Page 50 - 1960-06
P. 50
PROLETARI DIN TOATE ŢARI LE. UNIŢI VA I CELE MAI N O I ŞTIRI
lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllt'llllllllllllll D IN
wmtam lm ini REGIUNE
0 Colectiviştii din Vingard, In în trecerea plecat de la Baru Mare spre
Hunedoara 2 vagoane încăr
raionul Sebeş, au hotărît ca în pe profesii cate cu cărămidă refractară,
iar spre Orăştie un vagon cu
cursul acestui an să construias Un număr tot mal mare de sobe de teracotă.
furnalişti de la uzina „Vic
că un grajd cu o capacitate de toria“ din Călan a fost an
trenat in ultimul timp în în
Anul XII Nr. Í702 Miercuri 15 iunie 1989 100 vite. Pînă în prezent s-au trecerea pe profesii. Ca ur. Infrefin sulfurile
mare, reţetele de încărcare
4 pagini 20 bani terminat lucrările de fundaţie şi sînt respectate, iar mersul
furnalelor cit mai constant.
s-au executat 50.000 cărămizi. Colectiviştii şi intovărâşiţli
Acestea au dus la obţinerea
In aceste munci s-au evidenţiat unor realizări deosebite. Ast din comuna Peţelca, raionul i
fel, brigada condusă de fur-
colectiviştii Fakner Andrei, zi nalistul ioan Suciu a elabo Alba, care în primăvara aces- Ş
rat pină ieri, peste angaja
N TlM PIN AREA C O N G R ESU LU I PA R TID U LU I dar, Keîpp Ioan, Nicolae Viner- mentul luat în cinstea celui tui an s-au situat printre >
de-al III-lea Congres al par
sar, Ştefan Bogheş şi alţii. (GR. tidului, 100 şarje fontă. fruntaşii pe raion la însămîn- $
B1RIŞ). T. COŞTIUC ţări, au reuşit să obţină re- >
ilngajamBRieie devin fapte ® Pentru apărarea sănătăţii corespondent zultate asemănătoare şi in >
m i e la C.S. Hunedoara au plecat, în ultimul timp, spre muncitorilor, la uzina de prepa Spre Hunedoara munca de întreţinere a cui- \
lU ® întreprinderile construct oare de maşini, cantităţi spo
rite de oţel special. Acesta este rezultatul muncii colectivului rare a minereurilor din Gurabar- şi Praştie turilor. ?
oţelăriei electrice. In cinstea Congresului partidului, oţelarii
de aici şi-au luat angajamentul ca să producă peste sarcinile za s-au instalat ventilatoare în In zilele acestea, premer Astfel, ei au executat deja >
de plan 1.000 tone oţel electric. gătoare celui de-al III-lea
camera de concasare şi de cla Congres al partidului, colec praşila l-a pe 702 din cele ţ
şarjele elaborate în această perioadă au avut, în majo tivul de muncă de la între
ritate, o durată mai scurtă şi un tonaj sporit. Ca urmare, sare a minereurilor, precum şi prinderea „Ceramica“ din 809 ha. tnsăminţate, din care Ş
de la începutul lunii mai şi pînă în ziua de 12 iunie, au fost Baru Mare desfăşoară o în
produse peste prevederile planului de producţie 1.071 tone în alte încăperi. (C. D1NIŢA). sufleţită întrecere in vederea 583 ha. cu porumb pentru !>
oţel. , . obţinerii unor rezultate cit
9 Colectiviştii din Nădăştia mai frumoase. Ca urmare, boabe, 30 ha. cu porumb pen- >
De la începutul anului şi pînă în prezent, colectivul sec planul de producţie este zi de
ţiei a realizat economii la preţul de cost, peste sarcina pla Inferioară, raionul Hunedoara, zi depăşit. Acest fapt dă po tru siloz, 55 ha. cu cartofi, >
nificată, în valoare de 800.000 lei. sibilitate întreprinderilor ca
întreprind diferite acţiuni de re beneficiază de produsele 28 ha. cu floarea-soarelui şi Ş
| | n dorinţa de a închina celui de-al III-lea Congres al par- de la Baru Mare, să-şi des
muncă voluntară. Ei au colec făşoare mai bine activitatea. 8 ha. cu sfeclă de zahăr. L
i i Udului realizări cit mai frumoase, colectivul laminorului
tat şi predat Ia I.C.M. 3.000 In cursul zilei de ieri, au A fost executată în intre- L
de 800 mm. de la C.S. Hune doara acordă o deosebită aten
ţie sporirii vitezei de laminare. Drept urmare, în 12 zile din kg. fier vechi. In fruntea acţiu îgîme şt praşila a Il-a la car
luna iunie s-a depăşit planul cu 800 tone laminate.
nilor se află ing. Maria Popes- tofi, floarea-soarelui şi sfe
De la începutul anului şi pînă in ziua de 13 iunie, colec
tivul laminorului de 800 mm. a produs peste plan aproape cu, Gheorghe Frentoiu, Aron cla de zahăr.
11.000 tone laminate. Acest succes dă certitudinea că anga
jamentul anual, 19.800 tone, va fi realizat înainte de termen. Foc!oroni şi alţii. (C. BUDIU). NICU TRĂIST4RU l
Calitatea producţiei — obiectiv corespondent
însem nat ai întrecerii socialiste ® Brigăzile utemisle de muncă
patriotică de ia uzina „Victo- CofîCKFS
„Drumeţii veseli"
ria'‘-Că!an, împreună cu colecti
vul de muncitori de aici au co
lectat în cursul acestui an Duminică, in sala mare a
clubului siăerurgiştilor din
733.000 kg. fier vechi. Această Hunedoara a avut loc un con
cantitate de fier vechi a fost ex
pediată diferitelor întreprinderi curs „Drumeţii veseli“ pe te
siderurgice prin 1. C. M. (I. ma „Din realizările oraşului
Un obiectiv însemnat al întrecerii socialiste în cinstea Congresului CRAŞCA). Hunedoara intre cele două
partidului este calitatea. Pe şantierul construcţiilor de locuinţe al I.G.S.
Hunedoara, brigăzile de zidari, tencui torl, fierari betonişti, zugravi etc., ® Cu sprijinul comitetului oră Congrese“. Concursul a fost
obţin succese tot mai mari în lupta pentru îmbunătăţirea calităţii. Printre
brigăzile fruntaşe în această întrecere se află şi cea condusă de Petru Hoca. şenesc de partid şi al sfatului organizat în cinstea celui
In clişeu: Brigada de fierari be tonişti a Iui Petru Hoca, studiind de popular orăşenesc, ia Hunedoa
senul tehnic al unei noi armături.
ra, în oraşul muncitoresc, a luat de-al III-lea Congres a.1
=í ©s
fiinţă în aceste zile o agenţie P.M.R. de către S.R.S.C. sub
C.E.C. (M. TODOR). filiala Hunedoara, in colabo
rare cu comitetul sindicatului
de la Combinatul, siderurgic
Hunedoara.
Cei din sectorul l l î M in e r e u b o g a t în fie r Concurentul Mircea Tuţă,
Calităţii minereului de fier i se a- derii procentului de steril pe tona de muncitor la laminorul de 650
cordă o atenţie tot mai mare la mina minereu, s-au trimis furnalelor peste
Ghelar. Alegerea sterilului din minereu prevederile contractuale, cu 1.351 tone mm., întrunind 270 de punc
şi puşcarea selectivă au devenit ope mai mult metal.
raţiuni obişnuite, pe care minerii de te, a ocupat locul I. Locul II
aici le execută cu toată răspunderea. Efectul economic al îmbunătăţirii ca
La mina Petrila, sectorul III de acestora se ridică la mii de lei. Şi, Acest lucru a dus la continua îmbu lităţii minereului se concretizează in a revenit oţelarului Eugen ţ
ţine drapelul de franţa? pe exploa afară de aceasta, se va înlesni şi nătăţire a calităţii minereului livrat cele 636.000 lei economii la preţul de
tare. circulaţia pe căile de acces, ve- cost realizate în primele 5 luni ale a- Moldovan, care a totalizai ;>
nindu-se în sprijinul îmbunătăţirii furnalelor hunedorene. Drept urmare, de nului, faţă de angajamentul de 400.000
— E o tradiţie la noi ca acest ritmicităţii evacuării producţiei din ia începutul anului s-au livrat peste lei luat în cinstea celui de-al III-lea 245 de puncte. Pe locul III >
sector să se menţină in frunte — mină şi a unei mai bune aprovizio Congres al partidului.
mărturiseşte inginerul Mircea Fe nări a brigăzilor din abataje cu plan mai mult de 5.300 tone metal. s-a clasat laborantul Ioan >
lea, ajutorul şefului de sector. Şi cele necesare. Numai in luna mai, ca urmare a scă N. ANDRGNESCU
ultima iniţiativă tot acestui sector Slrbu de la laboratorul cen- >
aparţine, mai precis comuniştilor — Păi, dacă-i aşa, rămtnem şi corespondent
din acest sector. Iată despre ce noi... Treaba asia se face doar şi trai al C.S.H. >
este vorba. în interesul nostru — spuseră cei
Ciştîgătorilor concursului <>
...Duminică di din schimbul de
noapte, alăturin- „Drumeţii veseli“ li- s-au a- s
mineaţa, minerii O a m en i ş i
i n i ţ i a t i v e du-se ortacilor cordat premii in obiecte şi %
din schimbul de
noapte care toc proaspăt coborîţi cărţi. S
mai. se pregăteau să părăsească de la ziuă.
( mina, se intilniseră pe galerie cu Astfel, iniţiativa comuniştilor a T o t m a l b in e ! I. ALEXANDRESCU Ş
ţ ortacii din celelalte schimburi. îm primit caracter de masă...
preună cu ei erau şeful sectorului, ... Intre cei care au participat Cu cîtva' timp în urmă, muncitorii de 2,6 la sută faţă de 3,1 la sută cit corespondentă
ing. Tenczler Ştefan, şi minerul la acţiunea aceasta de curăţire a întreprinderii „Ceramica“ din Baru prevede norma admisă.
Kuti Eugen, secretarul organizaţiei căilor de acces din sector, la sor Mare au hotărît ca în cinstea celui g oo oo oo o Milioanele furnalişfilor
de bază. tarea, clasarea şi depozitarea lem de-al III-lea Congres al partidului, să In luna iunie s-a muncit şi mai g Expoziţia de artă
) — Ce-o fi asta? — se întrebau nului rămas pe galerii şi a fieru obţină în fiecare zi norme de calitate bine. Astfel, pînă în prezent, faţă de o plastică deschisă la Pare de necrezut ca în luna rea cortelor pentru a nu se mai
r cei din schimbul de noapte. lui vechi, se numără minerii din sub cele admise. In acest sens, s-au 3,1 la sută cît este norma admisă, ianuarie să înregistrezi o depă pierde cocs, întărirea disciplinei
^ — Ce să fie, iacă, la chemarea brigăzile conduse de comuniştii s-a înregistrat un rebut de numai 1,72 Deva in cinstea şire apreciabilă a preţului de etc. Aceste propuneri au fost a-
\ organizaţiei de partid, am hotărit Belu Sabin, Barthok Iosif şi Kando luat o seamă de măsuri privitoare la la sută. După cum se vede, nu esle o cehii de-al III-lea cost, iar la sfîrşitul lunii mai plicate şi rezultatul se cunoaşte.
să coborim şi astăzi în mină, volun Nicolae, cei din brigada lui Baciu prepararea unei paste de bună calitate, departe ziua cînd rebutul va fi redus *¦ Congres al P.M.R. din acelaşi an, să raportezi de
tar, citeva ore; vrem să facem Marca Grigore, echipa de lăcătuşi o ardere mai bună, manipularea produ la zero. g prezintă vizitatorilor elogiul ăr- păşirea angajamentului anual de Comuniştii în frunte
lună căile de acces — galeriile, a membrului de partid Nebela selor etc. Drept urmare, Ia sfîrşitul g tiştilor amatori adus vieţii noi a realiza economii în valoare de
suitorii, rampa .puţului, baionetele... Francisc, supraveghetorii de la tran lunii mai, rebutul înregistrat a fost I. SOLCO! g şi făuritorului ei, Partidul Mun- 4.000.000 lei ! Şi totuşi, aşa stau In fruntea tuturor acţiunilor
Mult lemn, fier vechi, tuburi de sportul de lemn, cuplătorii de la o citoresc Romin. De la deschidere lucrurile la secţia I-a furnale a privitoare Ia obţinerea de eco
> aeraj, vagonete părăsite — putem puţul central şi de la puţul V... corespondent Combinatului siderurgic din Hu nomii s-au situat comuniştii.
7 valorifica cu acest prilej. Valoarea In numai citeva ore s-au curăţit nedoara. Acum, cu prilejul dez Fiecare membru sau candidat de
căile principale de acces din sec 8 şi pînă ieri, expoziţia a fost vi- baterii proiectului de Directive partid are merite deosebite în
Dialog... torul III. ale celui de-a! III-lea Congres realizarea celor peste 4.000.000
Vestea acţiunii colectivului aces L u c r în d c u a t e n f le | zitală de peste 3.000 de oameni al P.M.R., muncitorii acestei sec lei economii, pentru că fiecare
— Unde te grăbeşti, tovarăşe Ar tui sector a pătruns repede şi în ţii studiază posibilităţile măririi are o sarcină precisă în acea
deleana ? celelalte sectoare ale minei. A Lucrînd cu multă atenţie Ia pre mai şi în prima decadă a lunii iunie, g ai muncii. angajamentului iniţial. Cum au stă direcţie. Aşa, de pildă, co
doua zi deja majoritatea muncito pararea nisipului, pregătirea formelor procentul de rebut a fost redus cu 1 g In clişeu: Aspect din sala fost obţinute aceste economii ale munistul Ioan Cotea răspunde
— La club. Ştii că astă-seară a- rilor din celelalte sectoare s-au an şi turnarea pieselor, muncitorii secto !a sută faţă de cifra admisă. o expoziţiei. furnaliştilor din Hunedoara ? de încărcarea corectă a furnalu
vem spectacol, premieră cu piesa „Fa gajat la întrecere cu acest sector, rului turnătorie de la U.M. Cugir pe OGOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOO00 oo oo < lui nr. 3. El are misiunea de a
milia Kovacs“ de Ana Novac. in ceea ce priveşte curăţirea şl Aminteam la început că în veghea zi de zi ca sa fie respec
buna întreţinere a căilor de acces. lîngă faptul că îşi depăşesc sarcinile luna ianuarie treburile la secţia tată reţeta de încărcare, să nu
— Frumoasă piesă, am auzit-o la l-a furnale n-au mers tocmai se depăşească încărcătura de
radio. Ü de plan, dau şi o producţie de ca Cu 13 ziîe mal devreme bine. Nici producţie nu s-a dat cocs, calcar sau minereu, să nu
litate. Un exemplu bun în această la nivelul posibilităţilor şi nici se risipească materialele.
— Da, însă n-ai văzut-o jucată de privinţă îl constituie turnătorii din In cinstea Congresului parti crăriie sînt avansate cu 13 zile preţul de cost planiticat n-a fost
amatorii noştri. Vino cu mine s-o brigada condusă de candidatul de par dului, constructorii de pe şan faţă de grafic. La acest bloc se realizat. Organizaţia de partid Organizaţia de partid a con
vezi 1 tid Vasile Herţa, de la placa de bază tierul nr. 1 din Deva al T.R.C.H. fac acum zugrăvelile. a privit însă această problemă stituit apoi colective, din activul
a maşinii de cusut, care au redus re şi-au luat angajamentul să re cu toată răspunderea şi ca ur fără de partid, pe locuri de
butul c.u 1 la sută faţă de cifra ad ducă termenul de construcţie a Cu aproape două săptămîni mare, biroul organizaţiei P.A4.R., muncă, cărora le-a trasat sar
misă. De asemenea, turnătorii Remus noilor blocuri de locuit. Desfă- sînt avansate faţă de grafic şl împreună cu comitetul sindical cina să studieze posibilităţile ce
Drăgoţel, Gheorghe Pienar, membri de şurînd larg întrecerea socialistă, lucrările la ce! de-al doilea bloc. de scoţie şi şeful secţiei, au a- există pentru reducerea preţului
partid, şi Maxim Codea, utemist, care ei au reuşit să obţină succese Şi aici se fac ultimele lucrări nalizat cauzele care au dus la de cost. Aceste colective au ve
însemnate. Astfel, pe şantierul Ia pardoseli şi zugrăveli. Avan înregistrarea acestor rezultate nit cu propuneri valoroase. Ast
lucrează la piciorul maşinii de cusut, sate sînt şi lucrările la cei de-ai slabe. Cu acest prilej s-au luai fel. colectivul din care fac parte
măsuri importante, care priveau inginerul Ioan Bologa şi tehni
au redus procentul de rebut şi au respectarea reţetelor de încărca cianul Haralambie Manea a pro
re a furnalelor, gospodărirea cu pus recuperarea mai multor pro
depăşit planul cu 31—35 la sută. Pe din strada Mînăstirii, Ia primul treilea bioc. mai multă grifă a materialelor, duse auxiliare ca praful de fur
întreg sectorul turnătorie, în luna bloc cu 24 de apartamente, Iu- La aceste succese o contribu îmbunătăţirea disciplinei muncii nal, praful de cocs şi zgura gra
etc. nulată. De asemenea, acelaşi co
ţie importantă au adus-o comu lectiv a propus încărcarea' şar
Eficacitatea măsurilor luate jelor grele la furnalul nr. 4. a-
nistul Ioan Moţa, maistru, şi şe s-a văzut repede. Astfel, înce- dică mărirea încărcăturii de mi
pînd cu luna tebruarie, planul nereu la aceeaşi cantitate de
ful echipei de zidari Gheorghe de producţie a fost cu regulari cocs.
tate depăşit, iar la preţul de
Ţîştea. cost s-au obţinut lună de lună Există încă multe
economii însemnate. Acum cîte-
— Vin. Dar cine joacă în piesă ? t7_• Succesele va zile, furnaliştii secţiei a l-a rezerve interne
furnale au elaborat cea de-a
— Oameni de-ai noştri, de la G.F.K. Oamenii muncii din regiunea noastră întîmpină cel de-al III-lea Congres al P.M.R. cu succese deosebite cooperatorilor 10.000-a tonă fontă peste plan Dezbătînd proiectul de Direc
Iată cîţiva dintre e i : maistrul Ioan şi au realizat 4.400.000 lei eco tive ale celui de-al III-lea Con
Pîrva, maistrul Ioan Moga, pensio în toate domeniile de activitate. In aceasta perioadă, realizări importante s-au obţinut şi pe linia bunei gospo m eşteşugari nomii. gres al partidului, colectivul sec
narii Cornelia Stîrcescu şi Ioan Ban- ţiei I-a turnale a arătat că va
ciu, funcţionarele Minerva Vlad şi Mă dăriri a comunelor şi oraşelor. ¦< Pentru a deservi populaţia în De asemenea, la sfîrşitul lunii realiza şi depăşi sarcinile, ce-i
ria Halunga... cit mai bune condiţiuni, lucră martie, s-a organizat o consfă revin, că fonta produsă va ti din
In clişeu: Vedere parţială din centrul oraşului Deva, unde s-au ame najat de curînd noi zone verzi. torii cooperativei meşteşugăreşti tuire, în care s-au tăcut valo an în an tot mai ieftină. Pe ce
— Ajunge. O să-i cunosc mai bine „Mureşul“ din Alba lulia de roase propuneri. Printre altele, se bazează aceşti oameni cînd
pe scenă. I-am văzut doar şi în al pun multă străduinţă. Ca ur s-a propus luarea de măsuri în
te spectacole. Am auzit însă că piesa mare, în luna mai, planul pro vederea unei aprovizionări rit N. ANDRONACHE
asta o s-o prezentaţi şi-n alte loca ducţiei globale a fost îndepli mice cu cocs şi minereu', repara
lităţi. nit în proporţie de 135 la sută. (Conlinaare in pag. 3-a)
La lucrările către populaţie,
— Bineînţeles 1 E realizată doar în planul a fost îndeplinit in pro
cinstea Congresului partidului. O să porţie de 170 la sută, iar la li
ne deplasăm cu ea în mai multe cen vrările către comerţul de stat,
tre ale raionului Hunedoara. Şi-apoi în proporţie de 130 la sută.
mai avem şi o a doua echipă de ar
tişti amatori care întîmpină Congresul: In această perioadă a fost
ansamblul artistic. Programul acestuia deschisă o unitate de coafură
cuprinde coruri revoluţionare şi mun în centrul muncitoresc Zlatna,
citoreşti, un bogat program de bri dotată cu utilaj modern şi s-a
gadă închinat realizărilor partidului, început amenajarea unui local
recitări, dansuri... pentru o secţie de şlefuit sticlă
şi turnat oglinzi.
— Asta înseamnă că la clubul (
G.F.R. din Simeria s-a muncit nu NICOLAE BUCŞER
glumă.
C o res p o n d e n t
—Se putea oare altfel, în aceste
zile ?