectato- ^
de ajutor. Cină a socotit au început să $ ment... Avem o consfătuire... verse meserii ca şlefuitori, rilor din Moscova, ca şi la ex- -j
momentul potrivit s-a apro­ se arate. Dar nu va ţine mult. Dacă do­
piat de e l.: ... Cină a fost vorba să fie ţ M #TL m COMENTARII riţi, veniţi cu mine. poziţia realizărilor economiei ^
evidenţiaţi fruntaşii, in ob- I naţionale a U.R.S.S. Metoda ~]
— Cum ii, Ioane, merge ? ţinerea de economii, tovară- s L??s b en eficia r cs produce — Mda ! Exişti... Sînt convins... Din de lucru a constructorilor de ~l
CovanscUi s-a cam fisticit. şii din conducerea fabricii i greutăţi păcate, însă, funcţionarul de la starea automobile din Gorki este în ^
In cele din urmă a lăsat la „Ardeleana“ din A.lba Iulia, ţ civilă e plecat în concediu... Vino prezent tot mai larg folosită, j
o parte mlnăria şi a dat după ce au arătat că de Secţia legumicolă Deva a U.A.S. mîine.
drumul vorbelor. la începutul anului şi pi- Mintia a livrat pînă in prezent im­ — Ar trebui de asemenea")
— 1Merge, dar merge cam nă la 1 iunie a.c. între­ portante cantităţi de legume de bună — Dar cum să vin ? Locuiesc toc­
greu. Nu ştiu cum să fac să nu gul colectiv a realizat e- calitate. In buna aprovizionare n mai la Petrila, depărtai e de peste 100 Am intrat împreună cu E- strungari, frezori... Formarea să vorbim in scrisoarea noa- 1
mai rămln în urmă. Aproape conomii la preţul de cost in populaţiei întirnpină insă mari greutăţi de kilometri!
toţi realizează economii, nu­ valoare de 355.000 lei, au ţi­ din partea beneficiarului (O.A-D.L.H ranov intr-o mică încăpere, brigăzii a consacrat, a întărit stră despre educarea caracte- ^
mai eu lucrez cu pierderi. Ce nut să amintească, alături Deva) care nu respectă graticul cie — Dacă nu poţi veni personal ţi-l
să fac ? de loan Haţegan II, Ana livrare a legumelor, in zilele de 20 vom expedia noi. E nevoie doar de despărţită de atelier printr-un aceste relaţii existente de relor, spuse Luşceaev. Ni s-a ^
Haţegan l-a bătut pe umăr, Moldovan, Paraschiva Scheau, şi 27 mai a. c., spre exemplu, bene­ o adresă din partea sfatului popular
în semn de prietenie. M. Angelescu şi pe loan Co- ficiarul trebuia să ridice de la gospo­ Petrila, însoţită de extrasul de naş­ perete subţire de sticlă. Acolo mulţi ani. Cred că ar trebui întimplat nu odată să înîin- -j
— Care-i hiba, ce nu pri­ vanschi. Şi n-au uitat să a- dărie cantitatea de 1.800 kg. ridichi tere vechi.
cepi ? dauge că loan Covanschî a şi 1.201) kg. spanac. Cantitatea de mai se afla un tlnăr. El ne aruncă să le scriem acest lucru pen­ dem mina şi să ajutăm să se )
—Ştanţarea asta combina­ obţinut economii datorită a- sus n-a fost însă ridicată. Asemenea Omul n-a avut încotro. S-a întors
tă. N-am prins-o chiar bine. jutorului tovărăşesc pe care situaţii s-au mai îniîtnplat şi în zilele acasă, procedînd cum a fost povă­ in fugă o privire, ne făcu tru ca prietenii noştri să în­ ridice aceia care alunecaseră... 1
loan Haţegan II i-a de- i l-a acordat candidatul de de 17, 18, 19 şi 20 mai. cind au fost ţuit.
partid loan Haţegan II. recoltate mari cantităţi de legume pe un semn distrat cu capul şi se ţeleagă bine că brigada noa­ — ... Pe o coajă de pepene... ^
Corsîrâbyfsa care beneficiarul nu le-a ridicat. Din După 12 zile a primit răspunsul în
9 V.ALBU > această cauză mare parte din legume care era îndrumat să se adreseze aplecă din nou asupra caie­ stră nu a fost creată în mod adăugă încet Nilcolai. Cei pre-
s-au alterat. Tribunalului Petroşani, singurul în
ia realizarea V W W V v’ drept să se ocupe de reconsiderarea tului său plin de formule şi artificial. zenţi au izbucnit in hohote ¦]
O.A.D.L.F. Deva trebuie să privească actelor. Aici a trebuit să facă o serie
Din iniţiativa Consiliului local al inovatorilor cu toată răspunderea ridicarea canti­ de declaraţii că el este el, şi nu al­ scheme. — Este o idee bună, aprobă de rîs. Boris Bogăanov pe ca- }
sindicatelor — Haţeg, recent a avut tăţilor de legume, pentru a putea ti tul, să aducă martori care i! cunosc
loc la întreprinderea „Ceramica“ din de economii pusa la îndemîna oamenilor muncii. de copil.. Şi totuşi, nici pînă azi n-a — Ce c Bcris, nu găseşti Eranov. Dovada a şi fost fă­ re l-am văzut făcîndu-şi lec- t
Baru Mare un schimb de experienţă reuşit să primească actul dorit. I se soluţia ? — îl întrebă Eranov cută că, uniţi într-o brigadă, ţiile, spuse încurcat.
la care au participat comitetele sindi­ lului este „Presarea din două părţi la ALEXANDRU NICHiTA răspunde m ereu: „Vino rniine“. Pînă ^
catelor din întreprinderi, conducători ai presele cu fricţiune“. Prin aplicarea cind însă ?
întreprinderilor din raionul Haţeg şi acestei inovaţii, s-a reuşit să se intro­ corespondent pe tinărul muncitor. voi gă­ 'n!iiiiii'nMi;iii!,i!iiiiiiii||iiii;iii[!;;iiiiniiiiiiiiiii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii[||||ii — Credeam că aţi uitat. ]
inovatori. Consfătuirea a tost iniţiată ducă o metodă înaintată de muncă, Sero bulgari — Nu face nimic, o — De mult am uitat, nu da î
în scopul extinderii mişcării de ino­ metoda de presare semtuscată a cără­ „Vino mîine"
vaţii. mizilor. Calitatea cărămizilor fabricate La gospodăria agricolă colectivă si in cele din urmă. Reportaj din U.R.S.S. atenţie, răspunse cineva. ^
după această metodă s-a îmbunătăţit La începutul lunii ianuarie a.o. Peşteniţa din raionul Haţeg, se acordă Unul cite unul începură să
Participanţii la consfătuire au vizi­ considerabil, fapt confirmat şi de că­ minerul Ştefan Avram din Petrila, o mare importanţă dezvoltării secto­ — Nu, nu sint împotrivă, -j
tat fabrica, urmărind cu atenţie des­ tre Combinatul siderurgic din Hune­ născut Ia 4 iulie 1899, în satul Ormin- rului zootehnic- Colectiviştii de aici se se siringă în încăpere băieţi
făşurarea procesului de producţie. Tov. doara, unde durabilitatea căptuşelii oa­ dea, a trimis Sfatului popular comu­ mîndresc, pe bună dreptate cu cele şi fete. illll'ii!'i11'nu,.¦: lllllll!l!iillli!i!lllllllllllllllilllllillllli;il|||||||||||||||HillU puteţi povesti lucrurile aşa jj
Alexandru Katona, inginer la această lelor a crescut cu circa 10 la sută. nal din Băiţa (preşedinte tov. Igna 500 oi existente în gospodărie. Pentru cum s-au petrecut. S-ar putea )
fabrică, a explicat amănunţit că ridi­ Nicolae) o cerere prin care solicita întreţinerea şi îngrijirea lor ei au tot — Ei bine. să începem ’ — obţinem rezultate cu mult mai ca aceasta să servească cuiva 1
carea rentabilităţii fabricării cărămizi­ întreprinderea „Ceramica“, prin a- certificatul de naştere tip, în vederea ce le trebuie. înaiară de sare bulgări. spuse zîmbină Eranov, şi a- drept lecţie. Scrieţi: fiind pu-
lor refractare se datoreşte şi mişcării plicarea acestei inovaţii, a scos din preschimbării buletinului de identitate. dăugă pe un ton oarecum so­ bune. Ar fi bine dacă am pu­ ţin ameţit, după ce am săr- ^
de inovaţii. funcţiune o serie de utilaje, ca presa Acum citva timp, cind s-a terminat lemn : Ştiţi de sigur că la tea să le dăm cîteva exemple. bătorit mutarea mea intr-o
cu melc, elevatorul cu poliţe şi mala- Răspunsul l-a primit la timp. Dar sarea bulgări, conducerea gospodăriei uzină s-a primit o scrisoare nouă casă, am început s-o fac \
In întreprinderea „Ceramica" din xoarele de argilă, iar ciclul de fabri­ eînd a deschis plicul, în loc să se a alergat prin tot raionul pentru a ele la o brigadă de şlefuitori Exemplele au curs de pre­
Baru Mare s-au înregistrat pînă acum caţie a fost redus cu 6—8 zile. bucure i s-a făcut pârul măciucă. In cumpăra acest produs. In cele din ur­ din R.D. Germană. Prieteniii tutindeni. Ele sînt bine cunos­ pe grozavul. Din cauza mea •]
46 de inovaţii, din care s-au pus în loc de actul de naştere, a primit... o mă ea a constatat că aşa ceva este noştri doresc nu numai să in­ cute în uzină. Şlefuitorul Kon­ un pepene a căzut drept in i
aplicare 40. Printre inovaţiile aplicate Din discuţiile purtate de inovatorul înştiinţare că el, Ştefan Avram este imposibil de găsit în raionul Haţeg. tre în corespondenţă cu noi ci stantin Luşceaev, strungarul mijlocul unui magazin şi s-a 1
se află „Modificarea cuptoarelor exis­ Ilie Grozav, strungar la întreprinderea decedat încă din anul 1900 (!). Şi cum oile aveau nevoie de sare, a ne propun de asemenea ca să Boris Bogdanov şi alţi membri sfărimat. S-a strins \multă lu- 1
tente, unificarea celor două grupuri de „Ceramica“, a reieşit că este nece­ trebuit ca un om să meargă special intrăm în întrecere cu ei. Uzina ai brigăzii au pus împreună m e ; unii rideau, alţii îmi fă- j
cuptoare şi înlocuirea tirajului prin sară înfiinţarea unui cabinet tehnic In aceeaşi zi a luat trenul spre Deva. in raionul Caransebeş să rezolve a- a hotărît să ne încredinţeze a- la punct dispozitive care au ceau morală, am fost groso- ]
ventile cu tiraj superior", care aduce care să rezolve toate propunerile de De aici a luat autobusul de Băiţa şi ceastă problemă. ceastă sarcină. Să ne gindim accelerat considerabil opera­ lan cu ei şi apoi a trebuit să 1
o economie anuală în valoare ds inovaţii şi raţionalizări, deoarece în s-a înfăţişat preşedintelui sfatului popu­ cu toţii ce să le răspundem. ţia de şlefuire a unei prese noi dau socoteală pentru asta în t
183.934 lei. condiţiile actuale, din cauza multiple­ lar comunal pentru a-i documenta Colectiviştii din Peşteniţa vor ca destinate fabricării de roţi faţa tovarăşilor mei. Voi ţine ;
„pe viu", că n-a murit, fapt confir­ acest produs — sarea — care există — Să le răspundem că pri­ dinţate. Nilcolai Eranov, Ni­ bine minte această lecţie. i
O inovaţie importantă privind îm­ lor sarcini ce-i revin şefului serviciu­ mat de altfel şi de actul de căsătorie, mim propunerea, că promitem kolai Zaiţev şi Mihail Laghe-
bunătăţirea calităţii cărămizilor pentru încheiat acum 30 de ani şi mai bine. din abundenţă în regiunea noastră, să le scriem in mod regulat — rev au pits la pune dispoziti­ — Poate ar trebui să vor- 1
căptuşeala oalelor de turnare a oţe- lui tehnic (care se ocupă şi de rezol­ spuse Nilcolai. ve pentru şlefuirea plrghiilor bim şi despre cazul meu, să
Cînd t-a văzut, preşedintele sfatului să se găsească şi în raionul Haţeg. de viteză ceea ce a permis povestim cum membrii brigă- J
m mommuLne varea inovaţiilor) lucrul merge une­ l-a măsurat din cap pînă în picioare: —- Desigur, nu încape nici sporirea numărului de pirghii zii m-au ajutat pe mine şi pe -]
ori greoi. TRANDAFIR ŞTEFANI o îndoială, — răspunseră cu şlefuite de un lucrător de la soţia mea să primim mai re- î
12 IUNIE 19G0 toţii intr-un glas. 4-5 la 23 bucăţi. pede un apartament, adăugă 1
SIDONIA RUSAN corespondent
PROGRAMUL 1 : 7,35 Gîntece şi — Trebuie să le scriem că Cînd brigada lui Eranov se Luşceaev. ^
jocuri populare rom încşti; 8,00 Clubul corespondentă brigada noastră este o briga­ află în faţa unei sarcini di­
voioşiei; 8,20 Suite de muzică uşoară; dă ele muncă comunistă, spuse ficile ea nu-şi găseşte liniştea In acest moment simă clo- -j
9,30 Teatru la microfon pentru copii: 12 IUNIE 1960 o tînără, că am lichidat mun­ pînă nu află cea mai bună poţelul anunţînă sfîrşitul j
„Alarmă in A ntarctica"; 10,30 Coruri ca manuală la operaţia de şle­ soluţie. De exemplu, a fost schimbului> S.a hotărit să se 'i
şi dansuri din opere; 11,00 Construc­ DEVA : Oameni sau m ajuri; fuire şi că noi putem şlefui nevoie să se şlefuiască inele facă un proiect de scrisoa- }
tori şi construcţii; 11,10 Din muzica Misiune periculoasă; ALBA IU­ piesele cele mai complicate pe cu un desen foarte complicat re care înainte de a fi expe- )
popoarelor; 12,13 Concert de muzică LIA : Inimă de m am ă; Fata maşinile noastre. pentru un nou lanţ automat diată prietenilor din R.D. Ger- •]
uşoară; 13,iO De toate pentru toţi; din Kiev ; BRAD : Băieţii noş­ necesar radiatoarelor. La pro­
14.00 Solişti şi orchestre de muzică tri ; ILIA : Telegrame ; HAŢEG: — Nina are dreptate, a sub­ punerea lui Eranov a fost in­ mană, să fie citită înfaţa ]
populară care au concertat peste ho­ Băieţii noştri; HUNEDOARA: liniat un băiat liniştit, cu pă­ trodusă o montură specială
tare ; 14,30 Muzică uşoară; 15,20 La Oameni şi lu p i; ORÂŞTIE: rul negru, să le povestim pen­ care permite să se lucreze si­ membrilor brigăzii. 1
şezătoare; 16,15 Drumeţii veseli; 17,00 Bomba ; Haiducii din Rio Frio; multan 20 de inele in loc de
In vîrtejul jocului; 20,00 Teatru la PETROŞANI: Lumină în întu­ tru ce merite am primit tit­ Apoi unii s-au întors, in atc- ~
microfon : „La Răzeşii“ ; 21,45 Muzica neric ; Vise de duminică: lul de brigadă a muncii comu­
uşoară; 22,35 Muzică de dans. SEBEŞ: Băieţii noştri; SIMB­ niste. lier, alţii au pornit spre ca- ţ
RIA: Valurile Dunării; LONEA: să sau la cursurileserale. )
PROGRAMUL I I : 7,30 Intermezzo Torentul: TEIUŞ : Intîlnire cu
vesei", muzică uşoară; 8,00 Mu­ viaţa : ZLATNA : secretul ci- 10. Mecanizarea operaţiilor de * 1
zică interpretată de fan larâ; 8,30 frului; APOLDUL DE SUS:
Şcoala şi v ia ţa : „Cronică ieşeană“ Frunze roşii. finisare a permis mărirea pro­ S 7 ) ă rog să mă iertaţi, v-am •]
(Emisiune realizată cu concursul ele­ — Numai că nu trebuie să ductivităţii de 3-5 ori.
vilor, studenţilor şi cadrelor didactice 7/ !1 li M II CI T-Z reţinut, îmi spune Era- ]
oraşul Iaşi); 9,50 Revista presei străi­ pară că sîntem nişte lăuăă- In cadrul acestei brigăzi s-n nov, dar n-am avut încotro. .1
ne; 10,50 Transmisie din sala Ateneu­ A precieri m eritorii roşi, remarcă Eranov.
lui a concertului orchestrei simfonice mai statornicit şi o altă regulă De la ce uzină sinteţi ’dv. şi ce j
a Filarmonicii de Stat „George Ene- — Nu vom ascunde nimic imuabilă. Cei mai bine pregă­ anume vă interesează în mun- ‘
scu“ ; 13,35 Melodii cunoscute de mu­ Vinurile produse de întreprin- Alba Iulia au cîştigat 5 me- — vom vorbi atit despre succe­ tiţi ajută pe tovarăşii lor la ca noastră ?
zică uşoară ; 14,30 Cine ştie, cîştigă I; derea „Vinalcool din Alba Iu- dalii de aur şi 5 medalii de ar- ,
15,15 Muzică pentru film de compo­ lia, şi-au cîştigat o apreciere bi- gint. sele cit şi despre insuccesele studii. Anatoli. Bogdanov şi — Nu sînt de la nici o uzi- j
zitori din ţări prietene ; 16,00 Vorbeşte noastre, răspunse Luşceaev.
Moscova !; 17,00 Instrumentişti sovie­ ne meritată, datorită calităţii lor In prezent, întreprinderea se şlefuitoarea Margarita Basko­ nâ, sînt... ziaristă. In afară ]
tici de muzică uşoară; 18,00 „La Ha­ superioare. De pildă, în cadrul pregăteşte pentru a participa cu In uzină auzisem deja vor- va, care este în anul V al li­ ăe munca şlefuitorilor n.au 1
nul Ancuţei“ : Pagini din opera Iui unui concurs ce a avut loc la mostre de vin la concursurile bindu.se mult despre brigada nei şcoli tehnice, ajută pe cei interesat membrii brigăzii voa- .]
Mihail Sadovcanu; 18,15 Noi înregis­ Oraşul Stalin, unde au parii- internaţionale de la Budapesta
trări de muzică populară rominească ; cipat vinurile din Ardeal, vinu- şi Liubliana (R.P.F. Iugosla- lui Eranov şi a tovarăşilor săi. din anul I sau de la cursurile stre, am fost curioasă să ştiu -j
19.00 Muzică din operetele lui Frantz rile întreprinderii „Vinalcool“ via). Ei lucrează intr-unui din cele
Lehar; 19,30 Tinereţe fericită — mon­ mai grele sectoare. în secţia serale sâ.şi facă lecţiile la cum sînt organizate, lucrurile ->
ta j; 20,05 Emisiune de muzică uşoară r®-*= experimentală a atelierului de matematică. Cum să nu stu­ in brigadă. Iniţial am avut in- j
rominească: „Melodiile primăverii“ — utilaje al uzinei de automobi­ diezi mai ales cînd eşti şle­ tenţia să fac cunoştinţă r.v )
prime audiţii radiofonice ; 20,35 Album le din Gorlci, unde au în per­ fuitor şi deci ai în permanen­ voi toţi şi să scriu apoi un i
de romanţe; 22,33 Muzică populară mic articol, dar mi-am schim-
rominească. manenţă de-a face cu modele
Reorganizarea sybfiSiaSei S.R.S.C. Haţeg noi. Atelierul desfăşoară o ac­ ţă de calculat, ăe rezolvat bat părerea. îmi propun pur j
tivitate intensă. Cînd uzina a probleme ăe trigonometrie. şi simplu să public cele auzite
Zilele trecute a avut loc la nui plan de muncă, să se ţină fost pusă la punct pentru pro­ la consfătuirea voastră la ca- \
Haţeg reorganizarea subfilialei un număr sporit de conferinţe ducţia maşinilor „Volga“, a- — Ai vrut să spui ceva A- re am participat din intim- }
S.R.S.G. Gu acest prilej, prof. în localităţile din raion, să natoll ? — întrebă Eranov pe
Olimpia Stan, din partea filia­ ţie mărit numărul membrilor
lei regionale S.R.S.C., a vorbit S.R.S.G., să se înfiinţeze grupe cest atelier a pregătit apro­ tovarăşul său de muncă. plare. -j
pe larg despre sarcinile ce re­ de lectori în comunele Pui, Sar-
vin subfilialei şi secţiilor res­ mizegetusa şi Baru-Mare. ximativ 25000 tipuri de piese. — Da. aşi dori să scriem — in cazul acesta vă spun 1
pective.
NICU SBUCHEA Totuşi acest mare volum de prietenilor noştri germani că. la revedere, îmi spuse Eranov. j
S-a stabilit apoi, pe baza u- muncă a fost îndeplinit în ceva noi transmitem bucuroşi ex­ stringindu-mi mina. Sint cam 1
corespondent mai mult de un an. Munca a perienţa noastră altora. Să vi­ grăbit, merg împreună cu fiul ."j
fost simplificată prin faptul
nă la noi, noi le vom arăta meu la un meci de fotbal... -j

totul în mod amănunţit. Va fi Sîntem amindoi nişte pasio- 1

o bună ocazie de a compara naţi suporteri... ^

întreprinderea de GospodăriejDrăşenească f

i in alim entaţia sfv. sa nu lipsească ALBA IULIA O fe rte de serviciu
S*I DERIVATELE SALE
Sediul centra! s fr . Vasile Rociifă 5 ÎNTREPRINDEREA DE EXPLORĂRI
Consumaţi: TELEFO N 628 cu sediul în LUPENî

ipie pasteurizat la sticlă EXECHt1T& 5 angajează prin concurs •.

Făgăraş“ etc. pentru întreprinderi şi populaţie ® şef de serviciu foraj, cu ® şef serviciu contabilita­
Construcţii şi reparaţii de const diplomă de inginer şi 7 ani te cu studii medii şi 7 ani
Produse pînă fa valoarea de §000 !si în funcţie de specialitate; în funcţii economice; sala­
ale | Zugrăveli şs vepsitorle salariu 1.950-2.250 lei. riu 1.600-1.850 lei.

I, C. 1°L ) 1 instalaţii electrice interioare şi exterioare 0 ingineri mecanic, chi­ 0 maiştri sondori şi me­
Simeria \ mist, foraj — cu studii co­ canici cu diplomă de mai­
Plata prin virament sau numerar. respunzătoare ; salariu 950- stru ; salariu 900-1.350 lei.
\AV’VA,'"N'VV' Se exeetifă pentru sa la ria ţi şi cu 1.500 lei.
plata în ra te . ° tehnician geolog cu şcoa­
° economist principal cu
lă medie tehnică geologie ;
studii superioare economice
salariu 750-950 Iei.
şi stagiu în funcţie 3 ani ;
® paznici cu salariu 500-
salariu 1.150-1.350 Iei.
600 lei.