Page 58 - 1960-06

Regio na. a PROLETARI DIN TOATE ŢĂRI LE, UN1ŢI-VA!
a aaama a sa a m a a a m m
Amil XII Wr. 1704
' r~*> >—•r*
Desfăşurlnd o însufleţită în­
trecere socialistă în cinstea ce­
lui de-al III-lea Congres al
partidului, colectivul fabricii de
aglomerare a minereului din
C.S. Hunedoara a înregistrat in
anul acesta succese de seamă.
Astfel, de la 1 ianuarie la 16
iunie, el a produs peste plan
mai mult de 23.500 tone mine­
reu de fier aglomerat.
Printre fruntaşii fabricii se
numără şi cei ale căror foto­
grafii le publicăm mai !os.
NICOLAE RENTEA
maistru
r~r
Ifl& l.....". ...r.
NICOLAE CREŢU LI1SCU
agtomeratorist
GHEORGHE SEMPCIUC
lăcătuş
«_Ju-Tw-v*_/«—>>—r*.
Colectivul sectorului V ram­
bleu de la mina Petrila nu este
prea numeros. Cu toate acestea,
Drin activitatea rodnică pe care
-) desfăşoară, el se situează prin­
tre colectivele fruntaşe ale ex­
ploatării.
Faptul că în prezent mina
Petrila ocupă un loc de frunte
n. întrecerea cu celelalte exploa­
tări miniere din Valea Jiului,
;e datoreşte şi sprijinului acor-
lat de către colectivul sectorului
V prin rambleerea la timp şi în
pune condiţiuni a abatajelor.
Desigur că nu întotdeauna a
mers treaba bine la sectorul de
rambleu. Multe brigăzi de mi-
leri de la mina Petrila îşi a-
mintesc cum în urmă cu cîtva
iimp aveau mari necazuri din
partea celor de la rambleu, care
nu le asigurau la timp ram-
bîeerea abatajelor. Aceasta du­
cea implicit, Ia rămînerea lor
în urmă.
Dacă în momentul de faţă
^ u n c c lo & r f l'^ y v's
® Proiectul de Directive Schimb de experienţă re Lupeni, Vulcan, Anînoa-
ale Congresului al III-lea sa, Petrila, Lonea şi din ora­
al P.M.R. în dezbaterea oa­
menilor muncii (pag. 2-a)
• VIAŢA DE PARTID—
întărirea rîndurilor parti­ La uzina „Victoria‘ din Că­ şul Petroşani.
dului — în centrul preo­ lan a avut loc ieri o consfă­ Spectacolul s-a bucurat de
tuire cu caracter de schimb un binemeritat succes.
cupării (pag. 3-a) de experienţă Intre inovato­
rii din raionul şi oraşul Hu­ Au începui lucrările
® Lucrările Comitetului nedoara. Au participat res­
ponsabilii cabinetelor tehnice ele zidărie
celor 10 state pentru de­
şi inovatori de la C.S. Hu­ Constructorii bateriei a
Vineri 17 iunie 1989 4 pagini 20 bani zarmare (pag. 4-a) IV-a de cocs din cadrul uzi­
nedoara., I.C.S.H., IM. Teliuc nei cocsochimice a C.s.H. au
- WM'¦/, ¦ început in cursul zilei de ieri
şi de la Atelierele C.F.R. Si- lucrările de zidărie a cana­
lelor ăe vatră. De menţionat
meria.
In cadrul acestui schimb
de experienţă, tovarăşul ing. că aceasta este una din cele
Frenţoni Doinei, din partea mai importante lucrări ăe
comitetului sindicatului uzi­ la bateria a iv-a. Priptre
nei „Victoria“-Călan, a pre­ fruntaşii în executarea aces­
zentat un referat privind a- tor lucrări se numără şi şe­
jutorul pe care îl dau organi­ ful de echipă de zidari şamo-
zaţiile sindicale din uzină ca­ tori ştefan Tohaci.
binetului tehnic pentru îm­ In excu rsie
bunătăţirea mişcării de ino­
Colectivul secţiei a I-a furnale din cadrul C.S.H..a raportat în cursul
zilei c'- ieri îndeplinirea planului semestrial. De Ia începutul anului şi vaţii. In ultima vreme conduce­
pînă în prezent acest colectiv a rea Uzat o economie, de 4.573.023 lei.
Numai in luna iunie furnaliştii de la secţia l-a au produs pe fiecare După terminarea schimbu­ rea şcolii medii „Decebal“ din
m.c. volum util de furnal 34 kg. fontă în plus.
lui de experienţă, participan­ oraşul Deva a luat măsuri
•k
ţii au vizitat secţiile uzinei. pentru organizarea mai mul­
Muncitorii, tehnicienii şi ingine rii din sectorul turnătorii al Combi­
natului siderurgic Hunedoara au înregistrat un nou succes în întrecerea $ p e cf c ol tor excursii cu elevii, în dife­
socialistă în cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului: îndepli­ rite localităţi din regiune. In­
nirea planului semestrial de producţie cu o jumătate de lună înainte de
termen. Prin reducerea consumului de metal la turnarea pieselor şi spo­ Printre brigăzile fruntaşe de pe şantierul nr. 1 al T.C.S. ieri după-amiază, in sala tr-o asemenea excursie au ple­
rirea productivităţii muncii, turnăto rii au realizat de la începutul anului Hunedoara se numără şi cea condusă de comunistul Titi Bră- cinematografului din Lupeni cat in cursul zilei de ieri 40 de
peste 600.000 lei economii ia preţul de cost planificat. nişteanu. In cinstea Congresului partidului, această brigadă şi-a a avut loc un spectacol dat
depăşit norma cu 40 la sută. in cinstea Congresului par. elevi din clasa a V-a A. In
-k Udului. La realizarea spec­ timpul execursiei elevii au vi­
In clişeu : Membrii brigăzii. tacolului şi-au dat concursul zitat centrul muncitoresc Că­
Colectivul întreprinderii de colectare a metalelor din Hunedoara şi-a echipele artistice de ama­ lan, oraşul Haţeg şi locali­
realizat planul semestrial în ziua de 15 iunie. In cursul aceleaşi zile, lu­ tori de la exploatările minie- tatea Zeicani.
crătorii din cadrul acestei întreprin deri au şi livrat oţelâriilor din com­
binat circa 1.000 tone de fier vechi în contul celui de-al II-îea se­ Tabloul noului oraş Gălan în Membrii echipei lui Vasile Cîm­ Creşterea productivităţii muncii
mestru. construcţie, se modifică în fiecare peanu — losif Hoghi, Francisc
zi. Cu vreo cîteva săptămîni în Szabo, Ludovic Szabo şi D. La- şi
tk urmă, patru blocuri au fost ten- sio — sînt oameni harnici şi pri­
cuite şi zugrăvite. In primul din cepuţi. In fiecare zi tencuiesc cel sarcini importante
Direcţia regională a economiei fo restiere a raportat, joi 16 iunie, înde­ aceste blocuri, locatarii s-au şi mu­ puţin 1 m.p. în plus. Dar nici
plinirea planului pentru primul semestru din acest an, atît la producţia tat. Şi odată cu ei, la geamuri oamenii luiŞtefan Cristache nu Dezbaterea pro­ — mare de lucru,
valorică cît şi la producţia marfă. Lu crătorii forestieri din regiunea noa­ şi pe Ia balcoane au apărut primele se dau bătuţi. Luna trecută, de
stră au realizat de la începutul anului 1.828.000 lei economii la preţul ghivece cu flori. pildă, au fost primii în întrecerea iectului de Di- VILIAM SZUDER în minele din
de cost, peste sarcina planificată. dintre cele trei echipe. Dumitru A-
Pe şantier munca continuă; rective ale ce- dire« ° r gene,rai ai c.o.v.J. Valea Jiului s-a
-k echipele lucrează lexandru, Nico­
lui de-al III-lea introdus în anii
Harnicul colectiv de muncitori de Ia I.A.R.T. Sebeş, coloana Sone­ la săparea şi lae Radu, Mihai
ria, a raportat că în cursul zilei de ieri şi-a îndeplinit planul- de produc­ Congres al Partidului Muncito­ celui de-al II-lea plan cincinal
ţie semestrial. In felul acesta, angaja meniul luat în cinstea Congresului turnarea de funda­ itiative Craiciu şi Con­
partidului, care prevedea îndeplinirea planului pînă la data de 20 iunie,
a fost realizat cu 4 zile înainte de termen. ţii, la zidărie, Ia EÉS2EB2S2 stantin Frîncu au
dulgherie... Cîteva blocuri se ten- fost sufletul echipei. Acum tot ei
cuiesc în exterior. Aici lucrează sînt animatorii întrecerii. resc Rornîn a constituit pentru un număr mare de utilaje. Ast­
trei dintre cele mai bune echipe
de pe şantier: cele conduse de Echipa iui Gyulay, este mai tî- oamenii muncii din Valea Jiu­ fel, numărul de compresoare a
Gyulay Ioan, Vasile Cîmpeamt şi nără, deşi şeful ei este mai în
Ştefan Cristache. Cindva Gyulay vîrstă. Aceasta n-o împiedică însă lui un minunat prilej de a cu­ crescut în 1959, faţă de 1955, de
şi Cîmpeanu au lucrat intr-o bri­ să realizeze aproape zilnic cîte t
gadă. Gyulay era şeful. Acum fie­ m.p. tencuială peste plan. Ba unii, noaşte perspectivele ce stau în peste 3 ori, numărul de ventila­
care îşi are brigada lui. Toţi trei cum sînt Nicolae Cîmpeanu, Ioan
Pe fiecare nio c. volum util, . mai au lucrat mai mulţi ani pe şan­ Cîmpeanu, loan Nedelcu şi Oc­ faţa economiei noastre naţio­ toare de aproape două ori, de
multă fontă tierul din Petroşani. Munca i-a tavian Hurezan, realizează şi mai
făcut prieteni. mult. nale în anii următori şi de a transportoare cu raclete de la
De cînd au început să lucreze De cîteva zile, întrecerea se des­ trece în revistă realizările obţi­ 504 la 688, ciocane de abataj de
la fencuielile exterioare, cele trei făşoară cu o intensitate şi mai
La sect’a furnale a uzinei de utilizare a furnalelor, side- echipe au pornit o însufleţită în­ mare. S-a ajuns ca fiecare dintre nute în anii celui dc-ai IMea la 2.371 la 2.688 ş.a.m.d.
Victoria din Călan, se desfă­ rurgiştii de la Căian au dat trecere. In întrecerea în cinstea membrii celor trei echipe, să facă plan cincinal. Realizările înre­
şoară o întrecere tot mai susţi­ peste prevederile pjanului de la Congresului partidului a luat naş­ în plus cîte 1,5 şi chiar 2 m.p. gistrate în această perioadă în In urma sporirii considerabile
nută pentru întîmpinarea Con­ începutul anului şi pînă acum tere iniţiativa : „Zi'nic, cel puţin tencuială peste sarcina de plan. Valea Jiului sînt minunate. Lo­ a numărului de utilaje, în Va­
gresului partidului. 6.480 tone fontă- de bună cali­ 1 m.p. de tencuială peste pian" calităţile miniere din bazinul lea Jiului tăierea la înaintări şi
tate. Tot în această perioadă, V. FUR1R noslru carbonifer sînt acum de în abataje se face mecanizat
Colectivul acestei secţii s-a an­ ca urmare a reducerii consumu­ nerecunoscut. Au fost construite în proporţie de 100 la sută.
gajat să producă pe fiecare m.p. lui specific de cocs, de materii Duminica se deschide în Css&ifală pentru mineri pînă în anul 1959, Transportul în abataje este me­
volum util de fumai cu 24 kg. prime şi materiale, s-au reali­ un număr de 5.700 apartamente canizat în proporţie de 86,2 Ia
mai multă fontă fată de plan. zat economii la preţul de cost Expoziţia sovietică, organizată în pavilionul din Parcul moderne şi confortabile. La Uri- sută, iar transportul în subteran
Prin dozarea corectă a şarjelor operativ de 436.919 lei, de cultură şi odihnă „I, V. Sta lin“ din Capitală îşi deschide cani s-a construit un oraş nou. în proporţie de 99 la şută.
şi respectarea strictă a procesu­ porţile pentru publicul vizitator începînd din ziua de duminică 430 muncitori mineri şi-au con­
lui tehnologic, furnaliştii au reu­ La obţinerea acestor realizări 19 iunie, ora 17. Ea poate fi vizitată zilnic între orele 11 şi struit case proprii rjin împrumu­ Stabilizarea muncitorilor mi­
şit să producă în perioada 1-15 s-a evidenţiat brigada de furna- 21, iar în zilele de sărbătoare între orele 9 şi 21. turile individuale acordate de neri. ridicarea nivelului lor de
iunie pe fiecare m.c. volum util lişti condusă-de Ioan Nedelea, stat. Oraşele miniere sînt îm- calificare, mecanizarea unor pro­
de furnal cu 202 kg. mai multă prim-îurnaliştii Ioan Stăniloiu pînzite cu un mare număr de noi cese de muncă şi măsurile teh-
fontă. La furnalul nr. 1 s-a rea­ şi Poroi Eronim, furnalistul Ma­ construcţii socia l-cultura le ca : nico-organizatorice luate de con­
lizat în această perioadă cel rin Dumitru, şefii de echipe la cluburi şi cinematografe, şcoli de ducerile minelor sub îndrumarea
mai mare indice de utilizare: dozare Ioan Suciu şi Dumitru Je- toate gradele, internate, cămine, permanentă a organizaţiilor de
naru, dozatorul Lucian Ghioan- cantine şi instituţii spitaliceşti. partid, au dus la creşterea pro­
1,063 tone fontă pe m.c. volum că, precum şi cauperiştii Gheor- An de an sînt puse la dispoziţia ducţiei de cărbune în perioada
util. sfaturilor populare tot mai în­ anilor 1955— 1959 cu aproape
ghe Ancuţa şi Geza Szukos. semnate sume pentru înfrumu­ 700.000 tone. Astfel. în 1959, a
Ca urmare a măririi indicelui seţarea oraşelor şi comunelor, fost posibilă livrarea unei can­
pentru modernizarea şoselelor, tităţi de cărbune cocsificabil de
Randamente mari — producţie sporită sporirea unităţilor comerţului so­ 507 000, fată de 143.000 tone în
cialist, lărgirea surselor de apă 1955.
Pe zi ce trece, echipele- con­ obţinute de echipele conduse de Pentru a crea oamenilor înscrierile pentru excursii se potabilă şi energie electrică, îm­
duse de comuniştii de la l. M. comuniştii Nicolae Cuca şi Se­ muncii din regiunea noastră vor face prin comisiile A.R.L.U.S. bunătăţirea transportului în co­ Dacă ţinem seama că în pe­
Barza obţin realizări din ce în rafim Tiu, care în perioada a- posibilitatea de a vizita în nu­ din întreprinderi şi instituţii, mun şi alte lucrări menite să rioada 1955— 1959 productivita­
ce mai frumoase în cinstea Con­ mintită şi-au depăşit-planul cu măr cit mai mare expoziţia so­ precum şi prin consiliile ra­ facă viaţa celor ce muncesc tot tea muncii a crescut cu 35 la
gresului partidului. Pentru a- 30 la sută. vietică deschisă la Bucureşti, ionale şi orăşeneşti A.R.L.U.S. mai uşoară, mai îmbelşugată. sută, constatăm cu satisfacţie că
ceasta, şefii de echipă organizea­ Consiliul regional A.R.L.U.S., în sarcina trasată de Congresul al
ză mai bine locul de muncă şi Succesele acestea se datoresc colaborare cu Agenţia O.N.T. Vizitînă expoziţia sovietică, Pe de altă parte, în perioada II-lea al partidului, ca 75—89
aprovizionarea cu materiale, fo­ in mare măsură sporirii randa­ „Carpaţi“, organizează pentru oamenii muncii au posibilitatea 1955— 1959, salariul mediu lu­ Ia sută din creşterea producţiei
losesc mai bine cele 480 minute mentului. Aşa, de pildă, echipa zilele de 23 iunie, 3 iulie şi 10 să se documenteze în mod de­ nar a[ muncitorilor mineri a să fie realizată pe seama creşte­
ale zilei de lucru. condusă de minerul Nicolae iulie a.c. trei trenuri suplimen­ tailat asupra realizărilor obţi­ crescut de la 674 la 1.182 lei. rii productivităţii muncii, a fost
tare care vor pleca din oraşele nute de Uniunea Sovietică pe ceea ce reprezintă o creştere de îndeplinită şi depăşită. Această
Astfel, în prima jumătate a Cuca şi-a depăşit randamentul Hunedoara, Petroşani şi Deva. tărim economic, ştiinţific şi cul­ 75 la sută. In urma hotărîrilor realizare este cu atît mai evi­
lunii iunie, tot mai multe echipe tural. luate de partid şi guvern, au dentă cu cît volumul de inves­
şi-au depăşit sarcinile de plan. planificat cu aproape 100 la crescut simţitor pensiile acordate tiţii a scăzut în aceşti ani cu 35
Cele mai mari depăşiri au fost minerilor ieşiţi din cîmpul mun­ milioane lei.
sută iar cea condusă de Sera- cii.
Un important pas înainte s-a
î'rn Tiu cu 70 la sută. Traducîn’du-se în viaţă Direc­ făcut în anii celui de-al doilea
plan cincinal şi în direcţia cer­
Noi unifăfi de alimenfafie publică tivele celui de-al II-lea Congres cetărilor geologice. Datorită cre­
al P.M.R. cu privire la ridicarea şterii investiţiilor acordate în
rambleerea abatajelor nu mai lui V, au făcut ca instalaţiile In regiunea noastră au fost grădină de vară unde se ser­
constituie o problemă la mina de la concasoare să funcţioneze date în folosinţă de curînd vesc bere şi răcoritoare. In cu­ nivelului de mecanizare a lu­ acest scop, a fost posibilă o mai
Petrila, aceasta se datoreşte în Ia capacitatea lor reală. noi unităţi de alimentaţie pu­ rînd se vor deschide alte uni­
special îmbunătăţirii întregului blică. crărilor grele şi cu un volum (Continuare In pag. 2-a)
proces tehnologic al circuitului La începutul anului curent, tăţi alimentare şi de produse
de rambleu ca şi întăririi disci­ colectivul sectorului de rambleu La Cugir, de pildă, s-a des­
plinei în rîndul muncitorilor şi chis zilele trecute unul din industriale.
tehnicienilor de aici. C. MATEESCU cele mai frumoase restauran­
te din regiune. In parcul Fi- IOAN ARDELEANU
Pentru mărirea . randamentu­ (Continuare in pag. 3-a) limon Sirbu din Deva s-a des­
lui şi a bunei funcţionări a in­ chis un bufet, iar în vecină­ economist-merceolog
stalaţiilor de concasare au fost tatea bufetului expres din Hu­
aduse unele modificări printre nedoara a fost amenajată o :flţSîM-
care înlocuirea ciurului Sentler
cu un alt dispozitiv de clasare, Sărbătoare la Luncoiul de Jos Brigada de tine­
precum şi mecanizarea introdu­ ret condusă de
cerii sterilului în pîlnia de ames­ Cu cîteva zile în gada artistică de a- In cadrul mani­ Traian Dava, de
tec. A fost, de asemenea, con­ urmă locuitorii co­ gitaţie a căminului festărilor sportive la Uzinele meia-
ceput un dispozitiv de deviere a munei Luncoiul de cultural din Lunco­ tinerii de pe raza lurgico-chimice din
materialului în vederea dirijării Jos, raionul Brad, iul de Jos, prima comunei s-au între­ Zlatna, a , depăşit
acestuia în sensul dorit în aba­ au asistat la con­ clasată la concurs, cut în probele de planul în cinstea
taj fără a opri rambleul. Prin cursul cultural-spor- precum şi de către ciclism, atletism, tir Congresului parti­
folosirea acestor dispozitive se tiv al tineretului ce echipa de dansuri şi jocuri sportive ca dului cu 10 la su­
realizează şi o economie anu­ a reunit la centrul populare a tinerilor tă şi a efectuai
ală de peste 170.000 lei. de comună peste din Luncoiul de oină,- volei şi fot­ totodată peste 200
110 tineri concu­ Sus, a doua cla­ bal. ore de muncă vo­
Toate aceste îmbunătăţiri, care renţi şi peste.250.de sată, au fost a- luntară.
sînt rodul muncii creatoare a pionieri şi şcolari. plaudate de peste Manifestarea s-a
inovatorilor din cadrul sectoru­ 1.000 de spectatori In clişeu: Mem­
Frumoasele pro­ sîîrşit cu focul de brii echipei: Tra­
grame artistice pre­ din localitate şi îm­ tabără al pionieri­ ian Dava, Vasile
zentate de către bri­ prejurimi. Munteanu, Sabin
lor. Plăcintă, Enver Fe-
FLORIN BENEA
ta, Gh. Moldovan
corespondent
şi Dumitru Zberea.