Page 51 - 1960-06
P. 51
Pag. ? DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1702
Proiectul de Directive Congresului ai lli-lea al P.M.R.
ix>OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOVOO QOOO^OOOOVOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOVOVV. •- « o o o o o o o w u u v w o m OOOOOOOO ^O^OOOOOOOOOOCpOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOC'OOCh» o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c x x
In dezbaterea oamenilor muncii
OOOOOOOQQOOQOQOQOOCOOOOOOOOOOQOOOOOOOOO OOOOOOOOOOC^OOOOOCKXOOOOOOOCOOC'OOOOO o o o o o o o o o o o o o c o o o o o o o o o o o o o
a ş m g a lt Pnpneri-sygestii Spre dezvoltarea continua Pentru ocrotirea
sanataţn
a sectorului zootehnic oamenilor muncii
mm o GHEORGIIE RADULI, şe Acum cîteva. zile a avut loc
ful unei brigăzi de zidari şamo-
tori de pe şantierul cuptorului Dezvoltarea zootehniei în anii de hectare, aşa cum prevede şi în cadrul spitalului nostru o
de 400 tone al !.C.S. Hunedoa
Laminorul de 650 mm. al C.S. secţii cu care prilej să se re este efectul propunerii ? In pri ra, propune ca ioaie cărămizile 1960—1965 constituie una din proiectul de Directive, s-o rea adunare pentru dezbaterea pro
Hunedoara, face parte din noi zolve operativ toate neajunsu mul rinei, aşa se va putea in refractare sparte să fie folosile
le agregate moderne care îm rile care ar duce la o abatere forma operativ întreaga masă la căptuşirea siilpilor metalici sarcinile de seamă cuprinse în lizăm pînă în anul 1963. In pre iectului de Directive ale celui
bogăţesc peisajul industrial al de la graficul stabilit. de muncitori asupra programu de pe platforma de turnare. A-
patriei noastre. O parte din ce lui schimbului respectiv şi deci plicind această propunere, se proiectul de Directive ale Con zent, de la vacile pe care le a- de-al lli-lea Congres al P.M.R.
le 2.000.000 tone laminate, care Staţionările mai au loc însă se vor putea face pregătirile pot obţine economii lunare de
conform proiectului de Directive şi din cauza anumitor defec necesare asupra anumitor peste 50.000 Iei. gresului al 111-1ea ai P.M.R. vem, obţinem 263 bl. lapte la Gei aproape 400 de participanţi,
ale celui de-al lli-lea Congres ţiuni, provocate de neîngrijirea s.chimbări ce survin in pro
a! partidului vor trebui produ agregatelor sau de reparaţiile cesul de producţie. Aşa de o ANDREI NAZARIN, şeful La creşterea numărului vaci suta de hectare. şi-au manifestat hotărîrea de a
se în anul 1965, vor constitui de slabă calitate care se execu pildă, dacă se efectuează unei echipe de instalatori la
rodul muncii colectivului care tă uneori. Aceste lipsuri sînt o schimbare de cilindri grupul de construcţii de locui'i- lor de lapte cu peste 740.000 în In scopul creşterii producţiei îndeplini sarcinile ce le revin fă-
mânuieşte aceste agregate. Iată explicate de muncitorii care lu Ia o oră înainte anunţată, oa ţc al I.C.S. Hunedoara, propu 1965 faţă de 1959, a efectivului de lapte şi al scăderii preţului cînd totodată preţioase propu
de ce, cu prilejul dezbaterii pro crează la întreţinere prin lip menii se pregătesc din timp şi ne construirea unei băi popu de porcine cu încă 3.200.000, cît de cost al acestuia, în urma neri. Printre altele, s-a propus
iectului de Directive, mulţi sa de timp în vederea execută în acest caz durata schimbării läre noi de o capacitate mai şi la obţinerea unei producţii dezbaterilor şi a propunerilor ce ca în viitor să se dea o atenţie
muncitori, ingineri şi tehnicieni, rii reparaţiilor cerute. In par este mai mică. In al doilea rînd, mare, întrucit cele existente in duble de lapte, carne şi ouă, o s-au făcut, conducerea gospodă deosebită ridicării calificării per
au făcut valoroase propuneri te, ei au dreptate. Spuneam în defecţiunile constatate sînt a- Hunedoara nu satisfac necesi contribuţie de seamă o va aduce riei a luat mai multe măsuri, sonalului medico-sanitar. S-a
pentru îmbunătăţirea procesu parte, pentru că ei ar putea fo nunţate şi pot fi luate măsuri tăţile. şi G.'A.S. Sîntămăria Orlea, ra printre care scoaterea matinală mai propus deschiderea unui ca
lui tehnologic. losi în acest scop, cu mai mul imediate. ionul Haţeg. (la ora 3) a vaciior la păscut, binet medical pentru circumscrip.
tă eficacitate, timpul de pauză 0 Ing. IOAN POPA, directo adăparea, furajarea după reţetă ţia sanitară bluming, deschiderea,
Una dintre cele mai impor al luminătorilor. Ritmul de laminare se înce rul întreprinderii miniere Bar Colectivul de mutică al G.A.S. şi pe grupe de vaci productive, a trei cabinete de circumscripţii
tante căi pentru sporirea pro tineşte uneori şi din cauza re za, în scopul îmbunătăţirii con Sîntămăria Orlea, s-a angajat mulsul de trei ori pe zi şi la ora urbane, două pentru copii şi ri
ducţiei de laminate, este creş Legat de aceeaşi problemă, paraţiilor planificate ce se fac diţiilor de transport cu autoca să obţină producţii mari de lap indicată în programul de grajd. nul pentru adulţi în cartierele
terea vitezei de laminare. Acest propunem conducerii combina cuptoarelor. Din acest motiv, mioanele şi pentru micşorarea 5 te, carne şi ouă şi să reducă Aceste măsuri ne-au dat posibi noi din O. M. Deosebit de pre
lucru se poate realiza — au a- tului să acorde mai multă a- timp de 10—12 zile — cît du cheltuielilor in acest sens, pro- S preţul de cost al acestora. Edi litatea să obţinem 2.400 kg. de ţioasă este şi propunerea privind
rătat mulţi dintre participan tenţie aprovizionării cu piese rează cîte o reparaţie — se lu pune sfaturilor populare din raza î ficator în acest sens este anga lapte pe fiecare vacă furajată. deschiderea' unui nou cabinet de
ţii la dezbateri numai în con de schimb a agregatelor noa crează cu randament pe jumă jamentul brigadierului zootehnist circumscripţie pentru adulţi în
diţiile cind toate utilajele lu stre, pentru ca în cazul unor tate. Noi propunem, pentru e- de circulaţie a maşinilor ? Nistor Popescu de la secţia din Efectivul de porcine al gospo cartierul Poşta nouă, organiza
crează cu randament optim. defecte să se poată interveni liminarea acestei deficienţe, să I.R.T.A. ce deservesc IM . Bar- f Beriheţot, care s-a obligat- să dăriei era de 10 scroafe la în
Dar cum se poate ajunge aici ? cit mai rapid. se urgenteze punerea în func za, să ia măsuri pentru repa obţină p.înă Ia sfîrşitul anului o ceputul anului. Ulterior au mai rea unei bucătării dietetice, în
Ce ar trebui făcut pentru ca ţiune a cuptorului cu propul rarea şi întreţinerea drumurilor. reducere de 17 bani sub preţul fost cumpărate 50 de scroafe;
nici un utilaj să nu staţioneze? Problema folosirii depline a sie nr. 3. planificat la fiecare kg. de lapte, de ia G.A.S. Gaida de Jos ni fiinţarea unui cabinet de medi
Iată ce propunem noi. agregatelor şi deci creşterea vi ® NICOLAE RUTCOVSKI. ccl ăl inginerului zootehnist Ni- s-au repartizat încă 40 de scro-
tezei de laminare, depinde în Intîmpinînd Congresul parti şeful sectorului turnătorie de Ia coiae Marta, care s-a angajat fiţe pentru prăsilă şi vom primi cină a muncii etc. Unii vorbitori
Se ştie că principalul lanţ mare măsură da felul cum ştie UM. Cugir, propune mecaniza ca producţia de ouă să fie de alte 20 dc scrofiţe de.la. G.A.S.
conducerea secţiei să foloseas dului, colectivul nostru este ho- păşită cu 2 la sută. Orăştie. Ţinînd seama şi de cei au propus ca în viitor, odată cu
tehnologic al nostru îl consti rea muncilor grele c a : pregăti 325.de purcei obţinuţi în cursul
că întreaga masă de muncitori. tărît să folosească mai bine a- Rezultatele obţinute în ulti acestui an. rezultă clar modul construirea noilor cartiere'de lo
tuie : oţelăria nouă—blumingul rea şi transportul nisipului, cu mul timp în sporirea numărului
Experienţa acumulată ne-a do gregatele în scopul sporirii con de vaci şi porci ia G.A.S. Sîn cum se va dezvolta sectorul por cuinţe,'să se prevadă si-construi
—laminorul de 650 mm. Pen răţirea pieselor şi , iransporiul tămăria Orlea, cantitatea-de lap
vedit că atunci cind oamenii tinue a producţiei de lamina te obţinută pe cap. de vac-ă fu cinelor în gospodăria noastră. rea de -localuri adecvate unită
tru ca acest lanţ să lucreze fontei lichide. Aceasta va duce rajată, dovedesc că gospodăria
vor ceva, ei realizează, oricît te, contribuind astfel Ia înde In viitor, colectivul G. A. S. ţilor' sanitare care să deservea
bine, s-a stabilit de către con ta reducerea volumului de mun
de mari ar fi greutăţile. Pen plinirea obiectivelor măreţe din scă 'noile cartiere.
ducerea combinatului un grafic că necaiificată. ia îmbunătăţirea
tru aceasta este nevoie însă de planul de dezvoltare economică Salariaţii spitalului unificat
de producţie, al cărui scop este calităţii precum şi creşterea pro
o conducere mai largă a pro a patriei noastre pe 6 ani. din Hunedoara s-au angajat să
corelarea celor trei verigi prin ductivităţii muncii. Tot el pro
cesului de producţie sau mai D. FOTESCU noastră se dezvoltă cu paşi re Sîntămăria Orlea se va strădui lupte pentru ca sarcinile ce Ie
cipale. Rău este însă că uneori pune extinderea . turnării in co-
exact spus, de o participare secretarul organizaţiei de partid pezi. Este suficient să amintim ¦şi mai- mult să dezvolte secto revin din proiectul de Directive
lanţul se rupe. Astfel, se în- chile metalice, in scopul redu că numai în acest an gospodăria rul zootehnic. să devină o realitate.
mai activă a personalului teh D. 10NESCU a cumpărat 67 vaci de lapte, c-
tîmplă ca din vina oţelăriei cerii rebutului şi a adausului de fectivul vacilor ajungînd la 198. CORNELÎU ARTEN1E Dr. DAN POPOVlCî
nic la elaborarea programelor maistru principal Ţinînd cont că în acest an vor
sau a blumingului noi să nu laminorul de 650 mm. prelucrare. fi cumpărate încă 100 de ju- organizator de partid directorul spitalului unificat
zilnice. In acest sens, noi pro Ia G.A.S. Sîntămăria Orlea Hunedoara
primim sortul de oţel cerut şi C.S. Hunedoara
punem ca operativele zilnice să ninci şi că numărul lor se va
deci să fim nevoiţi să schim
se ţină înaintea schimbului şi mări considerabil în următorii
doi ani, unii tovarăşi au propus Sporirea volumului de cercetări
ca sarcina de a obţine în anul
geologice
1965 circa 375 hl. lapte la suta.
băm prea des cilindrii lamino nu la terminarea acestuia. A- Proiectul de Directive ale celui de-al vatorilor. De asemenea, economistul
rului. Acest lucru duce la sta parent, problema prezintă di Pentru continua lli-lea Congres al partidului acordă Ioan Totiri, a propus înzestrarea ate
ţionari, la pierdere de timp şi ficultăţi cauzate de transportul lierului mecanic al întreprinderii cu uti
deci la încetinirea ritmului de personalului. Credem totuşi că întărire a $. ML T. o mare însemnătate sporirii volumului laje noi, întrucît cele vechi nu mai
laminare. ele nu fac parte din domeniul de cercetări geologice în scopul desco corespund. Numeroşi alţi muncitori,
imposibilului şi o colaborare tehnicieni şi ingineri, au propus să se
Pentru eliminarea acestor de mai strînsă între C.S.H. şi Cu cîteva zile în urmă meca — Realizările noastre pot fi In cuvîntul său tov. Aurei Nis peririi şi punerii în valoare de noi urgenteze expedierea către întreprin
ficienţe, noi propunem ea în I.G.O. Hunedoara s-ar solda cu nizatorii de la S.M.T. Miercurea, mai mari — a arătat comunis tor, directorul S.M.T. a vorbit zăcăminte minerale. O parte din acest dere a celor 5 instalaţii „Zif“ şi a ce
fiecare zi să se ţină o scurtă rezultatele dorite de noi. Care*.i raionul Sebeş, au dezbătut pro tul Presler Richard. Dar, pen despre unele măsuri ce trebuie, volum de cercetări revine Întreprin lor 15 instalaţii „Strungul“. De ase
consfătuire între şefii celor trei iectul de Directive ale celui de-al tru aceasta este nevoie de o gos luate pentru întărirea continuă derii „Ardealul“ din Alba luiia. Co menea, ei au propus să se studieze or
III-iea Congres al partidului. In podărire mai atentă a pieselor a staţiunii de maşini şi trac lectivul acestei întreprinderi a primit ganizarea de unităţi de cercetări geo
in sco p u l îm buna La cuvinte simple, dar pline de căl de schimb. Sînt cazuri cînd unii toare. cu vie satisfacţie noile sarcini trasate logice pe zone mai restrînse în scopul
dură, mecanizatorii care au luat mecanizatori cer piese de schimb de partid. Cu prilejul dezbaterii pro unei mai bune coordonări a muncii de
cuvîntul şi-au exprimat deplina de la magazie, le înlocuiesc, iar Dezbaterea a demonstrat, ho- iectului de Directive, cercetătorii geo cercetare, să se doteze întreprinderea
aprobare faţă de prevederile pro pe cele uzate le aruncă. Nu s-ai tărîrea colectivului de mecaniza logici şi-au exprimat hotărîrea lei mă cu laboratoare, de analiză etc.
iectului de Directive şi recunoş putea oare recondiţiona pieselo tori din Miercurea de a-şi spor de a da viaţă acestor sarcini sporite,
tinţa profundă faţă dc partid uzate? S-ar putea, dar puţini eforturile, de a aplica noi me Dezbătînd proiectul de Directive, co
pentru viata nouă, fericită pe sînt cei care se gîndesc să facă lectivul Întreprinderii „Ardealul“ din
alim entării oţelariilor care o trăiesc. acest lucru. Propun ca în viitor tode de muncă pentru a reduce de a descoperi şi da în exploatare noi Alba lulia s-a angajat să îndeplinească
fiecare piesă înlocuită să .fie cu cinste sarcinile măreţe trasate de
— Staţiunea noastră — a spus strînsă cu grijă, recondiţionată continuu preţul de cost al lu zăcăminte de minereuri. In acest scop, partid pentru planul de 6 ani.
agronomul de sector ioan Sti- şi folosită la maximum. In a-
La secţia alimentarea oielării- rea muncii şi obţinerea de eco reciu — a înregistrat în anii cest fel angajamentul anual pe crărilor agricole, pentru a con ei au făcut numeroase propuneri me I. DUMITRU
lor din C. S. Hunedoara au par nomii la preţul de cost. trecuţi, şi mai ales anul acesta, care ni l-am luat privind eco
ticipat la dezbaterea proiectului realizări importante. In campa nomiile, va ti cu siguranţă rea tribui cu toate forţele Ia înfăp nite să ducă la îmbunătăţirea muncii
de Directive a!e Congresului al Astfel, N. Rooihord, care îm
lli-lea al P.M.R., peste 200 dc preună cu echipa din care face nia din primăvara aceasta'pla lizat şi chiar depăşit. tuirea măreţului program al par de cercetări şi prospecţiuni. Astfel, in
muncitori, tehnicieni şi ingineri. parte a construit un dispozitiv nul de hantri a fost realizat în
Numeroşi participanţi la dezba de cuplare automată, a propus proporţie de 118 la sută, s-au Pornind de la condiţiile ce e- jtidului nostru. ginerul Vlad Duna, şeful serviciului
tere au luat cuvîntul şi au ana extinderea acestuia în scopul e- înregistrat economii la carbu
lizat posibilităţile secţiei de a vitării accidentelor şi îmbunătă ranţi şi lubrefianţi în valoare xistă în S.M.T., tov. ing. Dumitru VARTOLOMEU AVRAM iehnic, a propus organizarea mai judi-
deservi cît mai bine oţelăriile cu ţirii condiţiilor de transport. Tot de 9.000 lei, iar planul de chel
fier vechi şi alte materiale. Tot cu acest prilej, echipa s-a an Furtună a propus ca în viitor secretarul organizaţiei de bază i cioasă a mişcării de inovaţii, în scopul
gajat să construiască pînâ Ia
S.M.T. Miercurea I intensificării muncii de creaţie a ino
tuieli pentru reparaţii, stabilit •să se acorde o mai mare atenţie
odată, mulţi muncitori, tehnicieni Congresul al III-iea al P.M.R. pentru campania de primăva calificării mecanizatorilor, în
şi ingineri, au făcut propuneri din economii şi prin muncă vo ră, a fost redus cu 120.000 Ici. special a tinerilor absolvenţi ai
valoroase care să ducă la valo luntară. un cărucior, peste plan. Pînă la sfîrşitul anului sîntern şcolilor de mecanizatori agricoli
rificarea cît mai intensă a rezer hotărîţi să facem ca staţiunea care sînt repartizaţi să muncea
velor interne, pentru îmbunătăţi i. SCHHi noastră să devină fruntaşă' pe scă în staţiune.
regiune.
corespondent
ui colectiv
In proiectul de Directive ale Acest lucru îl dovedeşte de bunătăţită şi mai mult. Pentru rată că pentru continua îmbu ^y v /vV S A A A A A A /W
celui de-al lli-lea Congres a! altfel şi faptul că unele munci aceasta propun ca la secţia pre- nătăţire a calităţii şi aspectului
P.M.R. se araţii necesitatea luă toare ca Elize Cleton, Paraschi- paraţîe să îie instituit un control produselor industriei uşoare, se i Hunedoara — cel mai mare centru siderurgic al patriei noastre — a căpătat în anii pu-- ' i
rii de măsuri hotărîte pentru va Oargă, Sora Roman şi altele mai sever asupra bobinelor, iar vor moderniza şi reutila în pri
îmbunătăţirea continuă a cali îşi depăşesc cu regularitate nor lirele bobinate să îie tensionate mul rînd fabricile existente. Un , terii populare o înfăţişare cu totul nouă. Alături de marile agregate de fabricare a meta .
tăţii tuturor produselor. Fiecare ma de calitate. normal, adică nici prea tare nici prim pas în această direcţie a < lului, s-a dezvoltat impetuos un oraş nou, cu blocuri mari şi spaţioase, cu şosele asfaltate, Ş
colectiv de întreprindere trebuie prea slab, şi pe cît se poate, să început să se facă şi la noi, prin t cu numeroase zone verzi. Oraşul muncitoresc Hunedoara numără în prezent peste 2.800 de
să lupte pentru prestigiul între Pentru ca lucrurile să mear îie respectată uniformitatea lor, introducerea unui dispozitiv de { apartamente şi garsoniere noi, în care locuiesc furnalişti, oţeiari, laminatori, cocsari, con-
prinderii şi renurnele mărcii fa gă bine, s-a luat atunci măsura ca grosime şi culoare. despărţire mecanică a ciorapilor z structori şi alţi oameni ai muncii.
bricii. ca ajutorii de maiştri să con în tricotare. Propun să fie. ur L Proiectul de Directive ale celui de-al lli-lea Congres al P.M.R. prevede odată cu dez-
troleze fiecare ciorap. Eu, de Asupra calităţii ciorapilor in gentată montarea acestui dispo < voltarea pe mai departe a combinatului siderurgic hunedoreant şi dezvoltarea oraşului. Ss
Pentru a da viaţă acestei pre pildă, controlez în fiecare dimi fluenţează şi felul în care sînt zitiv la toate maşinile.
vederi, în secţia circulare a fa neaţă dimensiunile ciorapilor şi întreţinute maşinile şi mai ales prevede ca în perioada 1960-1965, în întreaga ţară, să fie construite şi date în folosinţă cir-
bricii „Sebeşul“, la Îndemnul în funcţie de constatări, reglez starea de curăţenie a inelelor de Dat fiind faptul că la noi în $ ca 300.000 apartamente. Dintre acestea, multe vor fi amplasate la Hunedoara. Oraşul ss va
biroului organizaţiei de bază, a maşinile. Apoi, pe parcurs, ve platine. Aceste inele trebuie cu fabrică majoritatea maşinilor I dezvolta astfel şi mai mult, condiţiile de locuit ale oamenilor muncii se vor îmbunătăţi
lost organizată de curînd o con rific felul cum se face punerea răţate cel puţin odată pe lună, sînt vechi, unele se abat chiar i continuu. Aşa cum se arată şi în proiectul de Directive, construcţia de locuinţe constituie
sfătuire de producţie pe tema pe gherghef a fiecărui ciorap. pentru a se asigura condiţii nor de la normele STAS, propun ca > astfel o problemă centrală a planului economic de 5 ani.
calităţii ciorapilor. La consfătu In afară de aceasta, am grijă male de lucru. Or, la noi, acest ele să fie înlocuite treptat cu
ire au participai maiştrii, aju ca ciorapii daţi la încheiat să lucru se face la întîmplare. De altele noi. ‘ W v A A V A W V s A / v W / W V W W V '/ V W W V W V V W V A / '* A VN/'
torii de maiştri şi muncitoarele aibă un număr corespunzător aceea, propun ca de acum în
fruntaşe. S-a apreciat cu acest de ochiuri largi. Acest lucru îl colo, această operaţie de cură înlocuirea treptată a maşini
prilej că îmbunătăţirea calităţii fac cu multă grijă, deoarece de ţire a inelelor de platine să se lor vechi cu maşini noi moder
ciorapilor este condiţionată în fectele de încheiat apar adeseori facă după un grafic, pe întrea ne va duce pe de o parte la îm
cea mai mare parte de conştiin şi dau ciorapilor un aspect ne ga secţie. In felul acesta, maşi bunătăţirea calităţii produselor,
ciozitatea cu care lucrează mun plăcut. nile vor fi curăţate întotdeauna iar pe de alta parte va crea po
citoarele, de felul in care maiş la timp, nu va îi stingherită nici sibilitatea formării din timp a
trii şi ajutorii de maiştri con în urma măsurilor luate se producţia, iar calitatea ciorapi cadrelor care să le deservească.
trolează şi îndrumă procesul dc simte o îmbunătăţire a calităţii lor se va îmbunătăţi.
ciorapilor produşi de fabrica DANIEI. FĂRCAŞ
producţie. noastră. Totuşi, ea poate Si îm- în proiectul de Directive se a-
ajutor de maistru la secţia circu
lare a fabricii „Sebeşul" — Sebeş
I
