Page 52 - 1960-06

Nr. 17®L DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. S

wamiWMBawcawp».

& k i ţ i l%lllllY-íÍt .©© A N G A J A M ! N TE

I /> A A A A A V vW v V W \ / f N D E P L I N TE

V Sfaturile.populare fost reparate dru­ mm .

_ Ia ce lucrezi, nea Ioa­ randamentului şi a calităţii,
a exactităţii execuţiei piese­
ne?, Comunale şi oră­ Interviu cu tovarăşul muri de hotar in va­
— Ia, la nişte chiţibuşuri lor lucrate... Aceste „chiţi­ După o si do
şeneşti din regiu­ DUMITRU BÎRSAN loare de 6.100 lei, muncă, primi­
pentru pus la punct strungul buşuri“ aduceau în schimb toarea sală dc
nea noastră şi-au preşedintele Sfatului popular au fost făcute lectură a clu­
ăsta... zeci de mii de lei venit sta­ bului te atrage
luat angajamentul al comunei Cugir desfundări de şan­ să citeşti o car­
— Da-i în timp liber; ser­ tului şi premii inovatorilor. te, o revistă.
să intimpine cel ţuri pe o distanţă Fotografia sur­
viciul e gata... Tinerii membri de partid prinde un mo­
de-al Ill-lea Congres al partidului cu de 4.200 m. în valoare de 4.300 ment de plăcu­
_Vorbe, vorbe,... Con- Nicolae Tămaş sau Simion tă destindere în
realizări frumoase în gospodărirea co­ lei etc. sala de lectură
L greşul bate la uşă şi noi să Cismaş îi respectă pe cei doi a noului club
munelor şi oraşelor, în îndeplinirea Amintesc faptul că a fost extins ilu­ din Ghelar.
1 stăm să măsurăm cu palma inovatori.
planurilor economice pe care le au. minatul pe străzile nou înfiinţate, pe
? timpul?! N-ar fi frumos. Astăzi veniseră tiptil, pe Majoritatea sfaturilor populare şi-au o distanţă de 3.200 m.l., din care a

ţ — Asia-i cam aşa, baci nesimţite, în spatele celor dus la îndeplinire angajamentele in- rezultat o economie de 43.000 lei, s-a

<! Ioane; doar toţi ne străduim doi strungari. Aceştia nu-i bă- timpinînd astfel măreţul eveniment de
la 20 iunie cu succese deosebite in
r să raportăm partidului cu gaseră în seamă ăecît în ul­ muncă. extins conducta de apă potabilă pe
străzile periferice ale comunei pe o
S fruntea sus, cu ce am intîm- timul moment, fiindcă ur­ distanţă de aproximativ 4.000 m.l. în

c, pinat marea sărbătoare. măreau cu sufletul la gură

2 — Fain spu s! Dar acum să vadă cum Le iese expe­ Din dorinţa de a afla unele amă­ valoare de peste 70.000 Iei, au fost

L nu e timp de băsădit. Să ne rienţa. nunte în legătură cu îndeplinirea an­ date în folosinţă 78 apartamente, iar

terminăm „chiţibuşurile“ as­ — Am reuşit! Te felicit, gajamentelor luate in întîmpinarea alte 18 apartamente vor fi predate

tea şi-om mai vorbi. Noroc! bătrîne! Congresului partidului, redacţia zia­ pînă la Congres.

— Noroc bun! Du trebuie — Eu, bătrîn ?! Nici unul rului nostru .a adresat iov. Dumitru Pentru terminarea noului drum Cu-
Birsan, preşedintele sfatului popular gir-Vinerea, cetăţenii din comuna noa­
să plec, am examen, ştiţi nu sîntem bătrîni, tăticule, al comunei Cugir, citeva întrebări. stră au contribuit la transportul de

c ă s la liceul seral... deşi cîte un fir argintiu ne

Gheorghe Crişan, şeful sclipeşte pe la tîmple... .ÎNTREBARE: Ce angajamente şi-a materiale precum şi la terasamente, SSSSÎÎ=
luat sfatul popular al comunei Cugir în total efectuîndu-se 4.000 ore de
partidei nr. 1 a sectorului nr. — Păi cum am şi putea fi, în întîmpinarea Congresului partidu­ muncă voluntară. Acum cîteva zile a

<> 1 de la secţia l-a a Atelie- cînd mai avem încă aiîta CÎNTECUL BUCURIEI

<. relor C.F.R. din Simeria, îl treabă de făcut în via ţă ; a- lui ? fost deschis la Cugir un restaurant

< petrecu o clipă cu ochii pe tîtea „chiţibuşuri“ de pus la RĂSPUNS: Analizînd posibilităţile clasa a 11-a. La toate aceste lucrări
existente în comuna noastră, ne-am s-au realizat economii în valoare de
tînărul cu care priceputul punct. peste 250.000 lei. Umbra înserării învăluie ora­ ... O altă fereastră deschisă. Cînd cu sufletul înălţat de
şul intr-o maramă albăstrie. E Acorduri de vioară săgetează frumuseţea dansului, speetato-
S strungar loan Spineanu, avu- — He ? Dar cu voi ce-i ora albastră a Hunedoarei. O văzduhul, iar pianul scoate su­ rule, vei aplauda pe dansatorii
pală aurie de lumină îmbracă nete de mărgean. Petru Bai- combinatului, să nu uiţi că Ni­
< sese acest schimb de vorbe, aici ?! angajat ca în întîmpinarea Congresu­ Aceste succese se datoresc muncii scheletul albastru metalic al u- ăan, prim-manevrant la lami­ colae llie este electrician la
nei noi construcţii siderurgice. norul de 800 mm, şi loan Dia- centrala termoelectrică, că Mi-
S apoi se întoarse spre el Cei doi se fistîciră la vor­ lui să dăm în folosinţă oamenilor mun­ însufleţite a cetăţenilor în frunte cu Se elaborează o nouă şarjă. conescu, electrician la furnale hai Iordache este aglomerato-
Noi tone de oţel date patriei, cintă alături de strungarul Ti- rist, că Petru Pirtea este strun­
< __ No, ce zici ? încercăm... ba aspră. Dar apoi se liniş­ cii 78 de apartamente şi un restaurant deputaţii. S-au evidenţiat în mod deo­ pentru înflorirea ei, pentru bu­ beriu Dobrater şi de alţi mun­ gar, că Victoria Neamţu şi Au­
năstarea oamenilor. citori astăzi membri ai orches­ rica Petricele sînt bobinatoare
— Cum nu ? Tremur de tiră, văzindu-l pe „şef“ cum clasa Il-a, să amenajăm două parcuri sebit deputaţii loan Pătruşca, Marga­ trei semisimfonice a combina­ la secţia de reparaţii electrice.
pe o suprafaţă de 5.500 m.p. etc. reta Dărăbanţ, Cornelia Bucureşteanu, De undeva, aripa vîntului tului. Matei Biangarăi are 73
nerăbdare să văd cum o zîm beşte: Dumitru Crişan, loan Dubieş şi alţii poartă unda cîntului: „Din ini- de an i; e pensionar, dar cintă Ţi-a plăcut cum a interpre­
mă-ţi cînt, ţara mea“ ; inimi şi acum alături de ei. Şi lui i-a tat un cuplet satiric laboranta
ieşi... — Ce-i asta ? — întrebă fierbinţi ciută patriei cintecul luminat viaţa partidul şi cintă Aurelia Cizu, alături de Nico­
vieţii, cintecul bucuriei. şi el viaţa nouă ce-a înflorit lae Hann şi Floarea Laze? Ca
Cei doi muncitori, unii din­ unul dintre tineri, deşi ştia ÎNTREBARE: Cc anume aţi reali­ care au mobilizat întreaga masă de pe aceste meleaguri. ei vei găsi astăzi sute, mii, nu
... O fereastră deschisă. In numai aici, în „cetatea oţelu­
tre raţionalizatorii şi inova­ despre ce-i vorba. zat pînă acum ? cetăţeni şi care au obţinut rezultate sală, o baghetă se ridică, o Ca şi la muncă, pe scenă pă­ lui“, ci pe întreg cuprinsul pa­
mare de capete îşi înalţă frun­ şesc cu încredere muncitorii, triei.
torii cei mai cunoscuţi din — Un dispozitiv de strun- RĂSPUNS: Datorită muncii neobo­ deosebite în muncă. stăpîni ai combinatului, ai ţă­
ţile, un zid de piepturi saltă rii, ai vieţii. Cu paşi fermi, ur­ D. CRICOVEANU
Simeria, la un semnal porni­ jit şi rectificat capul de e- ÎNTREBARE: Aveţi în plan şi alte că scena, cu glas răspicat de­
acţiuni ? şi imnul vieţii prinde glas. Cîn- clamă azi versuri cei ce odi­ IP© ss&eeia
ră strungul. Faţă de vechea liberat aburi al cazanului de site desfăşurate de cetăţenii din cir­ nioară nu aveau dreptul la în­
cumscripţiile electorale, putem spune RĂSPUNS : Da. Pe primul plan se tă cei ce cu citeva ceasuri îna­ văţătură. Gheorghe Zăvoianu, Concursul cultural-sportiv, fa­
maşină, aşa cum ieşise ea locomotivă. De acum sîntem că am obţinut rezultate deosebit de situează terminarea şcolii de 4 ani inte plămădeau fonta, modelau Teodor Roman, Gheorghe Do- za comunală, ce s-a desfăşurat
frumoase, angajamentele luate in cin­ din satul Căleni, lucrare ce se exe­ roftei, Vasile Vosniuc, Maria zilele trecute în comuna Vinţul
din fabrică, aceasta suferise siguri că n-o să mai iasă cu stea Congresului fiind îndeplinite şi cută prin contribuţia Voluntară a ce­ oţelul, struneau forţa agrega­ Stoica, Artur Dragu şi Vaieria de Jos, s-a bucurat de prezenţa
depăşite. Astfel, au fost amenajate tăţenilor, extinderea conductei de apă telor. Chită Gheorghe Costache, unui numeros public.
pină azi atîtea şi atîtea fisuri; filetajul îl facem în două parcuri, spaţii verzi în colonia potabilă pe încă 1.000 ni., amenajarea Munteanu se străduiesc să dea
cauperist la furnale, cintă Io- La acest concurs au partici­
schimbări, incit creatorul acelaşi timp cu strunjitul... viaţă personajelor din „Cetatea pat formaţiile artistice ale tine­
s-if Volner, forjor la ciocanul de foc“.
ei nu şi-ar mai fi recu- Crişan, şeful partidei, ur­
mare, şi Elena lui Ţiu şi Ţinea in iureşul .,slrbei“ sau în rit­
noscut-o. Şi toate au fost măreşte zîmbind discuţia to­
Macovei j cintă Victor Muntea- mul „bărbancului•* păşesc cei
făcute de muncitori, de varăşului său. ^
nu un cîntec de slavă partidu­ ce dau ţării fonta, otelul.
comuniştii din acest sector. Spineanu se opreşte o cli- > muncitorească pe o suprafaţă de 2 unul parc. pe strada principală, ame­
lui, cel ce l-a ajutat pe el,
De fiecare dată cînd cei doi pă pentru a-şi am inti: ha., au fost plantaţi 500 pomi orna­ najarea unei noi pieţe, asfaltarea tro­
strungarul de ieri, să fie ingi­
„veterani“ ai atelierului pu­ — Oare cîte „chiţibuşuri“ mentali pe strada principală, Rîul Mic tuarelor pe o distanţă de 2.000 m. etc.
nerul de astăzi.
neau cîte un proiect în prac­ de-astea am făcut în acest şi Ciudeni, au fost plantate cu puieţi —

tică, membrii de partid mai an ?

tineri începeau să-i isco­ — Stai să vedem : aşa... de pin şi saicîm 12 ha- teren degra­

dească : două în ianuarie, în februa­ dat etc. Numai la această ultimă lu­ m P B 0 8 M M U L B E

— Cum ?! Ce ! Iar umblaţi rie alte două, unul în aprilie, crare s-au depus 10.400 ore de mun­

cu „chiţibuşuri“ ?! altul în mai, în iunie ăsta e că voluntară în valoare de peste

Ui ştiau că ceea ce fac al doilea şi pînă la Congres 21.000 lei. Au fost executate de ase­ 16 IUNIE 1900

cei doi tovarăşi ai lor mai dăm viaţă altuia... Deci,

? nu-s nişte „chiţibuşuri“ oa- vreo nouă-zece... menea terasamente de drumuri în va­ Programul 1: 6,30 Jocuri populare
loare de 2.000 iei, drumuri de acces romîneşti; 735 Muzică uşoară; 7,30
{ recare. deşi erau în aparen- — Deocamdată a tît! Pe între satele aparţinătoare în valoare Sfatul medicului: Dermitele sugaciu-
de 10.000 lei, au fost reparate poduri lui; 7,45 Muzică instrumentală; 8,00
> ţă mici rectificări de maşini, viitor ne-om strădui la mai ş i . podeţe în vajoare de 8.200 lei, au Din presa de astăzi; 9,30 Drumeţii ve­

< menite să vină în sprijinul mult... seli,, (reluare); 10,1.5 Muzică distrac­

ţ muncii lor, pentru mărirea ÎRiMlE STRĂU1

L/VVV'. vv/vN vvv V '''.

Toils'; tivă; 11,30" Almanah ştiinţific (relua-'

Milioanele furnaliştilor re); 12,00 Muzică de estradă; 13,05 miiTih MFmmiamk retului din satele Vurpăr şi Me-
Muzică populară romînească şi a mi­ reieu, iar din Vinţul de Jos e-
( Urmare din pag. I-a) liza acest lucru, garanţia suc­ Conducerea secţiei a luat însă norităţilor naţionale din Ardeal; 15,10 16 IUNIE 1960 PENTRU 24 ORE chipa de fluieraşi şi brigada ar­
măsuri şi pentru îndreptarea a- Pagini de mare popularitate din ope­ tistică de agitaţie a şcolii de 4
cesului este sigură. cesfei situaţii. Asifel, s-a hotă- rete: 15,30 Muzică simfonică finlande­ DEVA : Erupţia ; Chemarea Vremea schimbătoare cu cerul mai ani.
rît ca în fiecare schimb să lu­ ză; 16,00 Cîntcce populare romîneşti; văzduhului: ALBA IULIA: Pă­ mult noros. Vor mai cădea ploi sub
vorbesc despre lucruri atît de Furnaliştii şi-au dat seama că creze cîte un inginer sau tehni­ 16,!5 Vorbeşte Moscova !; 17,30 Tine­ rinţi şi copii; Grădinarul spa­ formă de averse, însoţite de descăr­ Pentru faza intercomunală au
cian, care să urmărească numai reţea ne e dragă (reluare) ; 18,00 Spre niol ; BRAD : Intîlnire cu viaţa: cări electrice. Temperatura în uşoară fost selecţionate: echipa de tea­
importante cu atîta siguranţă ? mai dispun şi ei de o seamă de noi înfăptuiri; 18,!0 Jocuri populare ro­ ILIA:.N-a fost în zadar: HA­ scădere, ziua va fi cuprinsă între tru din satul Vurpăr cu piesa
activitatea pe terenul de încăr­ mîneşti; 19,05 Tribuna Radio; 19,20 ŢEG : Ştrengarii; HUNEDOA­ 22 şi 27 grade, iar noaptea între 10 -Fata tatii cea frumoasă“, echi­
Fără îndoială că în primul posibilităţi proprii, pe care nu care. Formaţii artistice de am atori; 19,45 RA. : Valurile Dunării; ORĂŞ- şi 15 grade. Vînt potiivit cu intensi­ pa de fluieraşi şi brigada artis­
Transmisie din sala Ateneului a con­ TIE: Tatăl meu actorul: Bă­ ficări pînă la tare de la est şi nord tică de agitaţie a şcolii de 4 ani
rînd, pe posibilităţile pe care le le-au valorificat în întregime. In viitor harnicii furnaliştj vor certului corului şi orchestrei simfonice ieţii noştri; PETROŞANI: Ju­ est. din Vinţul de Jos.
descoperi desigur noi rezerve in­ a Radioteleviziunii; 22,45 Muzică de cătorul ; Vînăiorii de tig ri;
au, pe rezervele interne de care Aşa de pildă, dum irea cocsului. terne, pentru că ei le caută zi dans. SEBEŞ : Tizoc : SIMERIA : Ih- PENTRU URMĂTOARELE R. BULAC
de zi, la fiecare loc de muncă tîlnire cu viaţa: LONEA: Oa­ 3 ZILE
dispun. Astfel, ei şi-au dat sea­ Oamenii de aici trebuie să ve­ Rezultatele obţinute pînă acum. Programul I I : 14,07 Melodii popu­ meni sau m ajuri: TEIUŞ: in corespondentă
măsurile luate, hotărîrea între­ lare romîneşti; 15,00 De toate, pentru căutarea comorii: ZLATNA : Vremea nestabilă, favorabilă ploilor
ma că atît consumul de cocs, gheze mai atent pentru ca ciu­ gului colectiv, de a merge din toţi (reluare) ; 16,15 Muzică uşoară; Ani înflăcăraţi: APOLDUL DE locale. Temperatura staţionară.
de aer comprimat, de aer insu­ rurile să nu se înfunde şi deci succes în succes, dau garanţia 17,20 Emisiune literară; 18,05 Muzică SUS: Cerul infernului.
flat. şi cel de calcar, pot fi încă să fie înlăturată posibilitatea in­ că sarcinile planului de 6 ani uşoară din ţări prietene interpretată
reduse. De asemenea, ei văd po­ troducerii prafului în furnale. vor fi înfăptuite cu cinste. de solişti rom îni; 18,22 Lucrări muzi­ ţ ÎNTREPRINDEREA DE
sibilitatea reducerii încărcăturii cale inspirate din lupta partidului;
De asemenea, faptul că tem­ 19,00 Să învăţăm limba rusă cîntînd; i GOSPODĂRIE ORĂŞENEASCA

metalice pe tona de fontă. Acea­ peratura furnalului variază de < DEVA
sta însă presupune cocs şi mi­ la o descărcare Ia alta, în ace­
nereu de fier cu calităţi îmbu­ leaşi condiţii de lucru, dovedeşte

nătăţite. Gum însă minerii şi că pe terenul de încărcare încă O fe rte serviciu

cocsarii s-au angajat că vor rea- nu se munceşte cum trebuie.

------------------ ^ s s s a s ------------------

Sf A V ÎNTREPRINDEREA DE EXPLORĂRI
cu sediul în LUPENÎ

angajează prin concurs :

Fînejele naturale asigură ani­ tritivă foarte scăzută. Pierderi­ de tîneţe se obţin în medie 2.000 19,30 Gospodari, iniţiative, realizări; ^ Str. Etnanoil Gojdu 75 ® şef de serviciu foraj, cu ® şef serviciu contabilita­
5 telefon inter. 10 diplomă de inginer şi 7 ani te cu studii medii şi 7 ani
malelor peste 40 la sută din ne­ le de substanţe hrănitoare la ast­ kg. fîn la hectar de calitate mij­ 19.45 Concert de muzică populară ro- < EXECUTA: in funcţii econom ice; sala­
mînească; 20,30 Pagini din istoria î pentru întreprinderi şi populaţie în funcţie de specialitate; riu 1.600-1.850 lei.
cesarul de hrană. In zonele pre- fel de fînuri se ridică la 40-50 locie, care are un conţinut de nouă a patriei; 20,45 .Muzică uşoară; ¦ » Construcţii şi reparaţii de salariu 1.950-2,250 lei. y'
® maiştri sondori şi me­
montane, proporţia de hrană se la sută. 1.000 unităţi nutritive şi 80 kg. 21.45 Părinţi şi copii; 23,15 Concert construcţii.' 0 ingineri: mecanic, chi­ canici cu diplomă de mai­
o Zugrăveli şi vopsitorie mist, foraj — cu studii co­ stru ; salariu 900-1.350 lei.
ridică la peste 65 la sută. Acea­ In regiunea de munte, pe Un­ albumină digestibilă, prin însi­ de noapte. ® instalaţii de apă, canal şl respunzătoare ; salariu 950-
1.500 lei. ® tehnician geolog cu şcoa­
sta denotă că în zonele de fi­ gă faptul că animalele primesc lozarea ierbii de pe aceeaşi su­ BULETINE DE ŞTIRI : 5,00. 6,00, încălziri centrale.
7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, lă medie tehnică geologie;
neţe naturale, unde suprafaţa a- ca hrană un fîn de calitate sla­ prafaţă se obţin 1.800 unităţi 19.00, 22,30, 23,52 (programul I) : Plata prin virament 0 economist principal cu
14.00, 16,00, 18,00, 21,00, 23,00 (pro­ sau numerar. salariu 750-950 lei.
rabilă nu permite cultivarea pe bă, cu un conţinut de unităţi nutritive şi i 10-130 kg. albu­ gramul II).
0 paznici cu salariu 500-
scară largă şi a altor sortimen­ nutritive scăzut, ele duc o mare mină. studii superioare economice 600 lei.

te de furaje, hrănirea animale­ lipsă de -albumină. Pentru îm­ Tehnica însilozarii ierbii nu se şi stagiu în funcţie 3 a n i;

lor se face unilateral, adică vara bunătăţirea alimentaţiei anima­ deosebeşte! cu nimic de cea în­ salariu 1.150-1.350 lei. i

ele primesc masă verde, iar'iar­ lelor, în zona de munte se im­ trebuinţată la celelalte plante

na fin şi coceni de porumb. Hră­ pune, pe baza producţiei tine­ uşor însilozabile. Iarba cosită AVIZ ÎNTREPRINDEREA'MINIERĂ ŢEBEA
a'duce la cunoştinţa celor interesaţi că, în ziua 'de 27 iunie 1960,
nirea unilaterală a animalelor, telor, stabilirea balanţei nece­ se toacă mărunt la 2-3 cm. Pre­ ^orele 8, se va ţine în localul întreprinderii un concurs pentru ţ
,ocuparea următoarelor posturi:
şi mai ales a vacilor de lapte, sare de fînuri pentru perioada sarea în -groapă trebuie să se Incepînd de Ia 1 iunie a. c. cursa aeriană Bucureşii-Deva-
Arad şi retur circulă după ur mătorul o ra r: © 1 post de maistru princip al miner,
duce la mari oscilaţii de produc­ de stabu’laţie, desemnarea supra­ facă continuu şi cît mai puter­ © 1 post de maistru miner,
© 1 post de maistru electrician, (subteran)
ţie. In timpul iernii, în afară de feţelor care să se cosească pen­ nic deoarece tulpinele de gra- 17,40 Bucureşti k 8,50 ® 1 post de maistru iuniculăr.
19,05 Deva 7,25 Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de1
scăderea simţitoare a producţiei tru fîn, momentul optim de co- minee, avînd paiul gol, conţin 19,20 Deva 7,10 Regulamentul privind organizarea: şi 'desfăşurarea concursului
20,00 f Arad 6,30 pentru ocuparea posturilor de maiştri şi maiştri principali.'
de lapte, se înregistrează scăderi sire şi uscare a ierbii etc. De a- mult aer. Groapa trebuie să se Cererile, însoţite de toate actele cerute, se vor înainta în­
treprinderii miniere Ţebea pînă lâ 'data de 17 iunie 1960.
şi în greutatea vie a animalelor. .semenea, se impune însilozarea umple într-o singură zi. Dacă

Din cercetările întreprinse în unei părţi din iarba fîneţelor na­ iarba este udă de rouă sau ploi,

decurs de cîţiva ani asupra unui turale.' Prin însilozarea ierbii se însilozarea trebuie să se facă în zilele de luni, miercuri şi vineri se pune în
aeriană Timişoara- Deva-Cluj şi retur.
lot de vaci şi juninci din satele reduc pierderile la recoltare cu amestec cu nutreţuri uscate to­

Rîu Bărbat şi Serei, raionul Ha­ circa 5 Ia sută, se reduce mult cate şi ele Ia aceleaşi dimensi­

ţeg. s-a constatai că în timpul necesitatea de braţe de muncă uni. Nutreţul obţinut din iarba 8,55 Timişoara * 13,00
9,50 Deva 12,05
păşunării, animatele au crescut la uscarea finului şi se poate însilozată este de culoare verde, 10,05 Deva 11,50
10,40 Cluj 11,15
în greutate cu 82-124 kg., iar recolta iarba chiar pe timp ne­ plăcut la gust şi bogat în mate­

în perioada de iarnă, hrănite nu­ favorabil. De asemenea, se re­ rii hrănitoare. ir

mai cu fîn şi cu coceni, au scă­ duce preţul de cost al furajului Organele agricole au datoria Tarife: Deva Bucureşti Iei 126 [TRUSTUL REGIONAL DE CONSTRUCŢII HUNEDOARA-
DEVA
zut cu cîte 70-80 kg. In timp ce şi implicit preţul de cost al lap­ de a îndruma gospodăriile agri­
'angajează maiştri constructori la şantierele Gălan şi Lupeni.'
în perioada de vară o vacă dă­ telui şi cărnii. Pierderile de al­ cole colective şi întovărăşirile Deva Arad lei 79 Candidaţii trebuie să aibă şcoala tehnică de maiştri şi 2 ani
(vechime ca maistru. Concursul va avea loc în ziua de J.VI11.1960‘
dea zilnic 8-10 litri lapte, în bumină sînt de asemenea, aproa­ pentru a însiloza cît mai multă Deva Timişoara Iei 78
Lămuriri suplimentare se pot primi de Ia serviciul organi­
timpul iernii producţia a scă­ pe nule, plantele necomestibile iarbă verde, deoarece obfin în Deva Cluj lei 76 zării muncii din centrală trustului Deva.

zut la 2-3 litri. Aceste oscilaţii sau vătămătoare din fîn îşi mă­ acest fel un furaj ieftin, econo­

de producţie se datoresc în mare resc comestibilitatea iar toxici­ mic şî cu valoare nutritivă ri­ Informaţii suplimentare se pot obţine de la Agenţia
T.A.R.O.M. Deva, str. Piaţa Unirii, 11, telefon 52 sau de fa
parte şi calităţii finului. Fînu! tatea prin însilozare se reduce dicată. aeroportul Deva, telefon interurban 8.

provenit din iarba îmbătrânită, aproape complet. Ing. EUGEN OFRNFI FA

udat de ploi, are o valoare nu­ Dacă considerăm că în zona Secţia agricolă regională