Page 54 - 1960-06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
mul
Anuí XII Nr. 1703
ÎN ÎNTÎMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI
@anfiil d t eeôné
a l eehipjti
— Discutam mai înainte despre econo­
mii — se adresă Iosif Făieran mem­
brilor din echipa sa. Vă aduceţi a-
minte cum prin luna ianuarie ne-am
angajat să stringem orice bucăţică de
metal. Acum priviţi, avem in ţaţa
noastră o sumedenie de arcuri, rul­
menţi, bucşe, şuruburi, supape, radia­
toare etc. toate considerate ţler vechi, cu arcurile din faţă rupte. Lucrarea a
înseamnă şi asta o economie a noa­
stră. Dar printre acestea sint multe
piese care pot fi recondiţionate sau,
din două rele putem face una bună. bon pentru a scoale din magazie
Ce părere aveţi ?
... Discuţia aceasta a avut loc prin loan Furdui a apelat la arcurile vechi.
luna aprilie cind la fiecare loc de A ales din ele mai multe foi, unele
muncă se punea mmmtmmammmwmammmamtaammssmmmlKBaa chiar rupte. Le-a
problema ca in cin- m ~jj ~
stea Congresului Oameni şi iniţiative
partidului să se rea-
lizeze cit mai multe economii. Oamenii
din echipa de întreţinere a comunistu­
lui Iosif Făieran ascultau cu atenţie
cele spuse de şeful lor. Cu toţii şi-au
spus părerea apreciind iniţiativa şe­
fului ca foarte bună şi s-au angajat
să treacă la aplicarea ei in practică.
Mai mult, iov. Pop Valeriu II, mem­
bru de partid, a propus ca cineva de
la biroul atelierului mecanic să ţină sind material recuperabil, el a eco­ nate economii au adus o preţioa­
o evidenţă a rezultatelor obţinute. Ast­ nomisit 1.009 lei. Asemenea exemple să contribuţie sectorul III de la
fel, s-a născut iniţiativa şi contul de găseşti cu zecile în echipa comunis­ mina Vulcan, sectoarele III şi
economii al echipei comunistului Iosif tului Iosif Făieran.
Făieran de la atelierul mecanic al
/. M. Certej. In urma iniţiativei a-
ceşti oameni s-au angajat c a ' numai
prin recondiţionarea de piese vechi
să realizeze piuă la Congresul partidu­ pentru traducerea in viaţă a angaja­ Boyte Pavel de la Vulcan şi
lui o economie de 10.000 lei. Echipa mentului luat. E adevărat că reali­ Szabo Carol şi loan Jurca de
este formată doar din 5 oameni, 4
dintre ei sint membri şi candidaţi
de partid iar unul e utemist. începu­
tul in aplicarea in practică a iniţia­
tivei l-au făcut cu mult succes.
Autocamionul nr. 50.884 a ajuns în mentul de a realiza 10.000 lei economii. Petrila s-a angajat să economi­
garaj cu radiatorul spart’. Membrii e- Pină in prezent au realizat peste 8.000 sească anul acesta 600.000 lei.
chipei au ales din sumedenia de ra­
diatoare vechi tot ceea ce putea fi
recondiţionat. De la un radiator vechi
au luat fagurile, de la altul bazinele
M II F Ml M U
nuum întrecerii siderurgiştilor 1 L 1 1 1 1
întrecerea dintre cele două mari
centre siderurgice ale ţării noastre,
Hunedoara şi Reşiţa, are deja o tra­
diţie. Anul trecut, rezultatele acestei
întreceri au fost deosebit de valoroase.
Locul de frunte a fost cîştigat de hu-
nedoreni.
Acum, în acest an, întrecerea dintre
siderurgiştii .celor două combinate se
desfăşoară cu şi mai multă însufle­
ţire. Siderurgiştii hunedoreni şi reşi-
ţeni sînt hotăriţi să întîmpine cel de-al In aceeaşi perioadă, secţia fur­
IlI-lea Congres al P.M.R. cu realizări
tot mai importante, să lupte pentru
traducerea în viaţă a sarcinilor cu­
prinse în proiectul de Directive.
Făcînd bilanţul întrecerii, reiese că
hunedorenii sînt şi acum în frunte.
Iată ce arată graficul întrecerii pe pe­
rioada 1 ianuarie—13 iunie :
Joi 16 iunie 1S60
de apă ş.a.m.d. Apoi a început mon­
tarea, operaţiune care a fost gata cu
mai mult de 5 ore înainte. Pe deasu­
pra, in contul de economii al echi­
pei s-a înscris'1 primul succes — 1.500
lei economii, adică atit cit ar fi cos­
tat un radiator nou.
Altădată, maşina nr. 573 a venit
fost încredinţată candidatului de par-
iid loan Furdui. Desigur că-i ve­
nea mult mai uşor să întocmească un
arcuri noi. Dar candidatul de partid
ajustat după mă­
rime, iar la o par­
te a făcut adausuri­ nele Lonea, Lupeni şi Petrila.
le necesare. Şi, din nou economii de
material, manoperă şi timp. Un arc nou
costă 460 lei. înlocuind două arcuri
prin recondiţionare, in contul de e-
conomii al echipei s-au înregistrat
alţi 920 lei.
Deunăzi, Adrian Gligor, un alt
membru al echipei, a executat direcţia
din faţă a unui tractor U.T.O.S. Folo­
Toţi oamenii din echipă dovedesc III de la mina Aninoasa şi al­
acum grijă deosebită pentru gospo­
dărirea metalului, pentru iniţiativa lor,
zarea de economii prin recondiţiona­
rea de piese vechi cere multă migală,
răbdare şi bătaie de cap. Dar a-
ceşti oameni nu dau înapoi. Ei ţin cu
iot dinadinsul să-şi respecte angaja­
lei. Aşa că nu-i de mirare că drapelul
de echipă fruntaşă pe atelier se află
in posesia lor.
I. MANEA
.ôvcailSi ¦
m fa ţa graficului
LA HUNEDOARA s-au pro­
dus peste planul Ia zi, în peri­
oada respectivă, 23.536 tone mi­
nereu de fier aglomerat, 5.814
tone cocs, 19.282 tone fontă,
41.860 tone oţel Martin, 3.377
tone oţel electric şi 42.695 tone
laminate. In mod deosebit se re­
marcă colectivul secţiei O.S.M.
nr. 2, care numai în 13 zile din
luna iunie, a produs peste sar­
cinile de plan 7.748 tone oţel.
nale noi a produs peste plan
1.057 tone fontă.
Cele două secţii au obţinut
indici superiori de folosire a a-
gregate lor.
BĂ TĂ U A MI
socialis Atelierul forjorilor de la Uzi­ alţi ochi, cu un fel de sfială şi — Da, e timpul...
na de reparat utilaj minier respect aparte.
Petroşani era luminat ca ziua. Ambele echipe trec la fapte.
Era şi norm al; cele trei forje, Primul, Măgureanu Dezide­ Începe lupta cu minutele. Mai e
laolaltă cu cele două cuptoare riu, scund şi îndesat, cu mişcări puţin pînă la terminarea schim­
repezi, dar precise, mînuieşte cu bului de noapte, dar nici unui
de încălzire a pieselor, lucrau grijă piesele înroşite prinse de dintre cei de faţă nu au de gînd
din plin. Piesele din cuptoare, capătul clubnelor, un fel de să plece înainte de a-şi termina
__ajunse la „roşu“, împrăştiau o cleşti evoluaţi, care, la coman­ munca. Mişcările devin mai re­
lumină auriu-arămie, cele în lu­ da omului îndrumă piesele „la pezi. Fiecare ştie ce are de fă­
cru la forje, de o culoare mai roşu“ spre nicovale sau cala­ cut. Cu cîrlige şi cleşti speciali,
violentă, roşu - închisă, dădeau poadele de încovoiere şi mode­ şinele înroşite sînt scoase din
pogfinl 20 bani oamenilor o înfăţişare eroică, lare. Celălalt, Sereş, mai înalt, cuptoarele de încălzire şi înfă­
îmbrăcîndu-i în mantii de pur­ osos, se arată mai domol în ges­ şurate (ca aţa pe un mosor !j
pură şi-n sclipit de rubine. Ra­ turi, mai calculat. Acum se ocu­ peste calapoade. Şina este tăia­
zele firave, alburii, coborîte din pă de „focărit“, în faţa forjei, tă apoi, cînd atinge dimensiunea
tavan din şirul celor 12 becuri secondat de Pişta, ajutorul său. cerută, şi pusă la răcit. Urmea­
puse să ajute muncii oamenilor,
Ajutorul celuilalt, al primului ză alta la rînd.
păreau acum inutile aici, săra­
Angajamentele la economii ce, anemice, ca nişte fire între­ şef de foc, utemistu! Popa loan. Ideea calapoadelor, simple ca
tăiate de borangic puse pe botul vine în fugă spre AAăgureanu : idee, confecţionate tot din şine,
devin fapte unei locomotive. le-a venit amîndorura, şi lui Mă­
— Putem începe tragerea pe gureanu şi lui Sereş. Abia de
Combinatul carbonifer valoare de 415.000 lei. In Vocile oamenilor prezenţi aici calapod a segmentilor de 4,60 două zile le experimentează şi
fruntea întrecerii pentru cît mal se auzeau ca o melodie răzleaţă metri. se vede că totul merge strună,
„ Valea Jiului" multe economii în producţie s-au în tonul înalt iscat de sunetele înainte îndoitul şinelor se fă­
situat comuniştii Toth loan, Vic­ grave, neobişnuite care umpleau Omul întoarce ochii spre gura cea pe calapoade mici pentru
Desiăşurînd larg întrecerea tor Deleanu şi candidatul de hala. Giocnetul fierului bătut, cuptorului de încălzire a piese­ fiecare segm ent; acum toate se
socialista în cinstea Congresului partid Nicolae Vîlcean. sfîrîitu! cărbunilor încinşi, icni- lor. Intr-adevăr, după culoarea
partidului, minerii Văii Jiului tul greu, de uriaş, al ţoalelor, metalului, aproape albă, şinele îndoiau pe un singur calapod
au obţinut realizări valoroase. Uzina e le ctrică Vulcan sîsîitul constant, ca un susur de de cale ferată din cuptor, caro mare, şi apoi se secţionau. După
Prin reducerea consumului spe­ izvor, al oţelului ajuns sub bolta se vor transforma la voinţa o- vechea metodă, toţi care au pri­
cific de material lemnos, de e- Şi colectivul uzinei electrice cuptoarelor la 700-800 grade, mului, în segmenţi pentru arma­ mit comenzi asemănătoare le-au
nergie electrică, reducerea chel­ din Vulcan a obţinut în cinstea mirosurile tari. ameţitoare, de rea galeriilor de mină de executat în circa 600 minute un
tuielilor de secţie şi îmbunătăţi­ Congresului partidului succese foc, fum, metal şi pămînt ars. profil mare, par să aibă o tem­
rea calităţii cărbunelui extras, însemnate în realizarea de eco­ lotul făcea să-ţi opreşti o clipă peratură de aproape 900 grade, S. IRIMESCU
s-au realizat în luna mai eco­ nomii în producţie. Astfel, din răsuflarea, pentru ca sufletul să destul pentru a putea fi trase
nomii la producţia brută, în va­ angajamentul de a economisi a- se umple din plin de patosul pe calapoade. F. chemat şi Se­ (Continuare in pag. 3-a)
loare de 1.432.000 lei. Cele mai nul acesta 450.000 lei, co­ muncii descifrat în gesturile ce­ reş să-şi dea părerea.
frumoase realizări au fost înre­ lectivul uzinei electrice din Vul­ lor prezenţi, pentru ca ochii să
gistrate la E.M. Vulcan, unde, pe can a economisit în 5 luni se sature de măreţia şi forţa
lingă faptul că au fost extrase 312.000 lei. Şi aici, în fruntea stăpînilor tuturor acestor minuni
peste plan 1.900 tone cărbune, luptei pentru cît mai multe eco­ — muncitorii.
s-au făcut economii în valoare nomii în producţie, sînt comu­
de -491.389 iei. niştii. Dintre aceştia s-au evi­ Iată, pe doi dintre ei. comuniş­ Cm p a r t i c ip a r e a l a r g ă
denţiat în mod deosebit Vasile
Realizări însemnate au fost Haiduc, loan Soba, Miron Po- tii Măgureanu Dezideriu şi Se-
înregistrate şi Ia mina Aninoasa, pescu şi alţii.
unde valoarea economiilor reali­ reş Gheorghe; sînt şefi de foc.
zate în luna mai se ridică la
309.000 lei. Economii între Chiar şi această denumire atît
1'.'9.500 lei şi 298.000 Iei s-au
obţinut în aceeaşi lună şi Ia mi­ de neobişnuită, plină de frumu­ lorificarea sur­
Hotărîrile de GRIGORE MUREŞAN plusului de pro­
seţe, de poezie, de „şefi de foc“, însemnătate is­ duse agricole
f.a obţinerea acestor însem­ torică adoptate preşedintele Comitetului executiv
te face parcă să-i priveşti cu
al Sfatului popular raional Alba
de cel de-al II- prin reţeaua co­
lea Congres al P.M.R. au pus operaţiei de consum, au fost ri­
în faţa sfaturilor populare sar­ dicate mai multe construcţii de
cina desfăşurării unei largi şi interes obştesc. Astfel, în satele
sistematice munci politico-orga- Benic şi Cetea au fost constru­
nizatorice, în scopul consolidării ite două magazine universale,
şi dezvoltării succeselor obţinute localuri de cooperative în Arn-
pe tărîm economic, gospodăresc poiţa şi Lunca Ampoiţei, Presa-
şi social-cultural. ca, Beldiu, Mereteu ş.a. In cin­
V' de Ia mina Petrila, sectorul In această perioadă Sfatul stea Congresului al IlI-lea al
popular raional Alba, sub con­ P.M.R. sînt în curs de termi­
tele. Dintre brigăzile de mineri, ducerea şi îndrumarea perma­ nare şi dare în folosinţă localu­
trebuie remarcate cele conduse nentă a comitetului raional de rile de cooperative săteşti din
de comuniştii Hunyadi loan şi partid, a desfăşurat o temeinică Peţelca, Flăpria şi Galaţi.
muncă politică şi organizatorică, 6 atenţie deosebită a fost a-
acţionînd cu hotărîre pentru sti­ cordată şi construcţiilor şi ame­
najărilor unor localuri destina­
la Petrila. mularea şi generalizarea meto­ te dispensarelor medicale. Ast­
delor bune. Antrenînd şi mobili- fel, au fost terminate dispensa­
Preparafla Petrila zînd masele la acţiunile de in­ rele medicale din Intregalde şi
In cinstea Congresului parti­ teres obştesc, în perioada care Galda de Jos. In prezent sînt
dului, colectivul preparaţiei din s-a scurs de la cel de-al TI-lea ridicate în roşu şi se munceşte
Congres al P.M.R. s-au obţinut
realizări de seamă în toate sec­ cu mult interes pentru termina­
toarele de activitate.' rea şi darea în folosinţa a dis­
Muncitorii, tehnicienii şi ingine­ In primul rînd merită relie­ pensarelor medicale din Mete.ş,
rii acestei preparaţii au reu­ fată orientarea sfaturilor popu­ Almaşul A'îare şi Feneş. De a-
şit să realizeze numai în lare din raionul Alba spre ridi­ semenea, a fost construit un fru­
primele 5 luni, economii în carea noilor construcţii social- mos cămin cultural în comuna
culturale impuse de necesitatea Mihalţ, localitate cu mare pon­
obiectivă de a îmbunătăţi conti­ dere economică şi bogate tradi­
ţii cultural-educative. Greîndu-se
pniTfl In cinstea Congresului partidului, iinărul loan Şuvaină, frezor la Ate­ nuu nivelul de viaţă şi cultură condiţii optime desfăşurării acti­
lierul central din Alba Iulia, îşi depăşeşte cu regularitate norma de produc­ al celor ce muncesc. vităţii cultural-educative, acesta'
a influenţat pozitiv înfiinţarea
Astfel, pentru buna aprovizio­
ţie cu 4-5 la sută şi execută totodată piese de calitate superioară. nare a ţărănimii muncitoare cu (Continuare in pag. 3-a)
In clişeu: loan Şuvaină, la locul de muncă. produse de larg consum şi va-
LA REŞIŢA, realizările deşi P R O IE C T U L DE D IR EC T IV E ÎN D EZ B A T ER EA O A M EN ILO R MUNCI
sînt mai mici, ele exprimă mun­
ca siderurgiştilor în sporirea ¦şraagjrggwggjggwawgggcgMg«
producţiei de metal. In perioada
1 ianuarie—13 iunie, reşiţenii au Avem mari posibilităţi să sporim ropuneri-sugestii
produs peste sarcinile planului
de producţie Ia zi 2.520 tone producţia de minereu VW W V.
cocs, 2.873 tone fontă, 12.161
tone oţel Martin, 645 tone oţel Proiectul de Directive ale celui de-al Ing. IOAN POPA triajului. Stadiile de execuţie progre­ ® POPESCU IOAN, ingi­
electric şi 10.167 tone laminate. IlI-lea Congres al P.M.R. constituie sează însă foarte încet. Propun ca rit­ ner, şeful serviciului teli-
Şi aici indicii de utilizare la o- un program măreţ de dezvoltare a e- directorul I. M. Barza mul de construire să fie intensificat. Ş nic de la Combinatul car-
ţelărie şi furnale sînt ridicaţi. conomiei noastre naţionale pe drumul Darea în funcţiune a triajului va duce 5 bonifer „Valea Jiului“,
desăvîrşirii construirii socialismului. muncitoreşti. Lucrările, deşi au Început Ia îmbunătăţirea transportului. > propune ca Ministerul In-
Gonfinuînd şirul succeselor de pînă In el se prevede ca în anul 1965, pro­ cu întîrziere, se destâşoară intr-un \ dustriei Grele să ia mă-
acum, atît siderurgiştii hunedoreni cît ducţia industrială globală să fie de ritm foarte lent. O problemă care cere o rezolvare ţ suri de producere a unor
şi cei reşiţeni, vor raporta la sfîrşitul 2,1 ori mai mare decît în anul 1959. urgentă la 1. AL Barza este şi îmbu­ < laminate special profilate
anului că au îndeplinit şi depăşit an­ corespunzînd unui ritm anual de creş­ Va trebui să ne îndreptăm atenţia nătăţirea aerajului. In prezent, se e- ( pentru armături metali-
gajamentele luate, că au dat patriei tere de 13 la sută. Aceasta, înseamnă spre creşterea gradului de mecanizare xecută o serie de lucrări de aeraj de ţ ce în galerii, in prezent,
metal mai mult, mai bun şi mai ieftin. că în faţa tuturor colectivelor de mun­ u întreprinderii. Şi în acest scop con­ către T.E.M.N. Brad. Sint de părere < aceste armături se confec-
că din întreprinderi, din fabrici şi uzi­ sider că este necesar să fim ajutaţi că ar li bine să se concentreze mai c tionează din şină de cale
Printre obiective­ ne stau sarcini de mare răspundere. mai mult de conducerea trustului şi de multe forţe pentru executarea lor cil > ferată şi au o greutate mai
le industriale con­ Va trebui deci să ne mobilizăm toate Direcţia generală. La noi, problema mai urgentă. s mare decît cea necesară.
struite in ultimii forţele pentru a spori continuu produc­ mecanizării implică un studiu amplu, < Prin aplicarea acestei
ani la Hunedoara ţia şi productivitatea muncii, pentru dat find condiţiile specifice de muncă, In proiectul de Directive se arată , propuneri, consumul de
se numără şi dis­ a realiza cît mai multe economii la iar noi cu forţele noastre n-o putem că în perioada 1960-1965, economiile metal la armăturile me­
tileria de gudroa- preţul de cost. soluţiona. Ar îi bine, de asemenea, totale provenite din reducerea preţului talice s-ar micşora cu
ne. Această sec­ dacă ni s-ar aloca mai multe fonduri de cost şi a cheltuielilor de circulaţie 30—40 la sută şi s-ar re­
ţie nouă a Com­ La întreprinderea noastră au fost pentru dotarea cu utilaje c a : perfo­ ţaţă de 1959, vor însuma circa 80— duce mult preţul de cost.
binatului siderurgic luate anul acesta o serie de măsuri ratoare grele, coloane pneumatice, ma­ S2 miliarde de lei. Or, noi facem a-
din Hunedoara s-a tehnico-organizatorice care au făcut ca şini de încărcat şi vagonete de mină. cum multă risipă de combustibil şi ma­ ° TRIFU ATANASE, şe~
realizat cu ajuto­ lucrurile să meargă din ce în ce mai Aceste utilaje sînt introduse la unele noperă numai cu transportul materia­ L ful R.C.M. din staţia C.F.R.
rul tehnic şi utila­ bine. Bunăoară, la locurile de muncă locuri de muncă şi dau rezultate foar- lului lemnos de Ia staţia G.F.R. Brad
je primite din mai productive s-a trecut la organi­ le bune. şi pînă la depozitul Dealul Fetii. Lem­ Petroşani, propune pre- S
U.R.S.S. Pentru zarea lucrului pe trei schimburi. S-a nul trebuie odată descărcat şi încărcat < lungirea liniilor de gara- *
înfăptuirea ei s-au trecut la urmărirea mai îndeaproape Noi am început să întimpinăm greu­ în vagoane C.F.I. la Brad. apoi, la
folosit peste 1.000 a realizărilor pe schimburi, sectoare, tăţi cu haldarea sterilului. In prezent Gurabarza, transbordat în autocami­ ; re în staţie la 750 m. In $
tone utilaje şi con­ secţii şi întreprindere. A tost redus în avem două halde: una Ia Gurabarza oane. • felul acesta, se vor putea >
strucţii metalice şi mare măsură efectivul auxiliar. Circa şi una la Dealul Fetii. Prima este pe
55.000 m. cabluri. 170 de oameni au trecut de la supra­ terminate, iar cea de-a doua n-o să Pentru înlăturarea cît mai grabni­ { compune trenuri cu 120
faţă în subteran. Electivul este în curs poată prelua toată producţia. De a- osii şi se va putea face
In clişeu : Echi­ de completare cu cadre noi. E- ceea, propun ca I.G.P.R.O.M. Bucureşti că a acestei deficienţe, propun ca Di­ faţă ou mai mult succes
pa condusă de Xistă condiţiile ca la 1. M. Bar­
Ilonţai Ludovic, să întocmească cît mai urgent proiec­ recţia regionalei G.F.R. timişoara să volumului sporit de trans­
care a executat lu­ za să se înregistreze în anii ur­
crările de montaj tul pentru o nouă haldă, la Barza ia măsuri de construire a liniei ferate porturi prevăzute în pro­
la distileria de mători o- creştere mult mai mare a pro­ întreprinderea de şantiere, construc­
gudroane. Brad—Dealul Fetii. iectul de Directive ale ce­
ducţiei decît în prezent. In acest scop, ţii şi montaj Griscior a început lu­
Illlllilllllllllllllllll llllllllülllllilllliin crările de modernizare şi extindere a Colectivul de muncitori, maiştri, teh­ lui de-al lll-lea Congres
trebuie să ne orientăm în primul rind
nicieni- şi ingineri de Ia I. M. Barza al P.M.R. ţ
spre completarea şi stabilizarea efecti­ a primit cu multă bucurie şi încredere
• MOGOŞ IOAN şi VA- l
vului. De aceea, propun să fie inten­ prevederile proiectului de Directive ale SILE RENTEA, mineri, ş
sificat ritmul construcţiei de locuinţe celui de-al IlI-lea Congres al P.M.R. propun ca în oraşul Uri- Z
câni să se construiască un 2
şi este hotărît să nu precupeţească nici club, să se amenajeze un L
parc şi o bază 'sportivă. <
mi efort pentru a le da viaţă.
-V 'y W \'W '^ ..V \'W V W V \A /V -\