Page 5 - 1960-06
P. 5
Ii Hu,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNI ŢI VĂ!
C iT iŢ l iN N U M Ă R U L D E A Z I :
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI AL II1-LEA AL
P.M.R. IN DEZBATEREA OAMEjNILOR MUNCII: Iosif Trifu: Laminate ° De curînd, Ia furnalul nr.
! a! uzinei „Victoria“ Călan au
multe şi ieftine : Vasile Pătrâşeoiu — Sarcina noastră principală — calita
început lucrările pentru construi
tea minereului; Gheorghe Cioara — Trenuri cu tonaj sporit; Ing. I. Gu- rea coşului caupereior. Pînă în
prezent, s-au supat 650 m. c.
dasz — Drumul spre economii; Lingotiere durabile, de bună calitate; Pro
puneri însemnate pentru sporirea producţiei de metal. (pag. 3-a) <
Gh. Gomşuta: — Fontă mereu mai ieftină.
I. Străuf: Avaria n-a avut loc (pag. 2-a): de pămînt în vederea turnării
® Declara}ia comună a guvernului R. P. Mongole şi guvernului R. P. fundaţiei, s-au executat lucrări
Chineze. de armare a fundaţiei, s-au tur
c.’-rautavnrer» M uocw nac o Conferinţa primilor miniştri şl miniştrilor Afacerilor Externe ai State nat 130 m. c. de beton şi ur
mează să se facă turnarea ra
A nei XII Nr. 169! Joi 2 iunie I960 4 pagini 20 bani lor participante Ia blocul agresiv S. E.A.T.O, (pag. 4-a). dierului propriu-zis şi turnarea
în coîraje metalice a noului coş
aa — — w
IN 1NTIMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI L. ¦ tf,:. ..i-Ţ^ţy.' care va avea o înălţime de 70
m. (ALEX. TUZA, electrician).
® In zilele de 28 şi 29 mai
Creşte avîratul întrecerii socialiste a. c„ un grup de 64 salariaţi
de ia Spitalul unificat din Deva.
au făcut o excursie la băile Her-
culane şi ia Ada-Kaieh. Ex
FRUNTAŞII in ie i în alţi ia furnalele tiupedorens cursioniştii au vizitat cu acest
prilej, băile Hercuiane, cetatea
C O C S E R IE I Principalii! obiectiv al întrecerii siderurgiştiior de la de pe insula Ada-Kaleh si au
făcut o plimbare pe malul Du
In întrecerea socialistă Combinatul din Hunedoara îl constituie sporirea indicilor de nării. (M1RCEA TRIFU, me
în cinstea Congresului al utilizare a agregatelor, iapt care asigură realizarea unei produc dic).
III-lea al P.M.R., colectivul ţii mari de metal fără cheltuieli suplimentare. Furnaliştii de la
uzinei cocso-chimice de la secţia 1 furnale au îmbunătăţii reţeta de dozare a încărcăturii ° Maistrul Kutzaba l udovic
C.S.H. a produs peste plan furnalelor ca şi regimul termic de funcţionare. Pe această calc. de Ia l.R.Î.C. Deva. a pus re
In primele 5 luni ale anu ei au obţinut în luna mai un indice de utilizare cu 8,9 la cent în practică o inovaţie care
lui acesta mai mult de sută mal mare faţă de cel planificat. In acelaşi timp, au re constă din instalarea unui
4.100 tone cocs, metalur dus consumul pe tona de fontă cu 80 kg. cocs şi 43 kg. calcar. jgheab de alimentare la maşina
gic. iată doi din fruntaşii de închis cutii şi care duce pînă
cocseriei : Pe seama sporirii indicilor de utilizare a agregatelor, si- în hala de sterilizare. Prevăzut
derurgiştii din Hunedoara au dat peste plan pînă la 28 mai cu un dispozitiv, el serveşte la
O.T20 tone de fontă şi 6.850 tone de laminate. Totodată pre rostogolirea cutiilor pline. Jghea-
bul se poate regla pentru toate
dimensiunile de cutii. Dinfr-nn
ţul de cost pe tona de fontă a fost redus cu 85 lei şi cu apro antecalcul rezultă că această
ximativ 7 Iei pe tona de laminate. inovaţie va aduce economii a-
nuale de circa 10.000 iei. (FEQ-
Reduc greutatea pieselor turnate f " * i— 11— ' i— 1> n i— 1 r -< T3 REA NEDELCIU, şef de echi
pă).
La Hunedo&ra Ir1 Membrii, gospodăriei agricole colective „Octombrie -j
® Pentru a veni în ajutorul
La secţia turnă ţie calităţii muncii leg., a fazoanelor cu I' roşu“ din Biscaria se ocupă intens de întreţinerea 1 muncitorilor de la uzina „Vic
torie a uzinei „Vic lor. Ei luptă ca 0.5 leg. iar a colu culturilor. Printre colectivistele care muncesc cu In- ] toria" Călan care locuiesc în
toria'‘ din Câlan piesele turnate să rilor cu 0,720 leg. in începui u crăriîe ! L
se duce o acţiune fie cit mai aproa această acţiune,
susţinută pentru e- pe de toleranţele s-au evidenţiat e- noua seefie de ’ t sufleţtre se numără şi cele din echipa a II-a condu- 1 satele din împrejurimi, I.G.O.
conomtsirea meta interioare (in ce chipele conduse de să de Ghifta Cacuct. Acestea au terminat praşila 1 ţ
lului prin reduce priveşte greutatea) bov. Nicolae Das- t Hunedoara a pus în circulaţie
rea greutăţii, pie admise de STAS. călu, candidat de noi autobuse. Acestea lac curse
selor turnate. Mo- partid, Gheorghe furnale l la floarea-soarelui, sfecla de zahăr şi cartofi, de pe suprafaţa ] din oră în oră pe traseele : Că-
delierii, formatorii Datorită muncii Lupea. utemist, !an-Streisîngeorglu si Călan-Ba-
şi turnătorii, aju depuse în această maistrul de sorti J- repartizată lor. ţ tiz. ("TEODOR COŞTIUC, func
taţi şi îndrumaţi direcţie, greutatea ment Ilie Moldovan, ţionar).
de cadrele tehnice, tuburilor de scur membru de partid La Combinatul siderurgic Hu ^ IN CLIŞEU: Colectivistele din echipa ll-a de la G.A.C J
dau o mare aten gere de 20X2.000 a şi alţii. nedoara a avut loc ieri un eve [ Biscaria.
fost redusă cu 1,5 niment de seama închinat celui 2
de-al III-lea Congres a! parti
t }
—) \__J udv J wd>— t K—f >__J v J i__l w/uduJ w-Uw/wJ udiu,dudv.
dului : au început primele lu
crări de construcţie a noii sec n întrecerea dintre O.,
ţii dc furnale. Inginerii con
structori au trasat terenul unde
vor fi construite primele două Angajamentele .or
furnale de cîte 1.000 m. c.
Ei au început astfel traduce
Exploatare raţională rea în fapt a unui importani din Daia de
obiectiv prevăzut în proiectul de
Directive, ale celui cie-aî iîî-lea
si economicoasă Congres ai P.M.R. privind dez Cîte nu se pot scrie despre grajdului la un preţ de cost cît au c-onstruit 3 silozuri turn, iar
voltarea industriei siderurgice harnicii colectivişti din Daia. mai scăzut, colectiviştii au ho în acest an vor mai construi
Colectivul staţiei G.F.R. Teiuş- ţiei, s-au realizat economii peste în ţara noastră. I despre realizările lor. despre tărît să presteze fiecare cîte 6 încă două cu o capacitate to
călători a pus un accent deose sarcina de plan în valoare do viaţa nouă şi înfloritoare a sa zile de muncă voluntară. De a- tală de peste 1.000 tone.
bit pe realizarea unor indicatori 83.000 lei. Primul excavator sosit pe şan tului, despre belşugul din casa semenea, folosind pe cît posibil
de plan cît mai scăzuţi, la ex tier a început să lucreze din fiecăruia. Să ne oprim însă a- materiale din resurse locale, în In afară de nutreţul însilozat.
ploatarea materialului rulant. Merită a fi evidenţiaţi pentru plin. Autobasculantele au trans- supra unui singur sector de ac locuind grinzile din beton r.u ţinui de trifoi şi lucerna de pe
Aşa, de pildă, s-a reuşit ca munca lor tovarăşii Dragu Alecu, poriat primii m.c. din cei a- tivitate din cadrul gospodăriei grinzi de lemn, confecţionînd în 730 ha. vor asigura animalelor
timpul de staţionare al vagoa manevrant, Gh. Inocan, impiegat proape 2.000 m.c. de pămînt ce — sectorul zootehnic. treaga cantitate de cărămidă o hrănire raţională.
nelor la încărcare-descărcare să de mişcare, Ioan Găldean, revi vor trebui excavaţi înainte de prin muncă voluntară şi înlocu
fie redus de la 19 ore cît era zor de ace, Ioan Olteanu, acar, începerea construcţiei propriu- ind fundaţia de beton cu cea Unul din obiectivele princi
zise. Cu cîţiva ani în urmă gospo de piatră, colectiviştii clin Daia pale prevăzute în chemarea la
dăria colectivă din Daia nu de vor reduce preţul de cost ai întrecere este sporirea număru
planificat la 13,13 ore. La sta Fi lip Liţu, magazioner şi a lţii. '-O— construcţiei cu circa 50 la sută. lui de animale la suta de hec
ţionarea în tranzit fără mane ţinea decît 10—13 vaci, nici o tare teren agricol. Colectiviştii
La Daia s-au asigurat ani din Daia au cumpărat pînă în
vră. timpul a fost redus de a- P pin smivieă oaie şi nici un porc. Acum, du prezent 94 vaci de lapte şi în
curînd vor mai cumpăra încă
semenea de la 1,30 ore, la 1,20 ra l pă zece ani de existenţă, reali 50. Din prăsi la proprie au oprit
ere. 70 viţele.
La dsp©yl C.F.R. zările obţinute sînt dovada cea
Pentru a spori veniturile gos
Ga urmare a efortului depus Simersa Cu prilejul dezbaterii proiec mai concludentă a marilor po malelor nu numai adăposturi podăriei agricole colective, co
de colectivul de muncă al sta tului de Directive ale Congre sibilităţi pe care le oferă gos corespunzătoare ci şi o hrănire lectiviştii din Daia au contrac
Mecanicii de locomotivă de la sului al III-lea al P.M.R., mun podăria colectivă. raţională şi consistentă. Fura tat cu statul 168.000 litri lapte
jul de bază îl va constitui în de vacă, 3.420 kg. brînză de
depoul G.F.R. Simeria au pri citorii de Ia atelierul de repa Am vizitat împreună cu tov. acest an porumbul însilozat, cul oi. 880 kg. lînă, 40 porci de
raţii al depoului C.F.R. Teiuş Ilie Ignat, preşedintele colecti tivat pe 51 ha. cîte 150—160 kg. fiecare şi 8
Economii la preţul de cost mit cu entuziasm proiectul de şi-au iuat angajamentul de a vei, adăposturile animalelor: boi.
Directive ale celui de-al III-lea face prin muncă voluntară re şase grajduri noi, curate. In răspunsul dat ia chemarea
paraţii Ia două locomotive. Acestea sînt numai o parte
Colectivul de muncitori, teh realizarea sarcinilor ăe plan şi Congres al P.M.R. Pentru a — Cinci le-am construit a- ia întrecere socialistă pentru
nicieni şi ingineri de la între a angajamentului luat, a adus-o contribui cît mai mult la rea în frunte cu maistrul Simion nul trecut — ne-a spus preşe din realizările colectiviştilor din
prinderea minieră de talc Hu maistrul de schimb, Ioan Cio- lizarea sarcinilor ce le revin, Rancea, muncitorii atelierului au dintele — iar unui anul acesla. dezvoltarea sectorului zootehnic Daia. dar ele sînt suficiente să
nedoara—Zlaşti desfăşoară larg tu, împreună cu schimbul pe ei au iniţiat acţiunea de a eco efectuat zilele trecute la locomo In ultimul timp am hotărît să în G.A.G., colectiviştii din Daia convingă pe colectiviştii din re
întrecerea socialistă în cinstea care îl conduce, care a înde nomisi cît mai mult combustibil tiva 50.004 spălarea şi repara mai construim încă un grajd, s-au angajat să obţină de la fie giunea noastră că în gospodăria
celui de-al III-lea Congres al plinit lună de lună planul ăe convenţional şi a remorca tre rea curentă. De asemenea, Ia lo ştiţi, avem multe animale. care hectar cultivat cu porumb agricolă colectivă din Daia se
partidului. Astfel, din angaja producţie în proporţie de 110 nuri cu tonaj sporit. In luna comotiva 230.019, s-a făcut re siloz cel puţin 55.000 kg. masă munceşte cu spor şi hărnicie.
mentul anual de a realiza la sută. De asemenea, şefii ăe mai, mecanicii de locomotivă ...Ne-am oprit la locul noii verde. Fiind însămînţat însă in
200.000 lei economii la preţul echipă Arsenie Pogan şi Du Simion Miheţ, Virgil Gostae, paraţie cu ridicare de pe osii. construcţii. Aici, am aflat că tr-un teren fertil şi bine. întreţi 5. C.OSTEA
de cost şi a spori productivi mitru Prodea, împreună cu e- Iosif Albu, Alexandru Popa şi pentru a realiza construcţia nut porumbul siloz, producţia
tatea muncii cu 4 la sută, nu chipele pe care le conduc, au Carol Popa, au economisit mai
medie la hectar va fi mult mai
P regarlri pshIfu iricfislersa anului mare. Pentru a-1 însiloza cores
şcolar punzător, colectiviştii din Daia
mai în perioada de la 1 la 28 depăşit lunar planul cu 8,9 la mult de 30.000 kg. combustibil La şcoala de 7 ani din co
mai, noi am produs peste plan muna Luncoiul de Jos, raionul
56 tone talc măcinat, iar ăe sută. convenţional. Totodată, planul Brad, pregătirile pentru închi preocupare de seamă a cadrelor Miiîftame®© p a r tid u lu i
la începutul anului şi pînă la derea anului şcolar, constituie o didactice.
26 mai, am realizat o econo VIOREL COSTINAŞ de producţie a fost îndeplinit în > Am prilejul ca şi prin acest mijloc să-mi exprim recunoştin-r
Această problemă fiind discu
şef 1. M. Hunedoara—Zlaşti J proporţie de 106,10 la sută. tată şi în consiliul pedagogic,
s-a stabilit modul în care se va
-------------------------------------------- «ÎSiS --------------
mie de 150.G00 lei economii la proceda Ia pregătirea elevilor, >ţa fată de părintele nostru iubit, Partidul Muncitoresc Lo->
preţul ăe cost. ţ ; ip VV-'*' metodele folosite şi măsurile ce Smîn, care ne-a creat nouă, tinerilor, condiţii excepţionale des
O contribuţie însemnată in trebuie luate. ştrai şi învăţătură. Astăzi fiecare tînăr îşi poate împlim orice >
—o — în baza unui plan de muncă, ?dorinţă, tocmai datorită acestei 8n i‘- >
Fruntaşi pe unitate Ililliltiiill* cadrele didactice au început re > Doream, încă de cînd eram mic, să devin inginer agronom.;
MMm I
Cooperatorii din Gălan sp capitularea materiilor cu elevii. '<Părinţii s-au bucurat de d o r i n fa mea, Uar se gmdeau ca ie va >
străduiesc să întîmpine cel de-al La secţia I-a fur De asemenea, au fost organizate
III-lea Congres a! P.M.R. cu nale a Combinatului consultaţii speciale cu elevii ră <fi foarte greu să mă întreţină atiiia ani în şcoa.a. t „r ic.u c,
realizări cît mai frumoase. In siderurgic Hune maşi în urmă ; mulţi dintre a-
acest scop între colectivele coo ceştia au început să dea rezul ;însă a venit în sprijinul nostru. Condiţiile bune de învăţătură,
perativei „Muncitorii!“ se des tate bune.
făşoară o însufleţită întrecere \ acordarea de burse, ca şi alte înlesniri, au fost factorii care 3
socialistă. Fiecare cooperator, FLORIN BENEA
se străduieşte să deservească jm-au ajutat să ajung inginer agronom.^ >
populaţia la timp şi în condiţiuni corespondent
cît mai bune. / După ce am terminat şcoala primară în comuna riomoroc • ,
In fruntea întrecerii se situ A m urmat cîtva timp liceul din Orăştie. In urma reformei în- >
ează în prezent colectivul ma
gazinului alimentar nr. 3. Da i văţămîntului s-au creat noi Şcoli: a luat fiinţă la Geoagiu;
torită bunei organizări a vîn-
zării, el a reuşit ca la data de doara s-a construit -o— >o şcoală medie tehnică h o rtic o ia . Cînd am auzit de aceasta^
25 mai să înregistreze o depă
şire a planului lunar de vînzare recent una dintre ; şcoală bucuria mea a fost mare. Aici aveam posibilitatea sa în-.
cu 88 la sută. cele mai frumoase
gazete-panou de o- Fier vechi >văt ceea ce mă interesa mai mult. Aşa că m-am mscris a>
1. CRAŞCA pentru ofelării "şcoală. In anul 1951, după absolvirea şcolii medii tehniceU lmmur“->\
corespondent Micole din Geoagiu, m-am înscrisla f acultatea de horticultura ff
noare din combi Muncitorii reviziei de vagoane >Bucureşti. Pe tot timpul şcolarizării am primit bursa de ia >
nat. din staţia Goşlariu au hotărît
să vină în sprijinul oţelarilor ?stat, am avut la dispoziţie laboratoare, manuale, biblmlec^
In clişeu: Un pentru a spori producţia de me
grup de furnalişti în tal. Ei şi-au luat angajamentul <etc.' Aşa am devenit inginer agronom. Visul din copilărie ^
!aţa gazetei-panou
> fost realizat. >
? Pentru toate acestea eu caut ca, prin activitatea pe caic o^>
să colecteze cît mai mult fier r desfăşor, să fiu demn de grija părintească a partidului. Impreu-;
vechi. Ga urmare, în patru luni,
au colectat şi predat I.G.M.-u- ) nă cu ceilalţi colegi caut să contribui ia găsirea unor noi me-
lui peste 20 tone fier vechi şi
\ tode de sporire a producţiei agricole, ia răspîndirea metodelor,
noi, la îndrumarea în permanenţă a sectorului socialist a! aiin->
fontă veche. culturii şi pregătirea de noi cadre pentru agricultură. >
In fruntea acţiunii au fost lă
îEîSiE PASC <
cătuşii Ion Bărbat, Ion Daisa, inginer agronom Ia staţiunea/
cît şi tinerii muncitori din tura experimentală — Geoagiu /
| condusă de Vaier Domşa. VvW V W vW n/V W v’v’vV ’. V A V vW . X" v V v V W W V V v w v