Page 42 - 1960-06

t% ?. 9
Proiectul de Direcfiwe în
dezbaterea oamenilor mune
M ateriale d e c o n str u c ţie m ulte,
fesiiae şl Ia im p re ţ «Ie cost scă zu t
In ţara noastră se constru­
ieşte într-un ritm nemaiîntîlnit
pînă acum. In următorii ani
acest ritm va lua o amploare
şi mai mare. Astfel, aşa după
cum se prevede în proiectul de
Directive ale celui de-al III-lea
Congres al P.M.R. pînă în anul
1965 se vor construi încă 9 mi­
lioane m. p. spaţiu locuibil, adică re planul a fost depăşit cu 787
circa 300.000 apartamente, se
vor moderniza o seamă de dru­
muri etc. Toate acestea fac ne­
cesară dezvoltarea sectorului
materialelor de construcţii.
Cu ocazia prelucrării proiec­
tului de Directive ale celui de-al
l!f-lea Congres al P.M.R. colec­
tivul I.Î.L. „Crişana" din Brad
a pus un mare accent pe creşte­
rea producţiei materialelor de
construcţii. Muncitorii ele aici au tamente vor fi terminate în anul
discutat cu simţ de răspundere
despre căile de dezvoltare ale
acestui sector, îăcînd totodată
importante propuneri în vede­
rea îmbunătăţirii muncii de vi­
itor.
Din dezbaterile ce au avut
loc cu acest prilej a reieşit că
şi pînă acum I.I.L. „Crişana" a
obţinut unele succese pe linia
creşterii producţiei materialelor
de construcţii, îmbunătăţirea ca­
lităţii acestor materiale, reduce­
rea preţului de cost etc.
In cuvîntul său tov. Nicolae
Zăhuţ, directorul întreprinderii,
a arătat că în cinstea celui de-al
III-lea Congres al partidului
munca întregului colectiv a luat
un nou avînt. „însufleţit de a-
cest important eveniment — a
P u tem ®p©r! producţia, de Sonata
(Urmare din pag. !-a)
la sporirea producţiei de fontă.
In primul rînd, propun să se
urgenteze construirea şi monta­
rea suflantei pe care o aşteptăm
de la uzinele „23 August“ din
Bucureşti. Aceasta ar contribui
la mărirea cantităţii de aer in­
suflat şi deci la creşterea indi­
cilor de utilizare a furnalelor.
De asemenea, în cazul că vom
folosi aglomerat autofondant —
şi bine ar fi dacă ni s-ar crea
această posibilitate — propun
montarea unei a doua bande de
turnare. In felul acesta se va
respecta întocmai graficul de
descărcare a furnalelor, se vor
descongestiona instalaţiile de
turnare existente, iar în cazul
unei defecţiuni, ar înlătura peri­
colul încetinirii procesului de e-
laborare a fontei, sau recurge­
rea la improvizaţii dezavanta­
joase.
Brigada de zidari condusă de
Ioan Casapii, care lucrează pe
şantierul nr. I din cadrul gru­
pului 4 construcţii al I.C.S.ti.
şi-a depăşit norma de produc­
ţie pe luna mai cu 16 la
sută. Cu ocazia dezbaterii pro­
iectului de Directive ale celui
de-al lll-lca Congres al P.M.R.,
membrii acestei brigăzi au fn-
cut numeroase propuneri şi s-au
angajat să realizeze pină la
Congres 5 paliere, cu 10 zile
înainte de termenul jixat.
• m -**
Pentru îm bunătăţirea muncii
organizaţiilor U.T.M.
Multe din birourile oroganiza-
ţii lor de bază de partid de la
mina Petri Ia se îngrijesc de îm­
bunătăţirea continuă a activităţii
organizaţiilor U.T.M. Ele îndru­
mă birourile organizaţiilor de
bază U.T.M., analizează activi­
tatea acestora. 'Aşa, de pildă,
în adunările generale ale orga-:
spus vorbitorul — colectivul
nostru a reuşit ca în luna mai
să-şi depăşească sarcinile de
plan la toate sortimentele mate­
rialelor de construcţii. Astfel, la
pavele planul a fost depăşit cu
56 tone, la calupuri cu 25 tone,
la borduri cu 4 tone, fa piatră
concasată cu 100 tone iar la
bolţari pentru exploatările minie­
bucăţi. Dar proiectul de Direc­
tive ale celui de-al 111-lea Con­
gres al partidului pune în faţa
noastră sarcini şi mai măreţe.
Noi va trebui să continuăm a
dezvolta acest sector pentru a
putea satisface cerinţele. După
cum se ştie în oraşul Brad s-a
deschis de curînd un mare şan­
tier de construcţii de locuinţe.
Aici se vor construi 1.500 de a-
partamente, din care 300 apar­
1960. De aceea, majoritatea pro­
ducţiei noastre din sectorul ma­
terialelor de construcţii va îi
dirijată spre acest şantier. De
asemenea, va trebui să furnizăm
mari cantităţi de calupuri, pia­
tră concasată, borduri etc. pen­
tru lucrările de modernizare a
şoselelor, Brad — Gurabarza şi
Deva-Brad".
Muncitorii care au luat cu-
vîntul cu ocazia dezbaterii pro­
iectului de Directive au făcut
preţioase propuneri pentru îm­
bunătăţirea muncii de viitor în
sectorul materialelor de con­
strucţii. Tov. Alexandru Cristi­
an, muncitor cioplitor ia cariera
Gura Morii, a arătat că sînt po­
sibilităţi suficiente pentru ca
F.ste necesar apoi să se pro­
cure de urgenţă piesele de
schimb pentru furnalul nr. 1
(reconstruit). In prezent uzina
nu dispune de piese de rezer­
vă, ceea re este foarte rău,
pentru că în cazul unei defec­
ţiuni sîntem puşi în imposibili­
tatea de a acţiona în modul do­
rit.
Uzina „Victoria“ din Călan
primeşte tiparele pentru banda
de turnare de la „Oţelul roşu“.
In ultima vreme însă, calitatea
tiparelor nu este corespunzătoa­
re. De acea propun să se ia mă­
suri în vederea intensificării li­
vrării de tipare, precum şi pen-
tru îmbunătăţirea calităţii aces­
tora.
Vom putea spori încă mult
producţia de fontă şi dacă mi­
nerii de la Teliuc ne vor sprijini
în suficientă măsură. In acest
sens, cerem să ni se livreze rit-
: milii de mineri. In afară de două-trei
m*
nizaţiilor de bază de partid nr.
1 şi 8 s-au analizat unele aspec­
te ale muncii organizaţiilor de
tineret din sectoarele respective,
luîndu-se totodată măsuri pentru
îmbunătăţirea muncii de viitor.
P. ULUGEANU
corespondent
m um m m um m m Lvi
s g.^:iS7r.-yr^^^^^^awnsCT^sy??f^ísrgi^ijs33s;B5a»^gs!Biaaaaaasm » Aa ^ ^ ^ i!taBBa!BSgEgaab jiaa^aiiijtaHmBagsiSKSiaaiKHWiasgva^A ^m ti^'a g^ 'irogaBtgsB^^
><s><9-!s _-0'-g»"*?>-»3»-^-^>.-<€>0-J
>-<^>-<5X2>•*
producţia materialelor de con­
strucţii să crească de la un an
la altul. „Propun — a spus vor­
bitorul — ca în acest an, numai
pe baza posibilităţilor locale,
să se dezvolte capacitatea de
producţie a carierei cu 10 la
sută. Consider că una din a-
ceste posibilităţi locale este in­
troducerea micii mecanizări la
toate fazele de lucru cît şi folo­
sirea mai judicioasă a agregate­
lor existente".
Atecanicul Viorcl Bîrna a pro­
pus să se studieze posibilităţile
pentru ca pe viitor evacuarea
sterilului din fronturile de lucru
să se facă mecanic, ceea ce va
duce Ia uşurarea muncii şi la o
exploatare mai intensă în carie­
ră. De asemenea, e| a arătat
necesitatea unificării fronturilor
de lucru de la carierele Gura
Morii şi Pietroasa. „Acest lucru
— a arătat vorbitorul — ne va
permite să creem noi trepte în
vederea exploatării mai raţionale
a masivului".
Cu prilejul dezbaterii proiec­
tului de Directive s-au făcut şi
alte propuneri privitoare la îm­
bunătăţirea calităţii materialelor
de construcţii, calificarea munci­
torilor etc. Din dezbateri a re­
ieşit hotărîrea acestui colectiv
de a traduce în viaţă prevederile
proiectului de Directive ale celui
de-al IH-lea Congres al P.M.R.
şi de a trimite şantierelor lo­
cale materiale de construcţii cît
mai multe, de calitate bună şi
la un preţ de cost cît mai redus.
I. MANEA
mic şi în cantităţi suficiente li­
monita albastră de Pădurea o-
raşului, care asigură indici de
utilizare înalţi. De asemenea,
cerem calcar mai mult şi de ca­
litate mai bună.
Am făcut doar cîteva propu­
neri, care nu prezintă dificultăţi
în rezolvare. Pentru uzina „Vic-
toria“-Călan însă, ele valorează
mult. Noi vom putea astfel spori
mult producţia de fontă cu agre­
gatele pe care le avem astăzi şi
în felul acesta vom aduce o pre­
ţioasă contribuţie la realizarea
celor 4.000.000 tone fontă cît
prevede pentru anul 1965, pro­
iectul de Directive ale celui de-a!
III-lea Congres al partidului.
MO T Ă
99 M etoda“ iu i
Satul Mesteacăn, aparţinător ora­
şului Brad, are aproximativ 700 de
locuitori, dintre care aproape 100 fa­
gospodării din sat, Mesteacănul este
complect colectivizat. Oamenii de
aici şi-au ridicat în roşu un cămin
cultural (va fi dat în folosinţă în cin­
stea zilei de 23 August), colectiviştii
au construit un grajd nou şi un se­
diu pentru colectivă.
Ceea ce a rămas însă în urmă este
viaţa culturală a satului. Cauzele sînt
dezinteresul celor trei cadre didacti­
ce, lipsa de îndrumare şi control şi
aportul nesatisfăcător ai organizaţiei de
bază U.T.M.
Pentru impulsionarea activităţii cul­
turale în seara zilei de 24 mai a.c. a
avut loc o şedinţă de organizare a
conducerii căminului cultural. In spri­
jinul localnicilor au venit două cadre
de la biblioteca raională din Brad.
Nimic de zis, acestea au dat îndrumări
preţioase soţilor Aurora şi Avram Pă-
trui, învăţători în Mesteacăn. Iată însă
cum mobilizează învăţătorul Avram
Pătrui tineretul la activitatea cultura­
lă : rupe o foaie de hîrtie dintr-un
caiet, o împătură în opt şi-apoi face
iot atîtea bileţele pe care le trimite ia
domiciliul celor chemaţi la cămin. O
asemenea metodă e şi firesc să nu dea
rezultate. Ea reflectă nepăsarea, indo­
lenţa, lipsa de respect faţă de munca
culturală.
Secţia de învăţămînt şi cultură a
sfatului popular raional Brad credem
că are un cuvint de spus privind efi­
cacitatea acestei metode.
Secretara! de partidUN ŢlNÂR
DE NĂDEJDE
«/X-V/N/V tA/WV',
Printre muncitorii de la
I.G.O.-Haţeg, care contri­
buie la îndeplinirea şi de­
păşirea indicilor de plan,
se numără şi utemistul
Tiberiu Seule. El este cu­
noscut de toţi cetăţenii o-
raşului ca unul ce-şi înde­
plineşte sarcinile cu mul­
tă conştiinciozitate, dină
lucrări de bună calitate.
Pentru strădania sa, în­
treprinderea l-a evidenţiat
de mai multe ori, iar cu
ocazia zilei de 1 Mai i-a '(
fost acordat titlul de frun- ^
taş In muncă; fotografia
sa este expusă la panoul
fruntaşilor din centrul 0-
raşului.
In cinstea celui de-al III-
lea Congres al partidului,
tinărul zugrav Tiberiu
Senk s-a angajat ca în a-
cest an, în fiecare lună să
depăşească planul cu 10 la
sută. Acest angajament a
fost depăşit mult. De a-
semenea. tinărul zugrav a
realizat însemnate econo­
mii de materiale.
Fruntaş in muncă, frun­
taş în acţiuni culturale —
face parte din echipa de
dansuri de pe lingă casa
raională de cultură — el
răspunde cu drag tuturor
sarcinilor. Nu există ac­
ţiune la care utemistul
Senk să nu ia parte. Bri­
gada ăe muncă patriotică
din care face parte se
mîndreşte cu aprotul adus
de el. Drept răsplată a
muncii sale, recent, i-a
fost luminată insigna de
„brigadier al muncii pa­
triotice“, iar de curînd a
obţinut insigna de „Prie­
ten al cărţii“.
Deşi are numai 19 ani,
el se străduieşte ca echipa
^ din care face parte să fie
A fruntaşă, răspunzînă ast-
z fel grijii pe care partidul
L şi guvernul o poartă oa-
wicvJ.Iot muncii.
SIDONfA RUSAN
GHEORGHE PÎRVAN
corespondenţi
Sărbătorirea a 50 de ani de la rea­
lizarea primului zbor a lui Aurel Vlah
cu. constiluie un potrivit prilej de a
cinsti omagial numele acestui pionier
al aviaţiei romineşti şi mondiale şi
totodată o fericită ocazie de a evoca
unele aspecte ale vieţii sale, mai pu­
ţin cunoscute. Ne vom opri astfel asu­
pra lui Aurel Vlaica, elev şi adoles­
cent.
S-a spus in trecut — şi asta cu oare­
care indulgenţă — că Vlaica a fost
un elev şi student „silitor", că notele
lui erau „variate“, că „lucrările scrip- să reţină: hotărîrea stăruitoare de a
turistice" se prezentau „submediocre"
şi că ta cete mai multe materii răs­
punsurile erau „abia mulţumitoare".
M-am aplecat mai cu atenţie asupra
matricolelor aflate la Orăşiie, unde
Vlaicu şi-a făcut o bună parte din
studii, şi am constatat că aceste in-
teresante şi valoroase documente pe­
dagogice dovedesc că m cei 8 ani
şcolari făcuţi la Binţinţi şi Orăşiie
„Vlaik Aurel" s-a prezentat cu certi­
tudine ca un elev bun. Dovadă, majo­
ritatea notărilor ezistente sini
cu „bine" şi „excelent". Tre­
buie să reţinem apoi faptul că
Aurel Vlaicu a trecut in clasa I-a
ca premiant, cu media generată Joar-
te bine", că in clasa a II-a a luat
premiu in cărţi, că avea o siguranţă
„constantă" etc.
Pentru pedagogia ştiinţifică,valoa­
rea adevărată a unui elev o dă insă,
nu certificatele sau notările la răspuns
surite învăţate pe de rost. nu atit teo­
ria, în general, ci mai ales faptele;
ce poate realiza practic, ce deprinderi
dc viaţă şi muncă are acel elev ca
viitor cetăţean. Din acest punct de
vedere, încă de pe băncile şcolii. Au­
rel Vlaicu a dat dovadă că va fi un
om integru şi folositor ţăriisale.
Vlaicu s-a remarcat dintre toţi elevii
(Urmare din pag. l-a).
ăsta în mină. Iacă, nici măcar
Sidea nu mai e rămas în urmă...
Şi-a recuperat minusul... Şi ori
ce-ai zice, ortul lui e uriul din­
tre cele mai grele, de-aici de
la Adusariu.
Plecă mai departe. La o co­
titură a galeriei, îi apăru în fa­
ţă, coborît de pe un plan încli­
nat apropiat, un tînăr rotofei,
cu faţa brobonită de sudoare.
— Baci Gheorghe, iar îi bai
cu aerul. Căutăm după lăcătuş...
Mi-i teamă că nu mai putem
puşca nimic azi, dacă ne dă tot
atît de puţin aer.
— Ia să văd, vino cu mine 1
făcu autoritar omul. Deşi... zi­
ceam că dau întîi o fugă pînă
la ai lui Tănase...
După ce cei doi urcară vreo
50 de scări, nimeriră într-un
preabataj puternic luminat. Aici
căldura îi obliga pe mineri să
lucreze fără cămăşi pe ei.
— E destul de greu aici la
voi...
— Greu ? ! Ce vorbă ? ! Doaf
sîntem mineri, ce naiba ! Nu ne
speriem de o ţîră de căldură...
Şi-apoi aici toţi sîntem membri
de partid ; eu îs numai candi­
dat... Asta nu mă împiedică însă
să pun osul la treabă la fel ca
ceilalţi... Doar, ştii şi dumnea­
ta, se-apropie Congresul, nu
vrem să ne dăm de ruşine...
— H m ! Bine ai z is ! Ar fi
nu ştiu cum, tocmai voi...
In abataj oamenii erau cătră­
niţi. Bătutul găurilor mergea
greu. In două ore abia cîteva
bătuseră.
— Ati telefonat sus ?
— Da ; ne-au spus că ne-au
trimis aer la maximum, da’ eu
nu înţeleg ce maximum o fi
3 In toate circumscripţiile sa­
nitare din oraşul Deva, s-au
deschis cursurile „Şcoala ma­
mei“. La cursuri participă temei
gravide şi mamele ce au copii
pînă la 3 ani. Lecţiile sînt pre­
date de medici, felceri, surori
de ocrotire şi moaşe. (Dr. M.
TRIFU, medic).
0 Zilele trecute, un număr de
12 strungari de la Atelierele cen­
trale din Gurabarza au efectuat
96 ore de muncă voluntară. Ei
au executat diferite piese pentru
funicular, flanşe pentru conduc­
tele din mină, 50 piuliţe de ra­
cord şi au frezat două roţi din­
ţate. Cea mai mare contribuţie
au adus-o tovarăşii Roman Ru-
xanda, Adam Demian, Roman
Drăgan şi Arsenie Bărăştean
(I. VIŞA, strungar).
(JJla ie u
Of-ăfti
pentru preferinţele sale practice, pen­
tru lucrările tetmice. Năstruşniciile
minţii sate inventative au uimit pe
profesori, căci Vlaicu ştia să repare
ceasurile şi se pricepea să instaleze
lumina electrică, dar mai ales avea
o înclinaţie deosebită pentru confec­
ţionarea diferitelor obiecte folositoare
sau chiar a unor maşini miniaturale.
Învăţa bine. După cum reiese din
matricole, notările cele mai bune le
avea la fizică, ştiinţele naturii, mate­
matică şi mai ales la desen. Se Vede
clar că aceste obiecte erau mai apro-
piate înclinaţiilor şi preocupărilor sale
tehnice. Vlaicu n-a învăţat pentru note
ci pentru viaţă. In mintea lui se în­
firipau fel de fel de născociri. Lumina
de fericire a ochilor săi ageri şi cu­
minţenia omului pasionat, ii făceau
pe profesori să-l admire. Fără îndoială
că evoluţia de mai iirziii a ingineru­
lui Aurel Vlaicu putea fi descifrată,
in linii mari, încă de pe băncile
şcolii.
Din viaţa de elev a lui Aurel Vlai­
cu, tineretul va trebui, fără îndoială,
realiza ceva folositor omului, pasiunea
şi spiritul inovator, preocupările şl vo­
caţia sa pentru tehnică, lupta perma­
nentă pentru adevăr şi progres. Dacă
Aurel Vlaicu a avut de înfruntat vi­
tregia unui regim care rupea „educa­
ţia" tineretului de practica vieţii şi
de punerea acesteia in slujba poporu­
lui, tineretul de astăzi, favorizat de
noile condiţii, trebuie să vadă în
Aurel Vlaicu un exemplu demn de
urmat. Prin ce a fosi şi a devenit
Aurel Vlaicu, el constiluie pentru toţi
un îndemn la a pune întreaga noastră
activitate in slujba poporului, asiazi
constructor şi stăpin.
Proî. IOAN IL5ESCU
Orăştie
Nr. n o )
curînd se va deschide
în C a p ita lă
şi ăsta, dacă abia iîsîie — făcu Expoziţia
şeful echipei. A fost şi prim-xni-
nerul pe aici. sovietică
— Eee... hai să căutăm îm­
preună. Aţi verificat toate legă­
turile ? La expoziţia sovietică, care se va
— Am verificat! spuse ou ju­ deschide în Capitală la mijlocul lumi
mătate de gură cel întrebat. A- iunie, lucrările de amenajare se des­
cum vreo oră le-am verificat... făşoară într-un ritm rapid. Peste 80 de
da’ fără lăcătuş, că n-o venit specialişti sovietici, împreună cu nu­
încă... meroşi tehnicieni şi muncitori romîni,
— Hai Încă o dată. lucrează Ia montarea exponatelor, Ia
Merseră amîndoi în lungul finisarea decorării pavilionului şi ame­
conductei de aer comprimat. Aici najarea terenurilor înconjurătoare.
strînseră o mufă, dincolo un şu­ Marea majoritate a celor aproxima­
rub, în altă parte astupară cu tiv 6.000 de exponate au sosit şi sînt
cîlţi o crăpătură pe unde scăpa în curs de montare. La expoziţie vor
aerul... fi reprezentate prin produsele lor zeci
— Hai, daţi-i drumul acum ! de întreprinderi sovietice din diferita
Ciocanele de perforat înce­ ramuri industriale.
O parte însemnată a expoziţiei va fi
pură să duduie ca nişte mo­
consacrată industriei grele, îndeosebi
toare.
industriei constructoare de maşini.
— Merge ! Faină treabă...
Un stand este consacrat automaticii
— Fe... vedeţi ; şi voi mai
aşteptaţi lăcătuşul de revizie... şi electronicii.
Expoziţia va mai cuprinde diferite stan­
Cînd sînt lucruri de-astea mici
de pus la punct faceţi-le şi sin­ duri consacrate echipamentului elec­
guri... Ce să mai pierdeţi timpul trotehnic, produselor optice, aparatajelor
şi instrumentelor muzicale, radiodifuziu­
căutînd după lăcătuş...
nii şi televiziunii, industriei uşoare şi
— Mulfumesc, tovarăşe secre­ alimentare.
tar. De fapt ne-a spus asta şi in­
ginerul, dar noi, am crezut... Sub formă de machete vor fi expuse
o instalaţie de reformlng catalitic şi
Omu! se întorcea de acum la de rafinare catalitică, o Instalaţie de
suitorul pe care urcase adinea­
ori. foraj, o macara rotativă cu capacitate
— Vedeţi c-o să spun să vă de ridicare de 120 tone şi altele.
In centrul atenţiei vor sta machetele
trimită nişte sifon sau apă mi­ sateliţilor artificiali sovietici ai Pâ-
nerală aici... E cald la voi aici ! mîntului şi a ultimei trepte a rachetei
— le strigă minerilor înainte de cosmice, modele de noi avioane, ma­
a dispare în întunericul de jos.
terialele referitoare la folosirea energiei
— Mulţumim ! Chiar că nu S atomice în scopuri paşnice şi altele,
ne-ar strica... — îi răspunseră
bucuroşi minerii. care vor ilustra unele din ultimele cu­
ceriri ale ştiinţei şi tehnicii sovietice.
Apoi unul dintre ei, se vede
In timpul cît va fi deschisă expo­
mai nou în echipă, întrebă :
ziţia, majoritatea acestor exponate vor
— Da’ cine-i ăsta ; vreun...
şef ? ! fi în stare de funcţiune. Ele se carac­
terizează prin înaltul lor nivel tehnic,
— Da de unde. ortac de-ai prin ingeniozitatea soluţiilor tehnice a-
noştri, tovarăşul Ruda Gheor-
ghe, secretarul de partid... doptate, fiind o mărturie a realizărilor
uriaşe ale tehnicii şi ştiinţei sovietice.
Printre manifestările auxiliare orga­
nizate cu acest prilej se înscriu pre­
zentări de filme documentare, parăzi
ale modei sovietice, zboruri de agre­
ment cu elicopterele.
0 Colectivul de muncitori de Vor fi organizate, de asemenea, pen­
la secţia de preparare a I. M. tru vizitatorii din ţară, excursii în grup
de talc din Zlaşti, raionul Hu­ de către Consiliul General A.R.L.U.S.,
nedoara, a efectuat 244 ore de în colaborare cu O.N.T.-Carpaţi. Par­
muncă voluntară la repararea ticipanţii la aceste excursii pot bene­
unui drum ce duce spre magazia ficia la transportul pe C.F.R. cu tre­
gării C F.R. şi la transportul nuri complete, de reducere între 50—
cărămizilor refractare rezultate 67 la sută.
din demolări. S-au evidenţiat
brigăzile utemiste de muncă pa­ m iL r k fte re m sL d e h
triotică (P. SUCIU, corespon­
dent). PENTRU 24 ORE
° Tinerii de la G.A.C. „Bă- Vreme schimbătoare cu cerul varia­
ceana“ din Bacea, raionul Ilia, bil ziua, cu înseninări noaptea. Vor
au curăţat prin muncă voluntară mai cădea ploi locale. Temperatura
11 ha. păşune, au transportat la staţionară f ziua între 23-28 grade, iar
cîmp 200 tone îngrăşăminte na­ noaptea între 10-15 grade. Vînt potri­
turale, au colectat 1.000 Rg. fier vit din sectorul vest
vechi şi au participat la lucrările PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
de construire a unui saivan.
Vreme nestabilă cu temperatura sta­
(I. BURZA. corespondent). ţionară.
AVIZ
Incepînd de Ia 1 iunie a. c. cursa aeriană Bucureşti-Deva-
Arad şi retur circulă după ur maiorul o ra r:
17,40 Bucureşti 8,50
19,05 Deva 7,25
19,20 Deva 7,10
Arad 6,30
20,00
In zilele de luni, miercuri şi vineri se pune în circulaţie
o nouă linie aeriană Timişoara- Deva-CIuj şi retur.
8,55 Timişoara 13,00
9,50 Deva 12,05
10,05 Deva 11,50
10,40 Cluj 11,15
Tarife Deva Bucureşti Iei 126
Deva Arad lei 79
Deva Timişoara Iei 78
Deva Cluj lei 76
Informaţii suplimentare se pot obţine de la Agenţia
T.A.R.O.M. Deva, str. Piaţa Unirii, 11, telefon 52 sau de la
aeroportul Deva, telefon interurban 8.
Cooperativa ,J u n o a ooleetivă“ Sîmeria
Execută pentru deservirea populaţiei :
Mobilă şi binale la comandă
0 Confecţii de croitorie după comandă
Reparaţii şi instalaţii electrice interioare şi exterioare
Reparaţii şi închirieri de biciclete
0 Lucrări de spălătorie m ecanică
® Rebobinări de motoare electrice
° Articole ele artizanat
fi