Page 56 - 1960-06

Nr. 1703
C©m@rfui e@@peratii!
între două Congres®
De Iq cel de-al 11-lea Con­
gres al P.M.R. şi pînă în pre­
zent, lucrătorii din sectorul co­
merţului cooperatist al regiunii
noastre au desfăşurat o muncă
intensă pentru dezvoltarea con­
tinuă a reţelei comerciale, des­
facerea unui volum mai mare de
mărfuri, îmbunătăţirea deservi­
rii populaţiei, reducerea cheltu­
ieli for de circulaţie, mărirea nu­
mărului membrilor cooperatori,
a fondului social etc.
Bilanţul realizărilor obţinute
in toate aceste domenii de ac­
tivitate este destul de rodnic.
Astfel, din anul 11)56 şi pînă
acum, s-au desfăcut populaţiei
din regiunea noastră prin uni­
tăţile cooperaţiei de consum cu
30,9 la sută mai multe mărfuri
alimentare şi industriale ceea ce
înseamnă că s-a făcut o vînzarc
mai mare cu 102.400.000 lei. De
asemenea, tot în această perioa­
dă reţeaua unităţilor de desface­
re cu amănuntul a crescut cu
încă 61 magazine şi unităţi de
alimentaţie publică. De menţio­
nat că în mare parte aceste uni­
tăţi au fost construite prin fo­
losirea rezervelor locale şi prin
muncă voluntară. Numai în anul
1959, contribuţia voluntară a
membrilor cooperatori la con­
struirea acestor unităţi s-a ri­
dicat la 184.947 lei. In acest an
sînt în construcţie şi vor fi date
în folosinţă alte 18 magazine,
în special în satele de munte.
Progrese însemnate s-au făcut
între cele două Congrese şi pe
linia reducerii cheltuielilor de
circuluaţie. De pildă, verigile cu
ridicata au fost reduse în mare
parte întroducîndu-se totodată iectului de Directive care au a-
metoda aprovizionării magazine­ vut (oc şi în unităţile coopera­
lor prin transport centralizat şi ţiei de consum din regiunea noa­
în circuit. Astăzi, din 58 coope­ stră, a reieşit că lucrătorii din
rative, un număr de 48 coopera­ ace«t sector de activitate sînt
tive se aprovizionează după a-
cest sistem, iar 226 magazine
P voluntară Ia transportul a 40
DESWOT MSRFWIÍ
IffR (ÍN N K E N IC
AinflHNANŢATC
FONOSOCIAL
.(IM U lf
ACHIZIŢII
SI CONTRACTĂRI
îi« TOBE)
Cu participarea largă a cetăţenilor
(Urmare din pag. l-a)
----------------------------- buţie şi muncă voluntară loca-
gospodăriei agricole colective
din Mihalţ, precum şi completa
colectivizare a celor două sate
aparţinătoare: Gistei şi Obre-
ja. Asemenea realizări au fost
obţinute şi în celelalte comune
din raionul nostru, unde masele
de ţărani muncitori s-au dove-
dit direct interesate în ridicarea
nivelului lor de viaţă. Demne de
amintit sînt construcţiile cămi-
nelor culturale din Meteş, In-
tregalde. Gib, Gricău, Stremţ,
Vinţul de Jos, Ighiu, Inuri-Stă-
uini, Valea Dosului şi altele,
toate construite între cele două
Congrese.
Dacă amintim că în prezent
mai sînt în raionul nostru con-
strucţii de cămine culturale in
faza de finisare, sau ridicate in
roşu, ca cele din Benic, Ampo-
iţa, Galtiu şi altele, ne putem
Ja seama de interesul tot mai
mare pe c.are-1 manifestă oame-
nii muncii în ridicarea cultura-
lă a saielor noastre.
Printre lucrările de seamă ob-
ţinute cu participarea largă a
cetăţenilor sînt şi construcţiile
de şcoli şi săli de clasă. In pe-
rioada de la cel de-al II-lea
Congres al P.M.R., numărul a-
cestora a crescut an de an. As-
tăzi nu mai avem în raionul
nostru nici o localitate, oricît de
neînsemnată ar fi ea, în care să
nu existe condiţii de şcolarizare
corespunzătoare.
In problema construcţiilor
şcolare un exemplu edificator de şcoli iniţiate în cinstea celui pe etape, în mod deosebit prin
universale şi specializate se a-
provizionează direct de la ve­
riga cu ridicata şi chiar de la
bazele de aprovizionare.
Intre anii 1956-1960 a crescut
şi numărul membrilor coopera­
tori cu încă 27.757. Fondul so­
cial al membrilor cooperatori a
crescut de la 6.450.000 în 1956,
Ia 10.058.000 în 1960. Pentru a-
nul 1960 se prevede ca acest
torid să crească cu încă 6.000.000
lei prin înscrierea de noi mem­
bri şi încasarea la timp a păr­
ţilor sociale. Acest lucru a per­
mis ca numărui cooperativelor
care se autofinanţează, fără a
mai recurge la împrumuturi din
bancă, să ajungă la 10, faţă de
5, cile erau în 1956. O atenţie
deosebită s-a acoidat în această
perioadă şi problemelor de achi­
ziţii şi contractări. Astfel, volu­ dat cantitatea de 500 kg. fier vecni.
mul produselor achiziţionate şi
contractate prin unităţile coope­
raţiei de consum a crescut de Ia
10.205 tone, în 1956, la 45.380
tone în anul 1960.
In proiectul de Directive ale
celui de-al 111-lea Congres al
P.M.R. se prevede că pînă în
anul 1965 volumul desfacerilor
de mărfuri cy amănuntul va
creşte de circa două ori şi că
în vederea îmbunătăţirii deser­
virii populaţiei reţeaua comer­
cială cu amănuntul va creşte cu
circa 5.000 de unităţi. Aceasta
înseamnă că oamenii muncii vor
primi în următorii ani, prin uni­
tăţile cooperaţiei de consum, mai
multe mărfuri alimentare şi in­
dustriale şi că viaţa lor va fi
mai ^îmbelşugată. Din adunările
de dezbateri pe marginea pro­
hotărî}! să dea viaţă acestor ci­
fre.
ni-1 oferă comuna Intregalde,
unde s-au construit prin contri-
Juri de şcoli de 4 ani în toate
satele şi cătunele, printre care,
cele din satele Sfîrcea, Gristeşti
şi Necrileşti.
La rezultatele bune obţinute
în construcţiile şcolare din în­
tregalde s-a ajuns şi datorită
schimbului de experienţă orga-
nizat în anul 1959, cu care oca-
zie comitetul de cetăţeni din
Sfîrcea a împărtăşit din meio-
dele folosite pentru antrenarea
maselor la munci voluntare şi
folosirea resurselor locale. Ţot
la Intregalde se lucrează în
prezent la construirea noului lo-
cal de şcoală de 7 ani, procu-
rîndu-se pe plan^ local o mare
parte din materialele necesare
construcţiei.
Rezultate frumoase a obţinut
şi sfatul popular al comunei
Meteş. Prin mobilizarea mase-
lor şi activizarea comitetelor de
cetăţeni, aici s-a reuşit ca nu-
mai îin anul trecut saă se dea
în folosinţă şcolile de 4 ani din
Poiana Ampoiului şi Lunca Me-
teşului, precum şi construcţiile
sălilor de clasă ’de la şcolile de
4 ani din satele Găureni şi Me-
teş.
Nu putem trece cu vederea
nici activitatea rodnică şi rezul-
ţaţele bune obţinute în construc-
ţiile şcolare de la Almaşul Ma-
re, Feneş, Benic, Giugud, Hă-
pria, Galda de Jos, Stremţ şi
altele, precum nici construcţiile
Excursie
Zilele trecute, ucenicii din anul III
al şcolii profesionale miniere din Gura-
barza au făcut o excursie în regiune
Ucenicii au vizitat oraşul Deva,
Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiit.
Dej“ din Hunedoara, parcul dendro-
logic din Simeria, gospodăria agricolă
colectivă „21 Decembrie“ din Pricaz
precum şi oraşul Orăştie.
Excursia a fost un bun prilej do
îmbogăţire a cunoştinţelor.
CONSTANŢA MICUDĂ
Fier vechi pentru o felăril
Pionierii şi şcolarii din satul Giur-
geşi, raionul Brad, au colectat şi pre­
IOAN DAVID
Turnee
Colectivul artistic al Teatrului de
stat „Valea Jiului“ din Petroşani e
întreprins între 19 mai şi 1 iunie 1;i
satele şi centrele muncitoreşti din re­
giunea noastră un scurt turneu, tu
cele 14 zile de turneu au' fost date
35 de spectacole în 13 sate şi 10 cen.
tre muncitoreşti. Peste 7.400 de spec­
tatori au aplaudat Interpretarea piese­
lor „învăţătoarea“ de Brody Sandu:
şi „Ochiul babei“ de G. Vasilescu.
Pînă în 26 iunie teatrul întreprinde
două turnee în regiune cu piesele „In­
spectorul de poliţie“ de Priesteley şi
„Casa din sirada Coşbuc 10“ de F.
Vasiliii; desfăşurînd în acelaşi timp şi
activitate la centru.
D. CAP1TANU
D in satele regiunii
® Colectiviştii din satul Aurel
Vlaicu, raionul Orăştie, au pre­
stat peste 300 ore de muncă
m.c. pietriş pe drumul ce leagă
sediul gospodăriei cu ferma zoo­
tehnică. (I. AVRAMESCU co­
respondent).
° Lucrătorii cooperativei „Mun. începui să ridice zidul. (TRA-
citorul" din Călan au încheiat IAN CîOROGARU, corespon­
contracte cu gospodăriile colec­ dent).
tive şi cu întovărăşirile agrico­ ® Tractoriştii de la S. M. T.
le pentru 350.000 kg. gnu,
236.000 kg. porumb şi 12.000 kg.
cartofi. (IOSIF CRAŞCA, co­
respondent).
® Aprovizionînd unităţile de
consum cu mărfurile cerute de
consumatori, ca mobilă, aparate
de radio, biciclete, maşini de cu­
sut şi altele, U.R.C.C. Orăştie
a vîndut mărfuri în trimestrul 1
şi luna aprilie a.c. în valoare
de peste 21.000.000 Iei, cu
5.500.000 lei mai mult decît în
aceeaşi perioadă a anului tre­
cut. (î. BUCU RESTE ANU, co­
respondent).
® Colectiviştii din Călanul
Mic au hotărît să dezvolte în a-
de-al IlI-lea Congres al P.M.R.,
ca cele din Oarda de Sus, Oiej-
dea, Straja etc.
Paralel cu acţiunile duse în
domeniul construcţiilor social-
culturale, s-a acordat sprijin şi
îndrumare tehnică pentru întă­
rirea economico-organizatorica
a unităţilor socialiste din agri­
cultură. Accentul s-a pus pe con-
struirea prin muncă voluntară
şi folosirea resurselor locale de
materiale necesare grajdurilor
şi saivanelor.
Pentru traducerea în viaţă a
sarcinilor privind creşterea şep-
telului de animale, în scopul în­
tăririi economice a unităţilor so­
cialiste din agricultură, numai
la sfîrşitul anului trecut s-a în-
^ p u T ’construirea “unui număr
de 6 ajdun- cu 0 capacitate
totală pentru 400 capete, din
r . - x, ,
care s_au ° eîa in f°]osinta
3 grajduri cu o capacitate de 150
capete la G.A.G. Berghin, Gis-
tei şi Teiuş.
Pentru a stimula iniţiativa de
jos şi a mobili.za . mase tot ma^i
largi de oameni ai muncii la re-
zolvarea problemelor locale, am
folosit în mod deosebit munca
organizată a deputaţilor. Pentru
aceasta s-a cerut sprijin deputa-
| dor sfafurj[or populare de a
. . ,. ...
populanza larg saromi e preva-
ZL^e *n hotărîrile partidului şi
guvernului, precum şi cele din
planurile de măsuri întocmite
DRUMUL SOCIALISMULUI
Profesoral e mulţumit] { B ă tă lia m in
/w w w w w s tau părţile componente a (Urmare din pag, l-a). — Aveţi curajul să cereţi re­
trei matriţe, necesare con­ calcularea normei ?
_ Achlme, n-am ce.ţi face. fecţionării împreunătoare- segment de 4,60 m. şi în 400 mi­
Aşa nu se învaţă meserie... nute un segment de 3,80 m. - — Se-nţelege! rîseră ei.
lor de furtunuri.
Octavian Aehim roşise pî­ îmi explică pe larg cum Acum, cei doi şefi de foc îşi Faţa directorului se destinse
nă în vîrful urechilor, stătea caută privirile. Gu toate jocu­ intr-un zîmbet larg, bucuros. La
ruşinat, cu capul in pămlnt, se asamblează şi ce operaţii rile de lumini, umbre şi culori laudă se arătă însă zgârcit; co­
muşcinău-şi buza de jos. Vo­ se execută cu fiecare din ele. din jur, ochii amîndorura' se văd muniştii n-au nevoie de vorbe
cea maistrului Ioan Vîlcan sclipind de bucuria triumfului. mari.
îi răsuna-n timpane doje­ — Acestea sînt 'matriţele
nitor : — Am reu şit! Ghiar azi mer­ — Bine, băieţi... Treceţi la
vechi — conchise el. Iată şi gem cu propunerea la direcţiu­ treabă... Asta-mi place, ştiţi doar
— Tu poţi face treabă ne, la partid... că mai avem greutăţi cu preţul
bună, mult mai bună decît dispozitivul nou. Este de de cost...
îţi închipui. De ce nu te După terminarea schimbului,
străăuieşti şi tu ca ceilalţi?... fapt o combinaţie a celor­ cei doi comunişti erau în faţa Secretarul de partid, adăugă
biroului directorului, tov. Farcaş şi e l :
Ochii i se împăienjeniseră. lalte. Avantajul său este că Emeric. Acesta se afla în curte,
Rămase corigent... şi numai tocmai dăduse o raită prin ate­ — Era de aşteptat să ne adu­
el era de vină... Profesorul permite executarea simulta­ liere să vadă „cum merge trea­ ceţi o astfel de bucurie, acum, în
avea dreptate... Nu îndrăz­ ba“. De faţă era şi tov. Găgea- ajunul Congresului partidului...
nea să-l privească în faţă. nă a trei operaţii, care îna­ nu Dumitru, secretarul de partid
şi tov. Şerban Nicolae, preşe­ Preşedintele comitetului sindi­
Aceasta s-a petrecut cu inte se executau pe rină cu dintele sindicatului... catului le strînse în tăcere ma­
cîţva ani in urmă. Octavian nile, apoi zise:
'Aehim era pe atunci elev cele trei matriţe pe care le- Auzind despre ce-i vorba, di­
la şcoala profesională din rectorul, ca' muncitor crescut şi — No, şi-acum să mergem lă
Gurabarza, iar comunistul aţi văzut. Durata de confec­ trăit peste 20 de ani în uzina inginer...- Să facem formele ne­
Ioan Vîlcan, acum secreta­ aceasta, de pe cînd ea era doar cesare...
rul biroului organizatei de ţionare a unui împreunător uin simplu atelier, ia început îi
partid al Atelierelor cen­ privi cu neîncredere pe cei d o i: \ 7 estea iniţiativei comunişti-
trale Gurabarza, era pro­ se reduce cu peste 50 la ® lor de la secţia forje a fă­
fesor. — Mm ! Oare nu vă pripiţi ? 1 cut repede ocolul întregii uzine.
sută. Mai repetaţi odată ce-aţi zis... Toţi urmăreau bătălia acestora
Intr.una din zilele trecute, Vasăzică, ia segmenţii de 4,60 eu tim pul,, cu minutele, cerînd
discutam cu tovarăşul Vîl­ Inovaţia lui Octavian A- m. o să reduceţi cu 200 minule ca rezultatele ei să fie afişate
can despre inovaţii şi ino­ timpul de execuţie, iar la cei de la gazetă de perete.
vatori. cliim este foarte importantă
3,80 m. la fel... Aveţi curajul să Echipele celor doi şefi de foc
— Avem un inovator tî- mai ales dacă se ţine cont că se întrecuseră însă pe sine, îşi
năr, care promite — spunea repetaţi aceasta ? întrecuseră şi propriile calcule.
el cu mînăric în glas. U asemenea împreunătoare de Pe lingă cele 20.000 minute e-
cheamă Octavian Aehim. — Da ! spuseră într-un glas conomisite, ei mai adăugară alte
L-am avut elev la şcoala furtunuri se fac în număr cei doi. 7.000 realizate, priijtr-o organi­
profesională. Lucrează la o zare mai bună a muncii, prin
inovaţie importantă. Cred că destul de ridicat la Ateliere­ reducerea timpilor morţi dintre
a şi terminat-o..: operaţii.
le centrale Gurabarza.
La secţia industrială, l-am Numai valoarea antecalculată
găsit, pe Octavian Aehim. Inovaţia despre care am a celor 20 000 minute reduse se
Aflînd că mă interesez de ridică la 6.583,95 lei, fără a mai
inovaţia sa. scoase pc masă vorbit e terminată. Au mai pune la socoteală economiile a-
o sumedenie de piese mai duse statului prin cîştigarea ce­
mărunte şi un dispozitiv rămas doar de întocmit for­ lor 7.000 de minute rupte tim­
mai măricel. Piesele reprezen- pului în plus.
mele pentru dosar.
'Maistrul. Ioan Vîlcan are
acum de ce să fie mulţumit.
Elevul său a intrat în vin­
ciul inovatorilor, a căutători­
lor neobosiţi ai noului. 7
GH. COMŞUŢA^
i
Astfel se face că în loc de 17
zile, comanda de segmenţi a pu­
tut fi trimisă minerilor doar în
13 zile... Gu 4 zile mai repede
minerii au putut să facă noi e-
cest an sectorul zootehnic de la conomii de lemn, prin introdu­
18 vaci, cîte au în prezent, la 40. cerea noilor armături de fier
Pentru adăpostirea corespunză­ pregătite-sub formă de segmenţi
toare a animalelor, colectiviştii de către cei doi comunişti. Bă­
au început să construiască un tălia minutelor fusese câştigată
grajd cu o capacitate de 50 ca­ de ei, rămîneau s-o preia şi s-o
pete vite mari. Pînă în prezent continue mai departe minerii, pe
ei au terminat fundaţia şi au frontul cărbunelui.
n ifţ
Dobra au muncit cu multă în­ 17 IUNIE 1960
sufleţire în campania agricolă
de primăvară pe ogoarele gos­ Programul 1: 7,15 Muzică uşoară;
podăriilor agricole colective şi
ale întovărăşirilor agricole de­ 7,30 Sfatul medicului: Sucurile natu­
servite. F.i au reuşit să îndepli­
nească pianul de hantri în cam­ rale în alim entaţie; 8,00 Din presa
pania de primăvară în proporţie
de 102,6 ia sută şi să realizeze de a stăzi; 8,30 Muzică de cameră de
economii de 106.808 lei faţă de
56.808 lei cît se angajaseră. compozitori rom îni; 9,00 Melodii popu­
Cele mai bune rezultate ie-a Un loc important în organiza. lare romîneşti; 9,50 Muzică din ope­
obţinut brigada I-a de tractoa­ rea plăcută a vacanţei de vară ¦...-li-. rele iui Mozart; 11,03 Aîuzică de es­
re condusă de utemistul Radu îl au excursiile — mijloc de
Aurel care a realizat planul de rscreere, de educare şi de for­ tradă; 12,00 Limba noastră, Vorbeşte
hantri în proporţie de 147 la mare a sentimentelor patrioti­
sută. (IOAN ŞTEF, corespon­ ce la elevi. S f& é c Ík x ? é L e ? acad. prof. Ai. Graur (reluare); 12,30
ä íí»8BäPM S'ilTO P S’ Din valsurile lui Waldteufel; 13,05
dent). In clişeu: Elevii şcolilor de 4 2ggäBL3SgHS&3 Gîntece şi jocuri populare romîneşti şi
ani din satele Muncelul Mare, ále minorităţilor naţionale; 13,35 Re.'
17 IUNIE 1960 portaj: Rodesc investiţiile noastre; 15,10
Muncelul Mic şi Boia Birzii în Muzică populară din ţări prietene;
DEVA: Desfăşurarea; Chema­ 15,50 Emisiune literară ; 16,00 Muzică
excursie la Deva. rea văzduhului; ALBA IULIA: Pă­ uşoară; 16,15 Vorbeşte Moscova !; 17,30
rinţi şi copii; Grădinarul spa­ „Orele Bicazului“ — montaj literar
folosirea adunărilor populare de care merită a fi amintite sînt niol ; BRAD : Intîlnire cu viaţa; de Florin Mugur; 18,29 Lucrări inspi­
ILIA: N-a fost in zadar; HA­ rate din viaţa nouă h satului; 19,05
dări de seamă şi a consfătuirilor şi electrificarea satelor şi extin­ ŢEG : ştrengarii: HUNEDOA­ Actualitatea în ţările socialiste; 20,30
RA : Valurile Dunării; ORĂŞ­ Muzică de estradă de compozitori so­
pe circumscripţiile electorale derea reţelei electrice. Astăzi, TIE : Tatăl meu actorul; Bă­ vietici ; 22,30 Concert Beethoven; 23,15
ieţii noştri: p e tr o şa n i : Ju­ Concert de muzică uşoară,
respective. lampa lui Ilici luminează în tot cătorul ; Vînâtorii de tig ri;
SEBEŞ : Tizoc ; SIMERIA : ln- Programul I I : 15,00 Formaţii de mu­
Ca rezultat al acestei preo­ mai multe sate din raionul nos­ tîlnire cu via ţa ; LONEA: Oa­ zică uşoară; 15,30 Program muzical
cupări, numai în acest an s-au tru. Prin contribuţia voluntară meni sau m ajuri; TEIUŞ: in dedicat fruntaşilor in producţie din in­
mobilizat mii de. cetăţeni pentru a cetăţenilor, s-au electrificat căutarea comorii: ZLATNA : dustrie şi agricultură; 16,15 Muzică
executarea lucrărilor de interes satele Almaşul Mare, Cricău, Ti- Ani înflăcăraţi: APOLDUL DE de cameră; 16,50 Curs de limba rusă;'
obştesc, lucrări de îm bunătăţiri. bru, Mihalţ. Gistei, Obrefa, Sîn- SUS: Cerul infernului. 17,00 Muzică uşoară; 17,50 Cronică'
funciare şi alte lucrări gospodă­ timbru, Bărăbanţ, Miceşti, Ighiu,
reşti a căror valoare se ridică Şard, Bucerdea şi Ţelna, iar
pînă la finele anului vor fi elec­ M M rk m r m m im k economică; 18,30 „In ritm de tango“-
ia suma de 439.535 lei. PENTRU 24 ORE muzică uşoară romînească; 19,00 Fol­
trificate comuna Ciugud cu toa­ clorul în prelucrarea. compozitorilor
De asemenea, cu sprijinul ma­ te satele aparţinătoare, Oarda Vreme nestabilă cu cerul va­ noştri; 19,30 Teatru la microfon: „In
selor de cetăţeni s-au atacat cu riabil, mai mult noros ziua. Vor Valea Cucului“ de Milmi Beniuc; 21,15
îndrăzneală un ansamblu de lu­ de Jos, Galda de Jos, Oiejdea.
Galtiu şi Totoiu. De asemenea, cădea ploi locale însoţite de des­ Album artistic; 22,00 Interpreţi şi for­
crări ca îndiguirea rîttlui Sebeş s-a extins reţeaua electrică în cărcări electrice. Temperatura maţii de muzică uşoară clin R. Pj
în dreptul satului Oarda de Jos, centrul muncitoresc Zlatna, la
în scopul ameliorării suprafeţei staţionară ziua între 24—28 Ungară; 22,30 Muzică populară0 roz
de circa 500 ha. teren inunda­ Teiuş şi Vinţul de Jos. grade iar noaptea între 12— 17 mînească şi a minorităţilor naţionale?
bil, reprofilarea canalelor de iri­ In prezent se desfăşoară eta­ grade. 23,15 Muzică din opere; 23,40 Sonata
gat de la G.A.S. Oardă de Jos, pa a Il-a din planul de măsuri în re minor pentru violoncel şi p hn
destinate culturilor de legume al sfatului popular raional în­ Vînt potrivit din sectorul vest de Miaskovschi.
şi nord-vest.
şi zarzavat pe suprafaţa de 60 tocmit în cinstea Congresului n n ; —’!—•i—*i—>i—1i—*/—¦*/—>r~> —'/—>/-- J
ha., reprofilarea digului malului partidului nostru. Sarcinile pre­ Cooperativa „ Progresul“ Alba lulia 1
stîng ăl Mureşului în dreptul văzute în această etapă sînt }
1
satului Oarda de Jos, pentru muit mai vaste şi importante,
ameliorarea suprafeţei de 150 ele însumând un volum de lu­ *)
Sediul centra! str. Simiou Bărnuţiu 3
hă. teren arabil, desecarea tine­ crări care se cifrează la aproa­
pe 500.000 lei economii, ce se )
telor la Alba Tulia, Berghin, şi realizează prin muncile volun­ Execufă penfru deservirea popuîafiei
— tbttmt¦il)B-TiiTTTHiririiHi i ii ri rrin ~¦ 1~ n u riTim i r mul ¦~~rnnn c— l 9)
Teiuş, prin executarea unor căi­ tare ale cetăţenilor. Ea muncile nn^rr ra ¦ty.fcTvţx—r-'Ţ.-r» Í
)
nate de scurgere a apelor, co­ voluntare organizate în cadrul prin centrele sale: 1
'1
rectarea şi canalizarea Văii raionului, în actuala etapă, au !H încălţăm inte comenzi penfru b ă rb a ţi, fe ­
mei şi c o p ii; 1
Graiva - Gricău - Oiejdea, pentru participat cu multă însufleţire Í
j|| D iferite modele şi c u lo ri; 9
protecţia suprafeţei de 200 ha peste 17.000 cetăţeni, efectuând j§§ îtep a ra fii şi sn că p u iă rs; Í
!H Lu cră ri de c o jo c ă rie ; 1
teren arabil şi 800 ha. păşune, munci voluntare în valoare de j§! Lu cră ri de cu relă rie ; )
!H Comenzi şi reparafiun i de m&rochinărie ;
desecarea terenului arabil din peste 480.000 lei, angajamentul § Vopsitul hainelor de pieîe, a pan tofilor J
Teiuş, pentru ameliorarea supra­ luat iniţial fiind astfel depăşit. şi a poşetelor ; 1
feţei de 250 ha. teren arabil şi Aceasta dovedeşte dragostea pe
altele. care o poartă oamenii muncii
Numai pînă Ia 1 mal a.c. la din raionul Alba partidului care
aceste lucrări au participat ne conduce cu înţelepciune şi
16.782 cetăţeni, care au prestat pricepere pe calea fericirii şi
18.224 zile de muncă voluntară. bunăstării celor ce muncesc, pe Garantăm calitatea lucrărilor noastre
Printre realizările de seamă calea socialismului. ’ÍWÍ uJ uJ ’ t—S U -J uJW W .J L tu-/ ft—?i A’