Page 46 - 1960-06

Pa?. ? DRUW l) WGCmtlSMVLUl Nr. 1701

P E N T R U ÎMBUNĂTĂŢIREA C O N Ţ IN U T U L U I M U N C II D E C R E A Ţ IE

OC^jOSQQLXCOi>DQQtXXXXXXXXXXXXX300lPOOPPQwOSCClLK3Qt aoaQtXXaxaOCXXXXKXlOOOQC^CiSPvRXXXîOOOOOOOOOOOOO^aOOOOOCI «^?00000CXX)fetotKX3000{XXX3Q600C)tkXX?Q0CX)00^XXXX?(XXXkX^X?0Cî0000P0000QgX)00CX)00000000CCXX?0O

L I T E R A R Ă ÎN R E G I U N E A H U N E D O A R A

OOOOţXXXXXXXJQGQOQCOîXîOCiXXSCCCCCiîCCQOGiJSXXîCGGCCCCîOîXXJOiCXXXXXXXXXvOG<1XX3iX/C0Ci0CiXXXXXî0C©DC3000O0GCQ0Q©ţ«CjCCO?QCQSCXSQQOCXXîOOOtXrOCCOOOOCO'OCOGOOQQOOCCSQOOf

ghetoarea" aparţinînd Anei Şoit, meni şi marile prefaceri revolu­ tar al Comitetului regional de preciate de către oamenii mun­ rînd vechii conduceri a cercu­
cii. lui în frunte cu Iv. Martinovici,
Pentru prima dată In regiunea noastră, duminică,.5 iunie, act de acuzare împotriva războ­ ţionare din jurul său, deşi tră­ partid in cuvîntul său, a arătat element carierist, promotor al
Dar cine, dacă nu membrii unor idei cosmopolite în crea­
a.c., din iniţiativa Comitetului regional de partid şi a Comite­ iului fascist şi caldă pledoarie ieşte în Hunedoara, acolo unde cu claritate sarcinile care sînt cercurilor literare, să scrie texte ţie, care considera „nedemnă“
bune pentru brigăzile artistice coborârea în mijlocul muncitori­
tului executiv al sfatului popular regional a avut loc la Deva pentru apărarea viitorului feri­ se săvîrşesc adevărate fapte de mereu actuale pentru orientarea de agitaţie? lor, a frămîntăriior lor.

consfătuirea creatorilor literari din cercurile literare şi colec­ cit al omenirii s-a considerat de eroism în'muncă. Există la unii de viitor a tinerilor condeieri. Poezia, monologul, sceneta, Pentru ca pe viitor în cercu­
tivele de creaţie ale brigăzilor artistice de agitaţie hunedorene. cei prezenţi la consfătuire că el tineri creatori literari o fugă ne­ „Regiunea Hunedoara — spus foiletonul, epigrama, pot li uti­ rile literare să nu mai existe
lizate cu succes în programele astfel de manifestări, organele
Cei prezenţi la consfătuire au dezbătut pe larg, la un ni­ marchează o etapă importantă justificată după forme eît mai tovarăşul Lazăr David — fru­ de brigăzi. Şi cel care scrie pen­ tutelare trebuie să dea o mai
tru brigada artistică are o du­ mare atenţie integrării muncii
vel adecvat, problemele impor fante ale creaţiei literare din în creaţia poetei. neobişnuite, fapt ce duce la o moasă şi bogată, cu tradiţii is­ blă satisfacţie: aceea de a-şi lor, în viaţa culturabartistică a
vedea valorificată creaţia şi ceea cluburilor, căminelor culturale
regiunea noastră in spiritul leninist al realismului socialist, Cu prilejul împlinirii a 30 sărăcire de idei în lucrările lor torice în lupta pentru biruinţa ce este şi mai important faptul sau caselor de cultură pe lîngă
al partinităţii. In centrul atenţiei au stat problemele ridicării de ani de la grevele minerilor sau la exagerări care n-au ni­ socialismului, cu oameni minu­ de a şti că a contribuit Ia a- care funcţionează. In această
din Valea Jiului din 1929, ca mic comun cu realitatea — au naţi, o regiune în care pecetea vîntul colectivelor de muncitori privinţă şi organele şi organi­
conţinutului şi măiestriei artistice a lucrărilor creatorilor lite­ un omagiu adus jertfei eroilor arătat tov. Ioan Horea, Ana vieţii noi este puternic şi trai­ şi ţărani muncitori spre noi şi zaţiile de partid trebuie să se
rari, pe măsura realizărilor oamenilor muncii din regiunea căzuţi în luptele de la Lupeni, Şoit şi I. Străuţ. nic imprimată, oferă azi, aseme­ măreţe realizări. ocupe mai mult de îndrumarea
noastră pe drumul construirii socialismului, în lumina măre­ tot prin Casa regională de crea­ nea tuturor regiunilor din ţară, şi justa orientare a planurilor
ţelor sarcini cuprinse în proiectul de Directive ale celui de-al ţie, s-a publicat anul trecut vo­ Tendinţe de evazionism, de uriaşe posibilităţi de inspiraţie Atitudini de subapreciere a de muncă ale cercurilor literare
lumul „Flăcări nestinse“ la care îndepărtare de realitate, s-au şi documentare oricărui scriitor brigăzilor artistice de agitaţie în lumina sarcinilor celor mai
III-lea Congres al P.M.R. au colaborat I. Străuţ ş i . Ana manifestat chiar şi în cadrul se­ care doreşte şi se simte în stare actuale, legate de viaţa concre­
Prima parte a consfătuirii a fost consacrată dezbaterii pro­ Şoit. Schiţele şi povestirile din minarului de creaţie de la sfâr­ să zugrăvească această viaţă s-au făcut vizibile chiar şi în ca­ tă, specifică a localităţii res­
acest volum aduc în faţa citi­ şitul consfătuirii prin lucrările clocotitoare, cu măiestria ceru­ pective.
blemelor cuprinse în raportul prezentat de tovarăşul Cismaşu torului aspecte din viaţa grea prezentate de Ioan Dop din tă de exigenţele realismului so­ drul cercului literar „Flacăra"
Cornel, şeful secţiei regionale de invăţâmînt şi cultură, a muncitorilor mineri în timpul Sebeş şi Dorin Mănăştureanu cialist.
cu privire la realizările şi perspectivele creaţiei literare regimului burghezo-moşieresc cît din Orăştie. Acesta din urmă în din Hunedoara. Această stare
din regiunea Hunedoara, iar cea de a doua unor probleme de şi momentele luptei acestora poezia prezentată în discuţie în Bogăţia noastră cea mai He
creaţie rezolvate în cadrul seminarului de creaţie susţinut de pentru cîştigarea drepturilor, iar seminar s-a lăsat furat de mi­ preţ însă, căreia încă nu i s-a de lucruri s-a datorat în primul
scriitorii Haralamb Zincă, I. D, Bălan şi Ioan Horea, delegaţi versurile cîntă realitatea con­ rajul unei expresii alambicate, găsit etalonul, este omul care a
ai Uniunii Scriitorilor din R.P.R. temporană, bucuria de a trăi a încărcat© de „marasmice stri­ sîngerat în luptele greviste din Principiul partinităţii,
harnicilor mineri ai zilelor noa­ denţe“ şi „grave sanctităţi (? 1) Valea Jiului, a îndurat cu tena­ în centrul activităţii
Din aceste dezbateri s-au desprins o serie de învăţăminte stre, cărora partidul, statul de­ verbale“, cum singur se spune citatea unui munte potopul bles­ cercurilor literarei
valoroase menite să contribuie la îmbunătăţirea activităţii mocrat popular le acordă condi­ în unele poezii. Faţă de această tematului regim apus pe veci,
creatorilor literari din regiunea Hunedoara, învăţăminte subli­ ţii minunate de viaţă. poezie a sa, Haralamb Zincă, omul care a participat la înfăp­
niate in concluzii de tov. Lazăr David, secretar al Comi­ Ion Horea, I. D. Bălan, Victor tuirea actului revoluţionar de la
Participanţii la consfătuire au Niţă şi Gheorghe Boitor au luat 23 August, apoi, în grele condi­
tetului regional de partid, care a arătat pe larg in faţa tine­ arătat însă că, cu toate aceste atitudine, arătîndu-i autorului a- ţii, după eliberare, a dat patriei
rilor creatori literari huneăore ni sarcinile ce le revin în vii­ succese certe în ceea ce priveş­ cestor versuri că în felul acesta cărbune, fontă şl oţel avînd
tor, în scopul creării unor lucrăr i în care să se reflecte cît mai te apropierea de preocupările se îndepărtează de masele largi drept hrană doar doi trei car­
veridic chipul omului nou, crescut şi educat de partid. oamenilor muncii a creatorilor de cititori. Tînărului creator i se tofi pe zi ; acest om care este
literari, se mai manifestă în cere o-atitudine clară faţă de plămădit dintr-un aliaj mai tare
Oamenii muncii» faptele lor — unele cercuri literare o sărăcire problemele realităţii, părăsirea ca orice oţel de către partid de-a In cuvîntul de închidere a dez­ cele mai eficace mijloace de îm­
în centrul atenţiei creatorilor a tematicii în scris, o rupere ne­ limbajului grandilocvent, cu în­ lungul anilor îndelungaţi de lup­ baterilor Consfătuirii tinerilor bunătăţire a învăţămîniului po­
justificată de viaţă. Tov. Petru clinaţii moderniste, şi abordarea tă, omul care a înălţat Hune­ creatori hunedoreni, tov. Lazăr litic şi profesional rezervat crea­
literari Toma şi alţii au arătat că la unui stil simplu, pe înţelesul tu­ doara socialistă şi oraşul nou David reterindu-se la principiul torilor literari. Se cere o mai
cercul literar din Alba Iulia se turor, aşa cum de altfel autorul Uricani, omul care a spintecat partinităţii în activitatea creato­ mare grijă pentru studierea cla­
Una din problemele impor­ lor Uniunii Scriitorilor, au sub­ mai citesc uneori producţii lite­ a şl făcut în „Catrene hunedo- munţii construind linia Bum- rilor literari, a orientat activita­ sicilor literaturii progresiste,
tante dezbătute în cadrul primei liniat valoarea unor schiţe şi po­ rare care înfăţişează teme mi­ rene“ şi „Imperative“ publicate beşti-Livezeni, săvîrşind mii de tea lor pe baza învăţăturii leni­ pentru îmbunătăţirea bogăţiei de
consfătuiri a creatorilor literari vestiri cum sînt cele scrise de Iri- nore, nesemnificative. Aici, in­ în ultima culegere literară re­ fapte de eroism. niste arătînd că „partidul nostru idei ce se pot desprinde din lu­
din regiunea noastră a fost a- mie Străuţ şi Petre Ţîrău închina­ tr-o vreme se scriau mai mult gională. îndeamnă creaţia literară să se crările bogatului folclor al po­
ceea privitoare la felul cum tine­ te luptei comuniştilor, cele ale lui pasteluri, de cît lucrări cu un Iată, tovarăşi, comoara noas­ desfăşoare în spiritul învăţătu­ porului nostru.
rii condeieri ţin pasul cu noile bogat conţinut tcmatico-ideolo- „Cunoaşterea şi înţelegerea tră cea mai de preţ despre care rii leniniste, să devină în în­
şi minunatele prefaceri de pe Mircea Tuţă, muncitor la blu- g ic , este cazul Deliei Crăciun justă a politicii partidului nos­ sînteţi chemaţi să scrieţi ! tregimea ei o cauză a celor ce In felul acesta se va lichida
aceste meleaguri, realizate sub ming, sau cele semnate de Ca- şi al altor membri ai cercului. tru căruia îi datorăm totul, pă­ muncesc, să aibe la bază o ori­ ruperea de viaţă a unora dintre
conducerea partidului, felul cum tinca Spătaru operatoare la sta­ trunderea sensului vieţii noi, Observaţi cu ochiul ager mun­ entare ideologică clară şi mili­ creatorii literari, abdicarea de Ia
acestea se reflectă în lucrările ţia de radioficare din Hunedoa­ Tovarăşa Catinca Spătaru a este o condiţie indispensabilă a ca acestor eroi, pătrundeţi în tantă, să răspundă principiului principiile realismului socialist,
ra. Acestea au reuşit să se ri­ arătat printre altele că spre deo­ muncii de creaţie. Fără aceasta leninist al partinităţii în litera­ se va putea preveni şi stîrpi din
lor. dice la un nivel corespunzător sebire de ceilalţi membri ai cer­ viaţa şi sentimentele lor, stu- tură, care cere scriitorilor să rădăcini influienţele dăunătoare
Realităţile regiunii noastre au tocmai pentru că sînt roadele cului literar „Flacăra“, Dan nu poţi deveni scriitor“ — a diaţi-le voinţa mai tare decît treacă în mod deschis pe pozi­ ale unor elemenle răuvoitoare,
cunoaşterii nemijlocite a realită­ cremenea şi veţi izbuti să cre­ ţia proletariatului“. „Pentru pro­ ale unor elemente promotoare
constituit şi constituie un în­ ţii regiunii noastre, a frămîn- Constantinescu compune „Mari­ spus în cuvîntul său tov. Hara­ aţi lucrări pe care — după cum letariat literatura nu poate fi un ale curentelor burgheze în crea­
semnat izvor de inspiraţie pentru tărilor specifice omului nou, a spus tovarăşul Hruşciov — instrument în folosul unor per­ ţie, care încearcă să destrame
scriitori şi artişti. Transformă­ născut şi călit în focul luptei pe lamb Zincă. nu eşti obligat să Ie citeşti cu soane sau grupuri, ci ea este o unitatea cercului, îndepărtîndu-1
rile revoluţionare petrecute în a- parte integrantă a cauzei gene­ de problemele acute ale realită­
rale a proletariatului“. ţii, de sarcinile puse de partid.
ceastă parte a ţării în anii re­ frontul socialismului. ne“ în loc să scrie despre oa- Tovarăşul Lazăr David, secre- acul lîngă tine“.
Succesele de pînă acum din Cercurile literare trebuie să-şi
gimului democrat popular, oa­ In general tematica lucrărilor Cercurile literare — sprijin de nădejde activitatea de creaţie a celor mai cîştige autoritate sporită prin
menii noi ai zilelor noastre, au publicate, ca şi a celor care se talentaţi membri ai cercurilor li­ crearea a tot mai multe lucrări
stat şi continuă să stea în cen­ citesc şi se discută în cercurile terare din Hunedoara, Deva, de o înaltă ţinută artistică, pă­
Petroşani, Orăştie, Brad, Lupeni, trunse de spirit de partid. De a-
trul lucrărilor literare ale mul­ literare este corespunzătoare. muncii culturale de masă Alba Iulia, Gugir etc. dovedesc ceea este necesar să se întăreas­
tor scriitori. S-ar putea spune Conţinutul versurilor şi prozei ataşamentul tinerilor creatori că necontenit cu noi elemente ta­
din regiunea noastră faţă de a- lentate din rîndurile muncitorilor
că în anii de după eliberare s-a care reuşeşte să emoţioneze, să Od 'ă cu activitatea de creaţie ducaţie patriotică a maselor este acela de a „fabrica“ poeţi ceastă cauză a proletariatului, din producţie, care să fie spri­
născut o adevărată literatură a convingă, este axat pe probleme­ literară propriu - zisă, membrii largi în spiritul politicii parti­ şi prozatori, ci de a-i apropia faţă de partid, prin participarea jiniţi cu dragoste şi răbdare
Hunedoarei. Dintre poeţii şi pro­ le actualităţii, tinerii inspirîndu- cercurilor literare au datoria să dului nostru. nemijlocită la construirea lumii pentru a ajunge la nivelul ce­
zatorii romîni contemporani a- se din lupta poporului nostru contribuie la viaţa culturală a pe membrii lor de actualitate, noi, socialiste. Nu întotdeauna lor mal buni.
proape că nu există unul care să pentru socialism. In acest sens localităţii în care activează. In O formă dintre cele mai con­ de a-i folosi în munca politcăi însă, au arătat scriitorii Hara­
nu fi scris despre munca eroică vorbitorii au dat exemplu culege­ această privinţă au obţinut suc­ crete de activitate culturală la şi culturală de masă desfăşu­ lamb Zincă. Ioan Horea şi I. D. Marea majoritate a celor care
rea recent apărută cu sprijinul cese importante cercurile litera­ care sînt chemaţi să participe ti­ rată de partid şi organizaţiile Bălan, cît şi tinerii creatori Al. au participat la lucrările primei
a oţelarilor şi constructorilor hu- Casei regionale a creaţiei popu­ re din Deva, Hunedoara, Petro­ nerii creatori literari este bri­ de masă prin pregătirea de şe­ Sevastianos, Ana Şoit, Florea consfătuiri a creatorilor literari
nedoreni, a minerilor din Valea lare — „Am crescut cu tine, şani, Orăştie, Brad şi altele, gada artistică de agitaţie. O a- zători şi serate literare, publica­ Savu şi alţii, cei care îşi încear­ hunedoreni au crescut odată cu
Jiului, despre înfăţişarea nouă Hunedoară“. Lucrările publicate sprijinind munca cultural-educa- devărată pepinieră de cadre pen- rea de articole la ziare şi mai că pentru prima dată forţele pe Republica, toate măreţele trans­
a Ţării moţilor, despre viaţa aici în marea lor majoritate sînt tivă desfăşurată în cluburi, col­ ttu cercurile literare o constituie ales întocmirea de programe tărîm artistic, sînt la nivelul e- formări de pe aceste meleaguri
îmbelşugată a ţăranilor colecti­ o reflectare pe plan artistic a turi roşii, cămine culturale etc., colectivele de creaţie ale brigă­ pentru brigăzile artistice de a- xigenţelor cititorilor zilelor noa­ le-au trăit şi ie-au văzut cu
vişti. realităţii contemporane a regiu­ zilor artistice de agitaţie. Din gifaţie. stre. Lucrările lor sînt fade, ce­ ochii lor, fiind părtaşi la ele în
nii noastre. In povestirea „Vi- prin organizarea unor şezători rândurile membrilor acestor co­ nuşii, neemoţionante. Cauza a- uzină, sau. mină, în fabrică sau
Despre primii ani ai construc­ niturile“ I. Străuţ dezbate pro­ lective se pot selecţiona elemen­ Este foarte bună iniţiativa cestor nereuşite trebuie căutată pe ogoare. Ei sînt deci cei mai
ţiei Hunedoarei socialiste, des­ blema educării omului în pro­ literare, simpozioane, seri lite­ te cu real talent, care pot con­ conducerilor unor cercuri de a în slaba pregătire teoretici, în drept de a o cunoaşte şi oglin­
pre lupta îndîrjită cu duşmanul cesul muncii. Elevul Victor Niţă tribui la întărirea cercurilor li­ trasa ca sarcină membrilor frun­ politico - ideologică ă autori­ di aşa cum este viaţa nouă crea­
de clasă a scris regretatul Ion cîntă noua Hunedoară, Catinca rare, emisiuni speciale la staţi­ terare. De aceea, e foarte indi­ taşi de a alcătui texte pentru tă de partid poporului nostru,
Călugării în romanul „Oţel şi Spătaru, Mircea Neagu şi Mir­ ile de radioficare, expoziţii etc. cat ca cercurile literare să ducă brigăzile artistice de agitaţie. In lor, lipsă lor de interes fată în tot ce are ea mai înălţător.
pîine“. Oamenii Văii Jiului din cea Enescu scriu despre con­ o largă campanie de sprijinire acest fel tinerii creatori iau un
trecut şi azi au făcut obiectul struirea şi reconstruirea oraşe­ Participanţi la consfătuire ca a brigăzilor artistice de agitaţie, contact mai strîns cu viaţa ime­ de pregătirea lor din punct de De aceea, oamenii muncii din
unor valoroase opere literare a- lor regiunii, despre oamenii noi 7. Al. Enăşescu, din partea Ca­ să colaboreze cu cluburile şi diată a întreprinderilor şi insti­ regiunea noastră, partidul, în­
parţinînd lui Geo Bogza şi Ni- ai zilelor noastre. Constantin căminele culturale pe această li­ tuţiilor, a G.A.S., S.M.T. şi a vedere cultural şi politic. tregul nostru popor Ie cere me­
colae Deleanu. Cartea de repor­ Clemente despre actul eliberării sei Centrale a Creaţiei Popu­ nie. Munca de scriere a textelor u A.G. clinescind 6 serie de as­ reu tinerilor creatori literari să
taje a lui V. Nicorovici „400 de de sub jugul fascist şi despre de brigadă, ca şi cea de compu­ pecte ale realităţii. In consfătuire s-a arătat că fie demni de zi iele ce le trăim,
zile în oraşul flăcărilor“ este un intelectualitatea zilelor noastre, lare din Bucureşti, prob Ioan nere a articolelor de ziar, este o dînd lucrări pe măsura epocii
document artistic despre Hune­ adevărată şcoală pentru forma­ Unii creatori cum sînt Traian birourile cercurilor literare şi or­ noastre,
doara de ieri şi cea de astăzi, iar Radu Selejan despre succe­ Miescu şi Elvira Ivaşcu, B. Da- rea viitorilor scriitori. Filimon din Deva, Radu Sele-
fiind un vibrant elogiu adus de jan din Petroşani, Gh. Negraru, ganele tutelare trebuie să caute
scriitor cuceririlor măreţe ale po­ sele Uniunii Sovietice în dome­ mianoiu şi alţii au arătat că a- Desigur, nu toţi cei care ac­ G. Ştefănescu şi Liciu Lucia din
porului nostru. tivează în cercurile literare vor Aninoasa, Ion Popa Stănileşti C oncluziirV W W \-\\'- *nA /W W V W S A A A a a ^i
niu] zborurilor cosmice. Cît ceste manifestări pe lîngă faptul deveni scriitori consacraţi. De din Orăştie, Maria Dragosin din
Transformarea conştiinţei oa­ fapt rostui cercurilor nici nu Vinţul de Jos, orientîndu-se că­
menilor sub influenţa realităţii despre poemul „Să cînte privi­ că trezesc gustul pentru litera­ tre sprijinirea activităţii artis­
noi statornicite pe plaiurile noa­
tură al auditorilor şi populari­

zează lucrările membrilor cer­

cului literar care le organizea­

ză, sînt mijloace eficace de e-

stre l-a inspirat şi pe Nicută tice de amatori şi-au îmbunătăţit In concluzie trebuie arătat că pentru o justă orientare a<
tinerilor condeieri din cadrul cercurilor literare şi a brigăzi-*
Tănase cînd şi-a scris cărţile mult orizontul tematic, creaţiile
<ior artistice de agitaţie un rol important îl au organizaţiile de<
închinate Hunedoarei. lor fiind mult mai aproape de } partid, care trebuie să îndrume creaţia literară în lumina celor<

Din regiunea noastră s-au ri­ împlinire decît înainte, mult mai jmai actuale sarcini. Organizaţiile de masă, secţiile de Învăţă-J
^mînt şi cultură ale sfaturilor populare, sînt chemate să acordeţ
dicat scriitori talentaţi ca Tibe- bogate în imagini artistice, su­
<tot sprijinul muncii tinerilor condeieri, creîndu-le condiţii del
riu Utan, Ion Lăncrăjan, I. D, gestive şi inedite. Cu toate a- \ deplasare în centrele importante din regiune, pentru a se docu-‘
Bălan, Ion Horea, Nicolae Ţie. cestea există în cadrul unor
Francisc Aăunteanu, Ion Raho- cercuri literare tendinţe de a ^ menta, creîndu-îe condiţii de studiu şi desfăşurare a şedinţelor <
de lucru şi a altor manifestări cu caracter de masă.
veanu şi alţii. subaprecia munca de creare a

Drumul acestor scriitori este textelor pentru brigăzile artis­

urmat şi de creatorii literari din tice de agitaţie. Unii începători Trebuie să se acorde toată atenţia orientării membrilor*
cele 13 cercuri literare existente în ale scrisului consideră că
cercurilor literare spre problemele actuale ale construirii socia-^
în regiunea noastră. Creatorii li­ este nedemn de a se „coborî“ iismuiui în lumina proiectului de Directive ale celui de-al1
111-lea Congres al P.M.R.
terari hunedoreni, marea majo­ la nivelul acestei arte pe care
ritate tineri, ei înşişi fii ai m ă­ ei o consideră „minoră". Din

reţelor prefaceri revoluţionare această pricină unele texte ale Birourile cercurilor literare existente au sarcina de a-şl^
mări exigenţele în ceea ce priveşte conţinutul şi nivelul artistic<
care s-au petrecut pe meleagu­ brigăzilor de agitaţie suferă sub al lucrărilor literare. Trebuie să se ocupe mai îndeaproape d<?L
rile noastre în anii regimului de raportul realizării artistice. Pro­
democraţie populară au reuşit blemele puse în discuţie în ca­ înarmarea creatorilor literari cu învăţătura marxist-leninistă şii
în bună măsură să oglindească drul programelor de brigadă tre­ caracteristicile de bază ale metodei reaiismiilui socialist.
în cele mai izbutite lucrări ale
Comisia regională de creaţie, în cel mai scurt timp trebuie^
lor publicate pe plan regional buie redate spectatorilor într-o să ia măsuri pentru întărirea cercurilor literare existente Gu­

sau republican o serie de aspec­ formă frumoasă, plăcută şi ac­ noi elemente talentate din rîndul muncitorilor şi ţăranilor mun-j

te din viaţa oamenilor noi edu­ In pauză, o discuţie amicală a scriitorului Haralamb Zincă, criticului literar Gh. Achi- cesibilă, Brigăzile artistice de citori, şi să înfiinţeze noi cercuri literare în centre importante'
caţi de partid. Majoritatea aces­ ţei şi tov. Z. Al. Enăşescu din partea Casei Centrale a Creaţiei Populare, cu tinerii crea­ agitaţie sînt factori importanţi ca Simeria, Zlatna, Cugir, Vulcan, Lonea, Gheiar, Teiiuc, Ţe-
tora, sînt muncitori şi ţărani tori literari Radu Selejan (cercul literar ,,Minerul“ Petroşani), Ana Şoit (cercul literar „Ion de afirmare a noului, de popu­
muncitori sau fii ai acestora Slavici“ — Deva), Catinca Spătaru (cercul literar „Flacăra“ _ Hunedoara), Grigore Goan- larizare a succeselor obţinute ele bea etc. unde sînt deja create condiţii pentru aceasta.
fapt care-i face să scrie din ţă (cercul literar „N. Labiş“ — Lupeni)„ Liciu Lucia (autoare de texte de brigăzi artistice colectivele de. muncitori şi com­ Se vor lua măsuri pentru organizarea de cercuri literarei
viaţa celor ce muncesc. Raportul de agitaţie — Aninoasa), Ion Marinescu (culegător de folclor_ Chitid şi Ana Dobrotă (ac­ batere a lipsurilor care se mai
prezentat de tovarăşul Cornel manifestă în diferite sectoare de şi publicarea de pagini speciale închinate creaţiei tinerilor con-<
Cismaşu şi discuţiile participan­
deieri ia ziarele locale şi articole în presa centrală, în vederea'

ţilor. la consfătuire, a delegaţi­ triţă la Teatrul de, stat de estradă — Deva), va lori licării celor mai izbutite lucrări. <

muncă. Ele sînt deosebit de a­ 'v ^ V W ? '.y. W v*vVvVvW W ‘