Page 53 - 1960-06
P. 53
Parr 4 E D RUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1702
« u ltim e le ş lirc i • judîÂrruzle ş î u d • ju lîitn e le ş lir i - ş tir i.
M O S C O V A : Deschiderea Consfătuirii it e r f w is s f a sta tei® !® I Ofio Grofewohl
a primii o deiegafis
unionale a specialiştilor in agricultură tegieliew detat© e fe A fric a
MOSCOVA 14 (Agerpres). — La deschiderea consfătuirii ADDIS ABEBA 14 (Agerpres). pendente de pe continentul a- de depufafi englezi Institutul pentru semiconductori de la Leningrad între
TASS anunţă: La 14 Iunie, in au participat conducător.-] — La 14 iunie s-a deschis la frican, pentru a discuta pro prinde cercetări asupra condu ctibililăţii tehnice a semicon-
Palatul Mare al Kremlinului P.C.U.S. şi ai guvernului sovie Ad’dis Abeba cea de-a doua con blema cea mai urgentă şi im BERLIN 14 (Agerpres). — ductorilor, îndeosebi in domeniul temperaturilor înalte. Lu
s-a deschis Consfătuirea unio tic. ferinţă a statelor independente portantă — eliberarea totală Otto Grotewohl, preşedintele crările sînt conduse de acad. A. Joffe. Pe baza concluziilor
nală a specialiştilor In agri din Africa. Conferinţa a fost de sub colonialism a tuturor Consiliului de Miniştri al R. D. legate de reglarea conăuctibilităţii termice a unei categorii
cultură. Consfătuirea va discuta pro deschisă de împăratul Etiopiei, popoarelor africane, precum şi Germane, a primit delegaţia de de semiconductorî se elaborează acum materiale în vederea
blemele aplicării în producţie Hable Helasie I. alte probleme. deputaţi laburişti englezi care construirii de instalaţii de refrigerare termoelectrice şl de
In sală se află peste 2.600 a unui sistem fundamentat din se află în R.D. Germană. termoelectrogeneratoare.
ide persoane — agronomi, oa- punct de vedere ştiinţific de Peste o sută de delegaţi şi ob Pe lingă delegaţiile oficiale rH In foto : Acad. A. Joffe şi lu crătorii ştiinţifici ai laborato-
yneni de ştiinţă, conducători de conducere a agriculturii şi a servatori din diferite ţări ale la conferinţă se aflau şi re -In cursul convorbirii care a | rului Institutului, A. Petrov şi I. Smirnov, in faţa unui dis-
colhozuri şi sovhozuri, lucrători unui sistem de maşini ca o con Africii se aflau în sala parla prezentanţi ai organizaţiilor ob avut loc cu acest prilej au fost
din agricultură, !mecanizatori, diţie de cea mai mare impor mentului Etiopiei — una din şteşti din numeroase ţări ale abordate în primul rînd proble <, pozitiv potenţiometric.
crescători de animale şi lucră tanţă pentru dezvoltarea con tre cele mai vechi ţări inde Africii. Conferinţa va dura 12 zile.
tori de alte profesii. Participă tinuă a forţelor de producţie în
agricultură. Raportul în legătu Mesajul adresat de Hruşciov mele încheierii Tratatului de
delegaţii din Polonia, Cehoslo ră cu aceste probleme a fost participanţilor la Conferinţa pace cu Germania şi rezolvarea
prezentat de Vladimir Maţke- problemei Berlinului occidental.
vacia, Romînia, Bulgaria şi vici, ministrul Agriculturii al statelor independente din Africa
U.R'.S.S. Parlamentarii englezi au re
Ungaria, precum şi o delegaţie levat că renaşterea militaris
mului în Germania occidentală
de ţărani francezi.
C u vîn tarea lui Maurice Thorez MOSCOVA 14 (Agerpres). Popoarele ţărilor africane, se ameninţă serios pacea în Eu Senstoru! L Johnson despre polifica
TASS anunţă : N. S. Hruşciov, spune în mesaj, pot fi convinse ropa. Ei au fost de acord cu
PARIS 14 (Agerpres). — Zia pentru încetarea războiului ne preşedintele Consiliului de Mi că în lupta lor justă pentru eli- declaraţia lui O. Grotewohl că iip"fosilă de orizont“ a S. U . A -
rul „THumanite“, publică textul drept aducător de moarte şi cos niştri al U.R.S.S., a adresat par berarea complectă a continentu situaţia din Berlinul occidental
cuvîntării rostite de Maurice tisitor din Algeria. ticipanţilor la Conferinţa statelor lui african de sub jugul imperia
Thorez, secretar general al C.C. independente din Africa, care se lismului, pentru apărarea prin constituie una din cauzele WASHINGTON 14 (Ager lente. Gred că ar trebui să adop
al Partidului Comunist Francez, Referindu-se la torpilarea con desfăşoară Ia Addis Abeba, un cipiilor sfinte ale suveranităţii
la mitingul care a avut loc la ferinţei Ia nivel înalt de către mesaj de salut în care le urea naţionale, pentru lichidarea ba principale ale încordării în Eu pres). — După cum anunţă a- tăm o atitudine pozitivă şi de
12 iunie la Saint Etienne. militariştii americani, M. Thorez ză succes în activitatea lor spre zelor militare şi transformarea
a spus : „Americanii şi cei care binele popoarelor Africii, al pă Africii într-o zonă a păcii, pen ropa. Membrii delegaţiei au genţia Associated Press, sena iniţiativă şi de asemenea, să în
Refcrindu-se la criza din in îi sprijină caută să aţîţe psihoza cii şi prieteniei între popoare. tru aplicarea în viaţă a principii declarat că transformarea Ber torul democrat american Lyndon ţelegem mai bine popoarele din
dustria cărbunelui, Maurice Tho războinică şi să intensifice la lor coexistenţei paşnice şi ale linului occidental în oraş liber Johnson, în cadrul unui discurs diferite părţi ale globului“.
rez a spus că ea este o conse maximum cursa înarmărilor“. N. S. Hruşciov relevă în me întăririi încrederii între popoare, demilitarizat ar putea constitui televizat, critică aspru politica
cinţă directă a participării Fran ele au în Uniunea Sovietică cel un exemplu bun pentru întrea externă, „lipsită <^e orizont“ a G revele
ţei la aşa-zisa Uniune europeană „Uniunea Sovietică, a subliniat saj marile succese obţinute de mai credincios şi dezinteresat Statelor Unite.
’ a cărbunelui şi oţelului, împo Thorez, duce dimpotrivă o poli popoarele ţărilor africane în pe
triva căreia partidul comunist tică de pace“. rioada de după prima conferinţă ga Germanie. „Nu sînt de acord, a spus el, din Franţa
a luptat de la bun început, de- de la Acera a statelor indepen
mascînd laturile ei periculoase. Vorbitorul a expus apoi ba dente ale Africii, în lupta de eli O. Grotewohl a răspuns afir cu politica externă. Gred că a-
zele politicii de independenţă berare împotriva jugului colo
M. Thorez s-a referit în con naţională a cărei expresie tre nialismului şi imperialismului mativ la întrebarea unuia din ceastă politică este pasivă, lip PARIS 14 (Agerpres). — Pes
tinuare la condiţiile grele de buie s-o constituie în primul rînd şi-şi exprimă convingerea că se
muncă ale minerilor francezi, la lichidarea bazelor americane în apropie inevitabil ziua cînd în parlamentarii englezi dacă poa- sită de orizonturi. De 8 ani po te 100.000 muncitori din con
ritmul infernal, numărul uriaş Franţa şi împiedicarea creării tregul continent african va de
de baze vest-germane. veni liber. te da asigurări că R.D. Ger litica externă a Statelor Unite strucţii din regiunea pariziană
Oamenii sovietici, scrie N. S. prieten şi aliat. mană nu posedă arme atomice. | are nevoie de noi şi noi stimu- au declarat luni o grevă de ju
------------------sfisaas------------------- mătate de zi. Această acţiune a
fost sprijinită de toate marile
!SITUAŢIA PSM J A P © M IÂ centrale sindicale şi a avut drept
scop să susţină revendicările
muncitorilor cu privire la salarii.
a! accidentelor şi extinderea bo El a chemat pe oamenii mun Hruşciov, se bucură sincer de R ezultatul sem n ifica tiv au declarat că adoptarea forţată conducere studenţeşti din întrea Tot luni majoritatea muncito
de către guvern şi partidul de ga Japonie, la cartierul genera! rilor din importantele' uzine chi
lilor profesionale (silicoza). El cii socialişti la unitate de ac succesele mişcării de eliberare al unui sondaj guvernămînt a „Tratatului de se al sindicatelor muncitorilor de la mice din centrul Franţei şi din
a subliniat că minerii trebuie ţiune cu oamenii muncii comu a popoarelor Africii şi constată
să-şi apere energic interesele. nişti. „Unirea tuturor forţelor cu mare satisfacţie rolul crescînd TOKIO 14 (Agerpres). — curitate“ japono-american a fost uzina metalurgică „Kawasaki“. regiunea pariziană au declarat o
Vorbitorul a apelat la toate democratice şi naţionale, a spus al ţărilor africane în rezolvarea După cum relatează agenţia un fenomen anormal. Poliţia caută persoane „vinovate grevă de 24 ore. In acelaşi timp
forţele iubitoare de pace să se el, este astăzi mai mult ca ori- Kiodo Ţusin, rezultatele sonda Sondajul a arătat că în com de jignirile“ aduse reprezentan la Paris continuă de peste o lună
unească şi să intensifice lupta cînd lozinca noastră“. unor importările probleme inter jului organizat în rîndurife opi tului preşedintelui S.U.A,
naţionale. niei publice din Japonia de a- paraţie cu sondajul organizat în grevele turnante ale muncitorilor
-seaas octombrie anul trecut, procentul din transporturi.
vM i t u l în ekifu t ceastă agenţie în zilele de 3 şi adepţilor partidului liberal-de mm
4 iunie au demonstrat că majo mocrat de guvernămînt a scăzut
d tic k a t“ ritatea poporului japonez este de Ia 47 la 32 la sută. Cercuri!© politic© americane
pentru imediata demisie a cabi nevoile să amine ratificarea
netului Kişi, pentru dizolvarea Guvernul Kîsi a fre su f
Camerei inferioare şi organiza a tar cu Japonia
rea de alegeri generale în scopul Sa a efe de violen ţa
normalizării situaţiei politice şi
TOKIO 14 (Agerpres). —
WASHINGTON 14 (Ager
U n a r t ic o l d in z ia r u l „ G a z e tte A n d D a ily “ împotriva vizitei preşedintelui TASS anunţă : Căutînd să inti pres). — In ciuda pregătirilor ma să se întrunească la 14 iu
S.U.A., Eisenhower, în Japonia. mideze pe japonezii cu vederi febrile, însoţite de o largă pu nie pentru a vota noul tratat ş
FEW. YORK 14 (Agerpres). fonduri cerute de forţele ar- tru că creierul, său bolnav i-a * progresiste şi să-i silească să blicitate, făcute la Washington a-1 înainta imediat senatulu
mate, aşa cum s-a întîmplat comunicat că acelaşi lucru Numai 8 la sută din cei în renunţe la demonstraţii antiame- pentru ratificarea, în cursul a- spre ratificare, a hotărit să a
— Ziarul „Gazette And Dai şi în cazul războiului din co intenţiona să facă „adversa trebaţi consideră că guvernul ricane proiectate în perioada a- cestei săptămîni, a noului tra mîne această şedinţă. Un pur
ly“ care apare la New Yorlc reea. rul“ său ? Kişi trebuie să rămînă Ia putere. propiatei vizite a Iui Eisenhower tător de cuvînt al comisiei
(statul Pensilvania), a publi în Japonia, guvernul Kişi a tre tat de securitate japono-ameri declarat că membrii comisiei a
cat sub titlul „Mitul despre Frica a fost aţlţată intr-0 Mi-e teamă că folosind lim Răspunzînd fa întrebarea cu cut de la ameninţări la violenţă can, lupta tot mai hotărîtă a căzut de acord să aştepte ma
societăţile „descliise“ şi „în măsură atît de mare incit bajul psihologilor, am şi de privire la vizita lui Eisenhower directă. Poliţia a efectuat Ia 13 poporului japonez împotriva a-
chise“, un articol al generalu pentru orice eventualitate a venit victimile „proiecţiei. im în Japonia, numai 20 Ia sută iunie razii şi percheziţii la Uni cestui tratat înrobitor a obligat întîi sosirea preşedintelui Eisen
lui american in retragere fost trecută în sarcina altora pulsive“ adică ai stării în ca versitatea din Tokio, la sediul hower la Tokio unde, după cur
Hugh Huster. răspunderea preşedintelui pen re omul privindu-se în oglin din persoanele întrebate au de Federaţiei organelor de aufo- cercurile politice americane să subliniază Reuter, tratatul d<
dă, nu poate să se recunoască amine data ratificării. După securitate „este supus unor a
„După întîmplarea cu „U-2“, tru exercitarea controlului a- pe cl în imaginea hlăă pe ca clarat că aprobă această vizită. cum relatează agenţia Reuter, tacuri puternice“ din partea po
spune generalul american, supra evenimentelor care pot re o vede şi atribuie incon 54 Ia sută din cei chestionaţi comisia senatorială pentru afa porului japonez.
promotorii războiului rece şi provoca războiul. Rezultatul ştient această imagine „adver. cerile externe a S.U.A., care ur
avangarda lor au încercat, direct al acestei stări de lu sandul“ său. _S&E
fată să piardă timpul, să facă cruri a fost incidentul cu a-
o 'distincţie politică între so vionul „U-2“. Evident că ni Generalul L. Steavison, fost Ziarele britanice consideră riscantă LCfirE
cietatea „închisă“ şi societatea meni nu poate să creadă că ministru de Război in timpul vizita in! Eisenhower în Japonia
preşedintele ar fi îngăduit a- lui Taft şi Franklin T). Roose-
„deschisă“. Si au încercat să ceastă provocare, dacă nu ar velt, precum şi secretar de LONDRA 14 (Agerpres). — purile, „ideea purtării de tratati împotriva creării bazelor
dovedească dreptul moral şi fi pierdut controlul, trecină în stat in timpul lui Hoover. scria Comentînd apropiata vizită în ve şi o mai bună înţelegere faţă
datoria societăţii „deschise“ sarcina altora răspunderile intr-un memoriu din 11 sep Japonia a preşedintelui Eisen
de a spiona societatea „în tembrie . 1945, adresat preşe hower. majoritatea ziarelor bri de America în străinătate“. „Dar militare străine în Italia
chisă“, deoarece, afirmă ei, sale. dintelui Truman în legătură tanice consideră „riscantă“ ho- —subliniază ziarul—ceea ce in
numai in acest fel spionajul Comandamentul suprem so cu problema încrederii şi a tărîrea preşedintelui de ă nu re
militar al societăţii „deschi bombei atomice: „Principalul nunţa la vizita sa la Tokio. tenţionează de fapt preşedintele ROMA 14 (Agerpres). — făşurat sub lozinca luptei îm
se“ poate să nu rămână in vietic probabil că nu şi-a de prin acest exemplu tipic de de TASS anunţă: Din iniţiativa potriva creării bazelor milita
urma spionajului societăţii clinat în aceeaşi măsură răs r Apreciind călătoria lui Eisen claraţie cu două feţe, este o Mişcării italiene pentru pace, re străine în Italia. Printre
„închise“... punderile. însuşi premierul hower în Extremul Orient „un consolidare a planurilor război la Brindisi a avut loc o întru participanţii la întrunire se
Hruşciov, şi nu un artilerist învăţămînt pe care l-am trais 1 moment foarte greu pentru poli nire a partizanilor păcii din aflau primari ai numeroaselor
In prezent, sute de milioa belicos, a ordonat să se tra din lunga mea viaţă constă \ tica preşedintelui şi a Americii“,
ne de dolari se alocă în fie gă la 1 mai şi să nu se tragă in aceea că singurul mijloc ziarul „Daily Sketch“ subliniază nice ale Americii în Asia“. regiunea Apulia, care s-a des- oraşe, fruntaşi sindicali, mem
care an pentru spionaj mili la 9 aprilie. de a face un om. demn de în
tar şi alte măsuri, fără să se credere, este de a avea în că starea de spirit antiamerica- y>B ----- ------- -------- ---- bri ai parlamentului şi repre
comunice Congresului adevă Noua teză propagandistică credere în e l; şi cel mai si nă din Japonia „izvorăşte din zentanţi ai intelectualilor.
ratele scopuri pentru care se constă în aceea că trebuie vio gur mijloc de-al face nedemn { resentimentul împotriva bazelor
alocă aceşti dolari şi de fapt lat spaţiul aerian al „adver de încredere este de a nu a- americane din străinătate“. După cum remarcă ziarul
măsurile respective nu sînt cu sarilor“ noştri, pentru că so
noscute decît strict de cei ca cietăţile lor sînt „închise“, iar vea încredere în el şi de a-i L Ziarul „Guardian“ consideră In aştep tarea le i E ise n h o w e r... „Unita“, această întrunire pre
re se ocupă de înfăptuirea lor. societăţile noastre sînt „des arăta in mod făţiş neîncrede că „preşedintele Eisenhower pri zintă „o însemnătate deosebi
chise“ ; aceasta este o min rea“. In acest memoriu dom meşte pedeapsa destinată politi
Cunoaşte oare poporul ame ciună sfruntată. nul Steamson insistă în modul cii externe a lui Dulles, politică MANILLA 14 (Agerpres). — ţienească şi toate forţele orga tă“, deoarece regiunea Apulia
rican în mai !1mare măsură cel mai hotărit ca preşedintele de care, din păcate, se pare că China Nouă anunţă : După cum nelor de securitate din Manilla este apăsată în cel mai înalt
faptele importante în legătură De fapt, aceasta este o Departamentul de stat nu se relatează ziarul filipinez „Ma şi împrejurimile ei. grad de povara bazelor mili
cu forţele armate americane, nouă doctrină — doctrina an să ducă tratative directe cu prea depărtează“. Ziarul relevă nilla Chronicle“ organizaţia de tare străine. însăşi oraşul Brin
decît cunoaşte poporul sovie ticipării războiului —• şl da Uniunea Sovietică cu privire tineret „Mişcarea ¦filipineză de ¦fc 1 ¦' "A • disi — mare port, — este fo
tic despre propriile lui forţe că guvernul american, adop- la exercitarea controlului a- tineret pentru naţionalizare“ a losit în scopuri militare. In a-
armate ? Mă îndoiesc. tînd-o, o va traduce în viaţă, supra bombei atomice, in loc hotărit să participe la demon SEUL 16 (Agerpres). — A- fară de aceasta, în numeroase
aceasta va face ca un al trei să transforme aceasta, aşa straţia organizată în faţa clădi localităţi din regiunea Apulia
lea război mondial să devină cum s-a şi întîmplat mai tir- rii ambasadei americane în ziua genţia China Nouă relatează că
locuitorii unuia din cartierele o- se desfăşoară lucrări pentru
raşului coreean Pusan, unde lo
cuiesc în special oameni săraci,
sosirii lui Eisenhower la Ma au'.hotărit ca la 22 iunie — ziua construirea bazelor de rachete.
nilla. Această demonstraţie este sosirii lui Eisenhower în Goreea La întrunire a luat cuvîntul
Trebuie să atragem atenţia inevitabil şi încă în scurt timp. ziu. intr-o minge de fotbal pe în continuare faptul că ceea ce iniţiată de Federaţia muncitori de Sud — să organizeze o de Velio Spano, secretar general
asupra faptului că civilii din
guvernul S.U.A. au predat con Unele persoane oficiale a- arena internaţională. se petrece în Japonia nu este lor filipinezi care numără monstraţie de protest. Locuitorii al Mişcării italiene pentru pa
trolul asupra securităţii naţio mericane, atît civili, cit şi mi un fapt izolat şi că „un anti- 400.000 de membri. acestui cartier au suferit mult ce, care a arătat necesitatea
nale forţelor armate şi grupu litari, şi multe dintre nume Cu timpul, propaganda americanism în stare latentă e- de pe urma incendiului care a unirii tuturor forţelor democra
rilor interesate în profiturile roasele noastre mijloace de noastră permanentă după ca . xis.tă în toate ţările pe care le Rodolfo Flaveliana, preşedin izbucnit la cazărmile trupelor tice în lupta pentru pace. In
propagandă, au trlmbiţat timp re „în nici un fel de împreju tele „Mişcării filipineze de tine americane situate în oraş. Gn
rări. nu trebuie să avem în ret. pentru naţionalizare“, a pro
aduse de propaganda de răz de mulţi ani concepţia antici credere în ruşi“ se va trans va vizita preşedintele şi s-ar testat împotriva intenţiei autori urmare a exploziei" provocate de momentul de faţă pacea tre
boi. pării războiului, ceea ce de forma în mod inevitabil in putea ca exemplul Japoniei să tăţilor din Manilla de a înăbuşi acest incendiu au fost omorîte buie apărată prin lupta împo
Eotărîrile în legătură cu fapt este o expresie eufemis tr-o „autoîmplinire a profe fie un îndemn la manifestaţii demonstraţia. 45 de persoane şi au fost dis triva bazelor militare, care au
războiul şi pacea nu mai de tică pentru războiul preven ţiei“, cum spun psihologii. In Pentru „asigurarea securităţii“ truse 140 de locuinţe. Locuitorii fost create în scopuri vădit a-
pind de Congres, aşa cum pre tiv. Dar, se pune întrebarea, felul acesta vom provoca un publice“. gresive şi sînt îndreptate îm
vede constituţia. Această obli prin ce se deosebeşte această al treilea război mondial şi lui Eisenhower în timpul vizitei cartierului au cerut comandan potriva Uniunii Sovietice şi ţă-
gaţie, impusă de constituţie, concepţie de argumentele unui vom aduce omenirea la „ca Ziarul „Daily Worker" scrie ,!sale în Filipine, autorităţile lo tului american despăgubiri pen ¦rilor socialiste, a subliniat
s-a redus la acordarea d)3 nebun care a ucis un om peri- pătul drumului“, tru daune în sumă de 160 mi
în editorialul său că Eisenhower cale din Manilla au mobilizat lioane hvani. Pînă acum această
a pornit într-o călătorie decla- cîteva batalioane militare, pre
rînd că obiectivul ei ar fi, chi- cum şi întreaga agentură poli- cerere nu a fost satisfăcută. Spano.
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. Telefon: : 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Pol igrafică „1 Mai“ —