Page 41 - 1960-06
P. 41
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VĂ!
iii numărul de azi
o Aurel Vlaicu, elev la Orâş-
tie. (pag- 2-a)
® Invăţămîntul şi cultura bun
al întregului popor.
(pag. 3-a) Noi apartam ente pentru rinţe sre ţin pe întreprin
® Protestul guvernului R.D. siderurgiştj deri şi instituţii.
Germane împotriva includerii In cursul zilei de ieri, 'spre
Anu! XII Nr. 1700 Dum inică 12 iunie 1980 4 pagini 20 bani Berlinului occidental în sistemul Constructorii de locuinţe exemplu, salariaţii uniunii
militarist vest-gemian. din noul oraş muncitoresc raionale a cooperativelor de
Hunedoara au înregistrat consum au audiat conferin
e Lucrările Comitetului celor un nou succes în întrecere. In ţa „Grija P.M.R. pentru creş
zece state pentru dezarmare. cursul zilei de ieri, ei au terea nivelului de trai al
terminat şi predat in folo oamenilor muncii“. A con
(pag. 4-a) sinţă siăerurgiştilor încă ferenţiat tov. Iuliu Engy, pre
două blocuri cu 48 de apar şedintele U.R.C.C.
lN ÎNTlMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULU tamente. S-a predat, astfel, Prem ieră
cel de-al 100-lea bloc de
locuinţe construite pînă a- In cinstea celui de-al iii- $
îsi contul semestrului viitor cum în noul oraş al siăerur lea Congres al partidului, o ţ
giştilor. formaţie de teatru a clubu
De la începutul anului şi lui „Filimon Sîrbu“ din Si-
Desfaşurînd cu avînt sporit întrecerea socialistă în cinstea pînă acum constructorii au meria a prezentat ieri ăupă-
celui de-al IlI-lea Congres al partidului, muncitorii, tehnicie terminat şi predat pentru amiază in premieră piesa
nii şi inginerii de Ia noua oţelărie Martin din Hunedoara au siderurgiştii din Hunedoara ,.Familia Kovacs“ de Ana
înregistrat o nouă victorie. Vineri, 10 iunie, ei au realizat sar 374 de apartamente. Novac. Artiştii amatori Ro-
cinile de plan ce le reveneau pentru primul semestru din dfea Moraru, Ioan Banciu,
acest an.
Te slăvim p a rtid iubit Ioan Pîrvu, Cornelia Stîlces-
Succesul repurtat de oţelari a fost asigurat de măsurile Membrii cercului literar cu. Minerva Viad şi alţii, au
aplicate de ei pentru realizarea unei producţii tot mai mari de „Tudor Argliezi“, recitatorii, fost răsplătiţi cu vii. aplauze
oţel pe Siecare m.p. vatră de cuptor şi zi calendaristică. cititorii artistici şi corul ca de publicul spectator.
In primele 5 luni din acest an la noua oţelărie a combina sei raionale de cultură din H ajo n o i
tului s-a realizat un indice de utilizare a cuptoarelor cu 30,75 Haţeg au prezentat in
la sută mai mare decît indicele mediu realizat în anul trecut. cursul zilei de ieri, un pro La exploatarea minieră din
Aportul cel mai mare la realizarea planului semestrial cu 20 gram intitulat „Te cintăm oraşul Deva a 'sosit In cursul
de zile înainte de termen I-au adus echipele de oţelari conduse şi te slăvim partid iubit“, zilei de ieri o moară cu bi
de comuniştii Marian Axente şi Teodor Caramalis care au dat închinat celui de-al Ul-lea le de 500 tone pentru flota-
peste plan de la începutul anului 8.337 tone de oţel. Congres al partidului. Cu ţia din localitate. Tot iert
această ocazie, au fost re s-au luat măsuri pentru pu
^ Folosind mai productiv liecare oră de lucru — topitorii de citate versuri ale membrilor
la cuptoarele electrice din cadrul combinatului au raportat nerea in funcţiune a noi u-
realizarea planului semestrial cu 21 de zile înainte de termen. cercului literar, s-au citit din tilaje moderne. Este vorba
de două. maşini noi de ram-
Şi luminătorii de la laminorul de 800 mm. dau laminate DE LA 24 LA ‘ 50 KG. Intre brigăzile de versurile cele mai reprezen bleiat pentru abatajul fron
în contul semestrului II, începînd cu data de 10 iunie. In ca turnători de la uzina tative ale poeţilor noştri tal de transport mecanizat
drul acestei secţii cele mai mari realizări le-au obţinut comu- FONTĂ „Victoria“ Călan se contemporani, iar corul a in şi. de două locomotive elec
liştii Ilea Iordan, laminator, Petru Baidan, manevrant, Constan desfăşoară o susţinu terpretat cîntece revoluţio trice de 7 tone.
tin Pădureţ fochist principal şi alţii. | | niţiativa jurnaliştilor hune. ceilalţi erau mereu alături tă întrecere pentru nare şi patriotice.
obţinerea de noi realizări în Concurs
Lucrează de asemenea în contul celui de al II-lea semes lS doreni de a produce in fie "de echipele pe care le con cinstea Congresului partidului. C o n fe rin ţe
Printre brigăzile fruntaşe se nu ,,Drumeţii veseli"
tru şi colectivele de muncă de Ia turnătoria de fontă şi turnă- mără şi cea de la sortimentul In cinstea celui de-al Ul-
piese mecanice compusă din to lea Congres al Partidului In cinstea celui de-al III.
5 toria de oţel din cadrul combinatului. varăşii Dionisie Munteanu, Va- Muncitoresc Romîn. casa ra lea Congres al partidului,
ională de cultură din Brad, casa raională de cultură din
care zi, peste plan pe fieca duc. site Tătăruş, Constantin Chi- îndrumată de Comitetul ra Brad organizează astăzi. în
riac, Constantin Berevoiescu, ional. de partid a iniţiat un sala „7 Noiembrie“ din lo
SE DEZVOLTA INIŢIATIVA___________________________ ________ t_______ _____ re vi.c. volum util de fur Furnaliştilor li s-au alătu Andrei Steg, care a cîştigat în ciclu de conferinţe privind calitate un concurs „Dru 3
CREATOARE A MASELOR luna mai întrecerea pe profesii. activitatea partidului şi a meţii veseli“ pe tem a : „Co
nall} 100 kg. fontă a stirnit rat şi cei de la întreţinere. oamenilor muncii din ţara pilul in literatură“. îşi vor
P ie lii (Lt filme. noastră pentru construirea
un interes deosebit. Ei nu numai că au reparat socialismului. Aceste confe- 7 \da concursul elevi ai clase
m m m eşiL
— Furnaliştilor hunedoreni agregatele într-un termen lor V—VII din raioanele
In cinstea celui de-al IlI-lea lia, Hunedoara, şi Brad. Pro- }
le dă mina — spuneau cei mai scurt, dar au executat, Congres a| P.M.R., la cinemato fesor examinator Pândele ş
graful „Filimon Sîrbu“ din De Oncescu.
din Călan. Ei au condiţii! lucrări de bună calitate, ceea va, va rula în perioada 13—19
iunie un ciclu de filme romî-
Dar, oricum, iniţiativa era ce a dus la eliminarea de neşti.
„In fie ca re lună — două garnitu ri prea ispititoare pentru ca ci ranjamentelor. Filmele — „Pagini de vitejie“,
„Secretul cifrului“, „Telegrame“,
de m obilă peste plan“ neva să stea deoparte. Aşa că, La rlnăul ei, conducerea „Erupţia“, „Desfăşurarea“, „Bă
ieţii noştri“ şi „Alarmă în
în cele ăinur tLDiCiUl:h iyHii tSESSB,BBBBgBBBB secţiei a luat munţi“ — cuprind episoade din
lupta eroică a comuniştilor pen
Hotărîţi să întîmpine cu noi zeze economii lunare de 2.200 mă au hotă- Oameni. .ei. . m. . i.i a. t o măsuri pentru tru eliberarea patriei şi cuceri
realizări in întrecerea socialistă lei. rit să şi-o în ca să se mear- rea independenţei.
Congresul al IlI-lea al P.M.R.,
muncitorii secţiei tîmplărie a în Aplicînd această iniţiativă, re suşească şis-o gă cu şarje, Consumuri tot mai mici de carburanţi
treprinderii de industrie locală zultatele în muncă sînţ de la o
.Horia“ din Alba Iulia muncesc zi la alta tot mai frumoase. La aplice. Dar cum ? La cît să cit mai constante. De ase
cu mult spor. De curînd, colec sfîrşitul lunii mai, angajamentul
tivul secţiei a pornit iniţiativa se angajeze ? Realizările de menea, s-au luat toate măsu Unul din obiectivele principale ale lelor, au dus la obţinerea de impor
de a produce în fiecare lună de a da peste sarcinile de plan întrecerii socialiste ce se desfăşoară tante economii de benzină. Aşa de pil
peste sarcinile de plan, două piuă acum nu le dădeau rile pentru ca aproviziona între colectivele autobazelor I.R.T.A., dă, şoferul Timoftei Candrea, de la
garnituri de mobilă, cameră com două garnituri de mobilă tip îl constituie lupta pentru ob autobaza din Alba Iulia, a realizat,
binată tip ,,Sibiu“. De asemenea, dreptul la mai mult de 12 kg. rea cu minereu să se facă ţinerea de cît mai multe economii la de la începutul anului şi pînă acum,
printr-o mai bună gospodărire cameră combinată tip „Sibiu“ o economie de 929 litri benzină, iar
a materiilor prime, să se reali Oamenii harnici însă, nu pri în cele mai bune condiţiuni. benzină şi cîştigarea pe această ca şoferul Nîcolne Răditcanu, 784 litri.
a fost îndeplinit. le a titlului de autobază fruntaşă. De asemenea, la autobaza din Deva,
vesc in urmă, ci înainte. Cei Măsuri s-au luat şi pentru, şoferul Ioan Giurgiu, a realizat o eco
Ing. DUMITRU MAGDA Conducerea corectă, utilizarea raţio nomic de 1.2-51 litri, iar şoferul Ioan
mai buni furnalişti, majori mărirea debitului de aer in- f nală a capacităţii de transport, îngri Bulz 532 litri benzină.
dispecer I.I.L. „Horia“
tatea membri şi candidaţi de, suflat în furnale. ) jirea şi buna întreţinere a autovehicu
Alba Iulia
partid, au venit cu propu Şi roadele nu s-au lăsat )
neri concrete pentru îmbu aşteptate. Graniţa celor 24 >
nătăţirea muncii. Unul a kg. a fost depăşită. 50... 60... )
propus măsuri privind în 80... 100 kg. pe m.c. volum
Cu aceleaşi scule, m ai m ulte p rod u se“ cărcarea cit mai corectă a util şi zi calendaristică! Hu- •itiSA:-
minereului şi cocsului în nedorenii au fost ajunşi.
In întrecerea pe profesii ce se atît în sectorul forjă, cît şi în furnal, altul a făcut propu Dar furnaliştii din Călan S e c r e ta r u l de p a r t i dPe rampa pu
desfăşoară în cadrul sectorului alte sectoare ale uzinei. Ga ur
forjă de la U. M. Cugir, în cin mare a aplicării acestei iniţia neri in legătură cu grăbirea nu s-au mulţumit cu atît. ţului era o ade
stea celui de-al IlI-lea Congres tive, angajamentul anual de a vărată haraba
al P.M.R., forjorul Ioan Gross, obţine 437.000 lei economii la descărcării... Pînă la urmă — Să-i intrecem pe cei din
candidat de partid, şef de echi preţul de cost a fost îndeplinit
pă la ciocanul de 3.000 kg., a înainte de termen, realizîndu-se toţi furnaliştii din Călan au Hunedoara! _ s-au ambi bură... Vagonete
pornit iniţaitiva „Cu aceleaşi în plus 127.000 lei economii. cu lemn îngrămădite pe linie în-
scule, mai multe produse“. ajuns la concluzia că pot ţionat ei. 1spre ieşirea la suprafaţă, altele — Stai să vedem ce-i de fă — Mulţumesc, tovarăşe Ruda,
N. BONTA pline, cu producţie, pe partea cut... Hei, ia veniţi a ic i! fără dumneata nu ştiu zău cum
Această iniţiativă s-a extins realiza în fiecare zi nu 12 Şi faptele au arătat că pot de către abataje... Guplători, ma- o mai scoteam la capăt... înce
corespondent nevranţi, mecanici, mineri ve Apăru întîi cuplătorul puţu puse să-mi vuiască capul de
kg., ci 24 kg. fontă pesle face acest lucru. In ultima niţi după materiale, toţi strigau lui. parcă ar ti fost o zbîrnăitoare
care mai de care, avînd impre în el...
plan, pe fiecare m.c. volum vreme, in fiecare zi, pe fie sia că fără ei puţul ar sta, ni- — Tu du-te la post. Cere
miG nu s-ar mai putea face. Afe- să-ţi dea liber sus. Scoţi toată
util de furnal. Aceasta în care m.c. volum util de fur canicul şef al puţului sta mai producţia. Trap !
la o parte, scărpinîndu-se la
semna dublarea realizărilor, nal se produce cu 150-180 ceafă. „Ce e de tăcut în hărmă Minerii care veniră după el,
laia asta ?Iacă, de vreun sfert doi vlăjgani de la un abataj a-
de pînă atunci. kg. mai multă fontă. In ziua. de ceas merge brambura puţul, propiat, fură lămuriţi sc u rt:
din pricina ăstora de se cioro-
Oamenii s-au apucat de de 8 iunie au înregistrat văiesc". — Nu mai e timp de aşteptat — Ee... lasă, nu trebuie să te
ca să vi se ducă lemnul cu lo pierzi aşa uşor cu firea... Da’
treabă mai virtos ca pînă chiar un record: 250 kg. — Terminaţi odată, producţia comotiva... Luaţi cît vă trebuie
e-ntîi ! O dăm sus şi-apoi... şi căraţi-! pe galeria de ocol... nevasta ce-ţi face ? E tot be-
atunci. N-a rămas un jurna fontă ! teagă ?
Din lungul galeriei principale, Cei doi se priviră miraţi :
Slist care să nu fi fost ani Hn primele şase luni ale cu lampa de carbit dăndănind — Cum nu ne-a' dat mai re — E bine acum ! Mi-au tri
1 anului, furnaliştii din în mînă, cu un mers sprinten, pede şi nouă prin gînd aceasta ? mis-o prin sindicat la băi... Au
mat de dorinţa de a de Apărură alţi doi mineri. ajutat-o băile, de parcă i-au luat
monstra liunedorenilor că şi Călan s-au angajat să dea de tînăr, apare un om între două boala cu mîna. E ca şi tăm ă
— Eee... şi voi aşteptaţi să vă duită de tot.
ei pot face o treabă bună. peste plan 5.000 tone fontă. vîrste, mai mult înalt decît vină rîndul... Uneltele ce le do
riţi le puteţi lua sub formă de
Cu toate acestea, cele 24 Şi angajamentul a fost rea scund, subţiratic, mlădiu, cu faţă împrumut de la cămara mea.
Cînd vă sosesc ale voastre vă
kg. fontă în plus erau greu lizat. De la începutul anu uscăţivă, luminată de ochi vii,
anunţ, le spuse celor doi, noi
de realizat. i lui şi pină în prezent închişi la culoare. — No, noroc ! Am treabă pe
veniţi, care aşteptau nişte sfre-
Comuniştii sint oameni furnaliştii au dat peste la abataje acum. <-
care nu se dau bătuţi plan mai mult de 6.000 to dele pentru maşina de perforat.
în faţa greutăţilor. Aşa căne fontă. La aceasta a con Primul abataj era aprolffe Ia
şi la Călan, în primele rîn tribuit însuşirea şi aplicarea vreo 400 m. de la puţ. La o in
duri ale luptei pentru spo iniţiativei furnaliştilor hune tersecţie dintre galerii, omul se
rirea indicilor de utilizare doreni. opri în faţa unui grafic, pe care
era notată situaţia întrecerii bri
a furnalelor au fost tot co Recent, furnaliştii din Că
găzilor, la zi...
muniştii. Maiştrii Dumitru lan s-au angajat ca pînă la
Creţu şi Ioan Nedela, prim- sfîrşitul anului să producă — Faină treabă au făcut or
furnalistul Ioan Stăniloiu şi peste plan 14.000 tone fontă. tacii cu introducerea graficului
In clişeu: Forjorul Ioan Gross, la locul său de muncă. ../'WSw. Şi nu încape îndoială că aşa
--------E
va fi. Cu astfel de oameni — Noroc bun, Ghiţâ... Da’ ce Lucrurile începură încetul cu I. STRÂUT
totul e posibil! se întîmplă aici ? încetul să reintre în normal,
P r o ie c tu l d e D ir e c tiv e în de z b a te r e a o a m e n ilo r m u n cii ţ VvT«-..-* N. ANDRONACHE — Nici eu nu-i mai pot da de parcă nu s-ar fi întîmplat nimic. (Continuare In pag. 2-a)
i capăt.,.
Putem spori producţia de foi ©Ş=3-7------ ~~ '' -------
Prevederile proiecMlli de Di explică şi prin faptul că în ul Întreţinerea porum bului sâ se
rective ale Congresului al III- tima vreme la secţia turnale
ADOLF DRUCKER facă cu toată atenţia!
lea al partidului, acordă o deo directorul uzinei „Victoria"-Gălan s-au luat o seamă de măsuri Din situaţia operativă din 9 iunie bului în special în unităţile agricole
sebită atenţie creşterii în urmă tehnico-organizatorice, a căror a.c. reiese că în general in G.A.G. s-a unde ea este mult rămasă în urmă.
torii 6 ani a producţiei de me 14.000 tone tontă peste plan pî aplicare a dus la îmbunătăţirea intensificat prăşită porumbului. Se e-
tal. Partidul trasează sarcini nă la sfîrşitul anului, va ti rea procesului de elaborare a tontei. videnţiază in special gospodăriile co Situaţia praşilei porumbului
mari în acest sens tuturor si- lizat. Nu este lipsit de impor Succesele acestea demonstrea lectiva din raioanele Alba şi Sebeş Ia 9 iunie a.c.
derurgiştilor. Colectivul uzinei tanţă să arătăm că în ziua de ză încă odată faptul că secţia care au mobilizat la prăşit toate for
„Victoria“ din Călan, dezbătînd 8 iunie, de pildă, s-a depăşit turnale dispune de multe rezerve ţele de muncă. Nu la fel s-a procedat Alba 89,2% I
proiectul de Directive, a hotărît planul cu 125 tone tontă şi că interne pentru a produce şi mai în raioanele Mia şi Orăştie unde pra-
nu numai să îndeplinească dar în 9 zile din această lună, pla multă tontă. Furnaliştii vor şti şila s-a efectuat într-un ritm cu totul Sebeş 35,%
să şi depăşească aceste sarcini. nul secţiei turnale a fost depăşit şi de acum înainte să descopere nesatisfăc.ător. 82,7%
Nici în gospodăriile agricole de Brad
In perioada ce s-a scurs de cu 29 la sută. aceste rezerve, care să ducă la
la începutul anului, furnaliştii u- Explicaţia acestor inimoase creşterea indicilor de utilizare a stat praşila porumbului nu este avan Hunedoara 76,4%
zinei noastre, sub conducerea or realizări trebuie căutată în pri agregatelor, la reducerea consu sată. Din cele 3.00fi ha. cultivate cu
ganizaţiei de partid, au obţinut mul rînd în faptul că furnaliştii murilor specifice şi deci la iefti porumb nu s-au prăşit decît 1.455 ha. llia 71% Candidatul 'de partid Victor Cosma, şofer pe un autoca
rezultate din ce în ce mai bune. şi-au mobilizat toate torţele în nirea tontei. Cum timpul este destul de înaintat, Orăştie 63,3% mion in Orăştie, a depăşit norma de parcurs cu 8,9 la sută.
In prezent, se înregistrează în vederea întîmpinării celui dc-al Haţeg 51,1%
fiecare zi depăşiri de peste 100 IlI-lea Congres al partidului cu Găsesc necesar să tac cîteva iar datorită ploilor căzute în ultimul In clişeu: Victor Cosma in inte de a pleca intr-o nouă cursă.
tone tontă, ceea ce dă certitu realizări cît mai inimoase. De a- propuneri menite să contribuie timp buruienile au crescut mult, ca
dinea că angajamentul de a da semenea, succesele obţinute se drele tehnice din regiunea noastră au
(Continuare in pag. 2-a). i sarcina de a urgenta praşila porum