Page 59 - 1960-06

Pag. 9 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1704

iedul de Directiv® ale Congresului al lll-lea al P. M. R

(XXK><><X><X><X>O<X><>OOO<>0 (>0 <XX>O<X>O<>v<>0 0 CO0 sK>0 <><><X><X>O<><>O«<X><>5 0 <><X>0 C><>C'<>0 W C ’0 <> >0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9 0 CQOOO«<XX)0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <XX oooooooo^oo<x>o<xx>ooo o o o o o o o o o o o o o o o o o x x o o o o o o o o eo o o o co o cxxxyso o o vo o o

în dezbaterea oamenilor muncii

o o <x >o o o o o o c o o q o o o o o OOOOOOOCX OOOQOOOOOOOOO rOOOOOOOOOOOOOO<><>OOOOO<j?OOO0 OOO<OOOOOOOO ooo<x>ooc OOOCKXXXOOOOOO

Pentru sporirea producţiei Echipa de .lăcătuşi M R IT M CU S A R C U IT E

de minereuri neferoase mecanici, condusă de A C IU A T E
comunistul Ghcorghe
Rusa, de la Atelie­ Pe şantierul cup provizionarea lo­

Proiectul de Di­ făşurat în mod rul central din Alba torului de 400 to­ ION TRUŢESCU cului de muncă.
talia, a jacut cu pri­
rective ale Con­ SA.B1N B0T1CIU creator, cei care lejul dezbaterii pro. ne din Hunedoa­ maistru montor la l.C.S. Hunedoara Propuneri s-au
iedului de Directive
gresului al îli- directorul Trustului minier Deva au luat cuvhitul o seamă de propu­ ra, fiecare mun­ ~ făcut şi în ce
neri menite să adu­
iea al P.M . R. pornind de ia că atelierului noi c- citor cunoaşte bine prevederile priveşte întărirea disciplinei în
couomii la preţul de
constituie un măreţ program de rezultatele actuale, au discutat cost. proiectului de Directive ale Con­ muncă şi a organizării echipe­

muncă şi lupta pentru întregul despre rezervele existente, des­ In clişeu: Membrii gresului al lll-lea al partidului, lor de montori.
echipei discuiind des­
popor muncitor. Largile pers­ pre măsurile ce trebuie luate pre propunerile cu sarcinile cuprinse în acest pro­ Propunerile făcute de noi au
privire la realizarea
pective pe care le deschide pro­ pentru îmbunătăţirea muncii, îă- gram măreţ. Aceasta a reieşit fost studiate de conducerea şan­
şi în cadrul dezbaterilor ce au tierului şi organizaţia de partid
iectul vor duce la un avînt pu­ cind totodată şi preţioase pro­
avut loc de curînd. Numărul şi s-a trecut la înfăptuirea lor.
ternic a! tuturor ramurilor eco­ puneri care să conducă la spori­
mare ăl celor care au luat cu­
nomice, ia creşterea continuă a rea producţiei de minereuri ne­ vîntul, angajamentele şi propu­ La ce a dus aceasta ? Dau
nerile făcute, oglindesc hotărî­ doar cîteva exemple. Brigada de
bunăstării materiale şi cultura­ feroase. in mod deosebit s-a in­ rea constructorilor de a munci tineret condusă de montorul
Gheorghe Almăşan şi-a luat an­
le a oamenilor muncii din ţara sistat asupra îmbunătăţirii con­ de cit mai multe e- tot mai bine. gajamentul să monteze grinzile
de rulare pe şirul G, care au o
noastră. tinue a procesului de producţie coudinii in producţie. Noi, cei care lucrăm la mon­

In proiectul de Directive sînt prin creşterea capacităţilor de

arătate sarcinile de viitor pen­ prelucrare a uzinelor de prepa­

tru fiecare ramură a economiei rare, prin deschiderea de noi tajul construcţiei metalice a ha­ greutate de circa 560 tone, cu

naţionale în parte. De pildă, în­ obiective miniere, dotarea cu lei cuptorului Martin, ne-am 8 zile mai devreme. In ziua de

treprinderilor de exploatare şi utilaje de mare capacitate şi de luat angajamentul să scurtăm 14 iunie angajamentul a fost

prelucrare a metalelor neferoa­ calitate, cît şi prin extinderea Creşterea productivităţii m uncii şi reducerea durata de execuţie a lucrărilor. îndeplinit cu 12 zile mai devre­
se, le revine sarcina ca pe baza şi aplicarea de noi metode dc
De pildă, în luna aceasta, ne-am me, faţă de grafic. Pînă la sfîr-

rezervelor industriale de mine­ muncă. lisi de co st sarcini im portante luat angajamentul să terminăm şîiul lunii, această brigadă va
reuri şi a perspectivelor de creş­ Dintre propunerile mai preţi­
tere a acestora, să se dezvolte lucrările de montaj planificate mai monta peste plan încă 140
producţia astfel îneît să satisfa­
că necesităţile interne de plumb, oase făcute de minerii, tehnicie­ cu 7-8 zile. mai devreme faţă de tone grinzi de rulare. Şi echi­
zinc, aluminiu şi în cea mai
mare măsură de cupru. Proiec­ nii şi inginerii trustului nostru pentru m inerii V ăii Jiului grafic. In acest scop s-au făcut pa condusă de Nicolae Năstase
tul de Directive prevede ca pro­
ducţia de cupru să crească pînă în cadrul dezbaterilor ce au a- o serie de propuneri de îmbu­ şi-a luat angajamentul de a
în 1965 faţă de 1959 de peste nătăţire a muncii şi s-au luat monta şina de rulare cu 8 zile
4 ori. vlit icc pe marginea proiectului (Urmare din pag. 1-a). creşte corespunzător şi sorturile văzută în proiectul de Directive. unele măsuri tehnico-organiza- mai devreme. In cursul zilei de
torice. Astfel, am propus să se 13 iunie, montorii din această
Desigur că şi trustului nostru de Directive, reţinem cîteva mai inferioare ce rezultă prin prepa­ O altă rezervă nefolosită în ia măsuri pentru a ni se tri­
îi revin astfel sarcini sporite. mite pe şantier fermele metalice echipă au raportat că angaja­
Producţia de cupru va trebui să importante. De pilda, pentru mă­ temeinică cunoaştere a rezerve­ rare, propun ca la planificarea suficientă măsură pentru redu­ cu 1-2 zile mai devreme şi în
crească fii mod considerabil. La rirea capacităţii de prelucrare a lor de cărbune, ceea ce contri­ consumului de combustibil, să se cerea preţului de cost este şi mentul luat a fost îndeplinit cu
trustul minier Deva, pînă în minereului s-a propus înlocuirea buie la exploatarea mai raţio­ ţină seama de aceste sortimente, îmbunătăţirea calităţii produc­
1985, producţia va trebui să morilor actuale cu o capacitate nală a straielor de cărbune. asigurîndu-se desfacerea lor în ţiei şi a indicilor de recuperare ordinea montării lor. O altă 13 zile mai devreme faţă de
crească cu mult faţă de 1959. mică cu alte două mori care să aceeaşi măsură ca şi a cărbune­ a instalaţiilor de preparare.
Acest lucru este pe deplin rea­ Preţul de cost al cărbunetui-
lizabil, la baza lui stând rezer­
vele de minereuri, progresul teh­ aibă o capacitate dublă faţă de marfă a io-st redus între anii lui special pentru cocs şi se-mi- Pentru valorificarea acestei re­ propunere a fost aceea ca să se grafic.
nic în exploatarea minereului, e- cealaltă. Astfel se va asigu­ t!955— 19G0 cu 53 lei pe tonă, co.cs. Este necesară de asemenea zerve va trebui să acordăm o
ra un volum sporit la prelucra­ reaiizîndu-se astfel sarcina tra­ asigurarea consumului de căr­ •atenţie deosebită exploatării ra­ formeze un schimb de noaple Asemenea lucruri se pot spu­
lanul şi hotărîrea minerilor de a care să transporte piesele meta­ ne despre fiecare echipă în par­
re. Tot o propunere preţioasă sată de Directivele -celui de-al bune mărunt energetic. ţionale a cărbunelui, precum şi lice şi materialele de construcţii te. Aceasta exprimă de fapt ho-
munci tot mai bine, cu tot mai la locui de muncă. In felul a- iărîrea noastră de a scurta ter­
a fost şi aceea privind urgen­ II-lea Congres al P.M.R. Sarcina de creştere a produc­ introducerii metodelor avansate cesta, schimbului de dimineaţă menele de construcţie a agre­
mult spor. Din dezbaterile ce au tarea lucrărilor de investiţii mi­ Toate aceste succese obţinute tivităţii muncii se poate realiza de spăiare a acestuia. Aceasta t se asigură de lucru din plin,
niere de Ia exploatarea Deva, pe seama lichidării muncii ma­ va duce după sine şi la îmbu­
avut foc pe marginea proiectu­ pentru terminarea lor în acesl de muncitorii mineri se datorese nuale în principalele procese de nătăţirea calităţii cocsului şi la şi nu mai are timpi morţi cu a- gatelor siderurgice.
an. Astfel, producţia se va mări creşterii rolului de conducător extracţie, prin introducerea în ieftinirea lui.
lui de Directive ale Congresului considerabil. al organizaţiilor de partid şi a abataje şi la înaintări a utilaje­ G ospodăria colectivă,
capacităţii lor de mobilizare. lor adaptate condiţiilor de zăcă- Va trebui de asemenea ca la mai înfloritoare
al lll-lea al P.ftJ.R., a reieşit en­ Propuneri preţioase s-au fă­ mînt din Valea Jiului. In aceasta exploatarea straielor de cărbune
cut şi în ce priveşte cercetarea Proiectul de Directive ale ce-, direcţie trebuie să-şi îndrepte în să extindem metoda abatajelor Dezbaterea pro­ ANTON BUZAŞ zăm munca în aşa
tuziasmul şi însufleţirea cu care şi descoperirea de noi zăcămin­ lui de-al lll-lea Congres al par­ primul rînd atenţia inginerii şi frontale, care este mult mai eco­ iectului de Directive fel încit recolta să
te care să completeze rezervele tidului prevede ca extracţia to­ tehnicienii mineri. In viitorii nomicoasă. Atît la abatajele ale celui de-al lII- secretarul organizaţiei de bază fiestrînsă la timp şi
minerii, tehnicienii şi inginerii de minereu. tală de cărbune să crească la doi-trei ani, în minele din Valea frontale cît şi la înaintări vi­ lea Congres al par­ fără pierderi, să nu
11,5— 12,5 milioane tone în Jiului trebuie să fie rezolvată teza de avansare va trebui să P.M.R. din G.A.G. Cristur
au primit aceste sarcini măreţe Aplicarea propunerilor venite 1965. Din această producţie, Văii în linii generale, problema me­ crească de la 24 metri liniari _
clin rindiil minerilor, vor contri­ ţiului îi revine o producţie- de canizării încărcării în abataje şi pe lună în anul 1959, la 40—45
de viitor. Dezbaterile s-au des- bui la creşterea producţiei şi pro 5,6 'milioane'“tone.‘Sarcinile pre­ problema susţinerii moderne. metri ţiniari pe lună în anul tidului a constituit şi pentru colectiviş­ se irosească nici un bob din noua re­
duvtivităţii muncii, !a reducerea văzute pentru noi în proiectul 1965 şi respectiv de la 35 la 60-70 tii din salul Cristur, raionul Hunedoa­ coltă“.
substanţială a preţului de cos1 de Directive sînt pe deplin rea­ Pentru crearea bazei materiale metri liniari pe lună.
lizabile. Prin sporirea extracţiei a susţinerii metalice, propun să ra, un prilej de discuţii vii şi intere­ Alţi colectivişti care au luat cuvîn­
Cu sprijinul tehnicienilor şl de cărbune, prin mărirea capa­ se profileze în ţara noastră uni­ Oamenii muncii de la exploa­
inginerilor noştri, s-a început cităţii cl-e preparare şi prin îm ­ tăţi care să asigure laminarea tările din Valea Jiului, în frunte sante privind dezvoltarea continuă a tul, printre care şi losif Furca, au
deja aplicarea unor metode im bunătăţirea calităţii cărbunelui. şi fabricarea armăturilor din o- cu comuniştii, au dovedit prin
bunătăţite dc exploatare şi in Valea Jiului va ajunge în 1965 ţcl î-n cantităţi suficiente şi de rezultatele obţinute că luptă cu gospodăriei colective. propus ca în anul viitor să fie extinsă
troducerea mecanizării. Aceasta la o producţie de peste 1,1 mi­ calitate superioară. însufleţire pentru a întîmpina
—O - ---- - a însufleţit întregul colectiv de lioane tone cărbuni spălaţi pen­ lucrările celui de-al lll-lea Con­ Vorbind despre sarcinile importante suprafaţa pentru grădina de legume şi
muncă. tru cocs şi va putea satisface Prin creşterea- productivităţii gres al P.M.R. cu rezultate deo­
necesităţile de cărbune energetic muncii, prin înlocuirea lemnului sebite în muncă. Numai în luna ce revin oamenilor muncii din agri­ zarzavaturi, avînd în vedere că legu­
entuziasmului cu care au Iost pentru seinicocs. de mină în abatajele frontale şi aprilie, ei aii obţinut economii
Propuneri-suoestii prirmte prevederile proiectului !a producţia marfă în valoare cultură în lumina prevederilor pro­ micultura este una din ramurile de pro­
de Directive ale Congresului Ţinînci seama că în ultimul la înaintări, prin folosirea mai de peste 2,4 milioane lei. Gu a-
partidului, angajamentele luate, timp am întîmpinat greutăţi în raţională a energiei şi a utila­ ceasta, angajamentul luat in iectului de Directive, tov. Segedy La- ducţie care aduc mari venituri colec­
desfacerea sorturilor inferioare jelor, se vor crea şi condiţiile cinstea Congresului a fost înde­
propunerile făcute sînt garanţia de cărbune şi de faptul că odată pentru îndeplinirea sarcinii de plinit şi depăşit. Colectivele de dislau, inginerul agronom al gospo­ tiviştilor.
cu creşterea producţiei de căr­ reducere a preţului de cost pre- mineri vor munci cu aceeaşi în­
fV S A A /'/V ^WVN/V că minerii noştri îşi vor duce cu bune specia! pentru cocs vor sufleţire pentru traducerea în dăriei, a sp u s: „Nouă, colectiviştilor, S-a propus, de asemenea, ca mem­
cinste la bun sîîrşit sarcinile ce
<> * Dr. ICHIM VESPA- 5 le revin. ------------------ sîssaS'------------------ ne revine sarcina de a depune efor­ brii consiliului de conducere şi ingi­

SIAN, şef al secţiei sună- y turi sporite pentru a realiza o pro­ nerul agronom al gospodăriei să stu­

tute şi prevederi sociale ? ducţie medie de grîu care să întreacă dieze posibilităţile ce există pentru iri­

a Sfatului popular raional > 2.000 kg. la hectar, iar Ia porumb cel garea unor suprafeţe cît mai mari ce

Haţeg, propune deschide- y puţin 2.400—2.500 kg. la hectar. Re­ vor fi cultivate cu porumb sau alte

rea în oraşul Haţeg a u- ţ colta, după cît se vede pînă acum, va plante prăşitoare.

nei creşe de copii. fi anul acesta deosebit de bună şi deci Majoritatea celor care au luat cu­

;> * IUSTIN MĂRGĂRI- vom putea obţine asemenea producţii. vîntul s-au angajat să muncească cu

<, TONI, colectivist din Peş- Va trebui însă ca atunci cînd se va elan sporit pentru a face din gospo­

< teniţa, propune ca indus- viaţă a sarcinilor ce le revin declanşa bătălia strîngerii recoltei să dăria lor colectivă o unitate tot mai

s tria uşoară să producă un Putem îmbunătă9ţi calitatea din proiectul de Directive. nu pierdem nici o zi. Să ne organi- înfloritoare.

L sortiment mai variat de - 3 SSSV

L încălţăminte pentru copii-

> * Cu prilejul dezbaterii rep¦aţiilor la vagoane Propunerile noastre vor contribui
y proiectului, de Directive,
ţ numeroşi muncitori de lo.

L fabrica de ciorapi ,.Sebe- In proiectul de Directive ale Ing. GRIGORE NISTOR ze şi să îndrume muncitorii ca­ la dezvoltarea gospodăriei
\ şui“, au făcut propuneri Congresului al lll-lea al P.M.R. re execută operaţia de lăsare
se prevede ca volumul de tran­ şeful secţiei a ll-a vagoane a vagoanelor pe roţi. De ase­
preţioase. Astfel, s-a pro­

pus înlocuirea şaibelor sport în tone pe calea ferată, Atelierele C.F.R. Simeria menea, s-au luat măsuri pentru sporul mediu zilnic de greutate
în anul 1965, să crească cu a- al porcilor puşi la îngrăşat să
vechi la maşinile circula- proape 140 la sută faţă de a- Ing. GHEGRGHE ZUDOR livrarea tuturor pieselor nece­ Colectivul de muncitori şi teh­ VASILE ŞAFĂR depăşească 500 gr., astfel îneît
nul 1959. Pentru a contribui din să se poată livra statului mai
) re cu altele mai mari, lăr- plin la înfăptuirea şi chiar depă­ şeful serviciului producţiei-vagoane sare executării acestei operaţii nicieni de la G.A.S. Orăştie a organizator de partid G.A.S. mult de 2.955.000 kg. carne.
şirea acestei sarcini puse în faţa Pentru aceasta muncitorii au
girea zonelor de deservi- muncitorilor din transporturile Prin aplicarea acestei valo­ în timpul stabilit în diagrama obţinut în ultima vreme succese Orăştie propus să se însilozeze cît mai
feroviare, problema scurtării roase metode de lucru, s-au multe nutreţuri, să se întocmeas­
* re la locul de muncă, des- y timpului de imobilizare a va­ eliminat complet asalturile de tehnologică. de seamă. Proiectul de Direc­ însămînfeze numai sămînţă hi­ că raţii de furaje cît mai efica­
chiăerea unor cursuri de y goanelor de marfă aflate în la sfîrşit de lună, lucru care bridă care rezistă la secetă şi dă ce îngrăşării şi să se crească
reparaţie şi a îmbunătăţirii ca­ dăuna foarte mult calităţii pro­ Calitatea producţiei poate şi tive ale celui, de-al lll-lea Con­ producţii ridicate, iar sămînţa porci cu calităţi de producţie
lităţii reparaţiilor constituie o- ducţiei. Deşi în privinţa repa­ să se trateze cu îngrăşăminte superioară, obţinuţi mai ales din
minim, tehnic şi de ridica- ? biectivele principale ale acti­ raţiei vagoanelor noi am obţi­ trebuie să fie îmbunătăţită. gres al P.M.R. a însufleţit şi bacteriene. încrucişarea porcului Landrace
vităţii sectorului de vagoane de nut rezultate frumoase, nu pu­ cu Atarele Alb, încrucişare in­
re a calificării. Aplicînd tem spune acelaşi lucru şi des­ Pentru aceasta este însă nevoie mai mult munca lucrătorilor Intrucît utilajele şi maşinile dicată şi pentru celelalte gos­
pre calitatea producţiei, care agricole pe care le deţine în pre­ podării de stat care au ferme de
aceste propuneri, produc- mai ales, în ultimul timp, a să se ia în continuare unele noştri. El a fost citit cu deose­ zent gospodăria, cît şi cele pe porci. Pentru creşterea rapidă a
cam lăsat de dorit. Cauza prin­ care le vom primi în curînd, metişilor obţinuţi, zootehniştii
tivitatea muncii în secţia cipală a calităţii necorespunză­ măsuri izvorîte din propune­ bit interes iar cu cîteva Zile în permit lucrarea în condiţii foar­ de aici au propus să se măreas­
toare a repai'aţiilcr la unele te bune a întregii suprafeţe de că suprafaţa cultivată cu orz.
circulare va spori cu cir­ vagoane o constituie faptul că rile făcute de muncitori cu urmă a fost dezbătut în cadrul teren, s-a propus ca însămînţa-
în cadrul fluxului, operaţia de tul, întreţinerea culturilor şi re­ La G.A.S. Orăştie este dez­
ca 30 la 'sută şi se va îm­ lăsare a vagoanelor pe roţi nu ocazia dezbaterii proiectului de gospodăriei. coltarea să se facă în proporţie voltată şi ferma de oi. In pre­
se face întotdeauna în modul Directive. Măsurile care urmea­ de 100 Ia sută mecanizat. zent, gospodăria deţine 1.540
bunătăţi simţitor calitatea cel mai corect din lipsa unui ză a fi luate pe baza acestor Peste 200 muncitori şi tehni­ ovine, dintre care 540 oi-mame.
control competent din partea propuneri s în t: ridicarea con­ cieni au participat la dezbateri Acest proces va uşura mun­ Pentru a putea livra statului în
ciorapilor. cadrelor tehnice şi a insuficien­ tinuă a calificării profesionale şi au făcut propuneri preţioase ca, iar datorită faptului că lu­ următorii ani peste 40.000 1.
tei răspunderi faţă de calitatea prin activizarea cursurilor de pentru realizarea angajamente­ crările se fac în cadrul perioa­ lapte de oaie şi o însemnată
la Atelierele C.F.R. Simeria. muncii lor a unor muncitori din minim tehnic pe profesii, re­ lor luate în cinstea Congresu­ delor optime, producţia la hec­ cantitate de Iînă semifină, s-a’
partida de ridicat şi lăsat va­ partizarea muncitorilor cu cea lui şi pentru dezvoltarea pe mai tar va creşte. propus ca numărul oilor-mame
Economii de benzină Făcând un scurt bilanţ al ac­ goane pe roţi. mai înaltă calificare la par­ departe a gospodăriei. să crească la 1.000 capete, iar
tivităţii noastre de pînă acum tidele care concură direct la Sectorul zootehnic al gospo­ însămînţările artificiale să se a-
Sesizaţi fiind de această sta­ Gospodăria agricolă de stat dăriei noastre, care pînă la în­ plice la toate oile.
Şoferii de ia autobaza I.R.T.A. din se poate constata că în privinţa re de lucruri, la propunerea ceputul acestui an a fost for­
Petroşani, în frunte cu comuniştii, reducerii timpului de imobiliza­ mat doar din ferma de porci şi Aşa după cum tehnicienii şi
re a vagoanelor aflate în re­ organizaţiei de partid care a oi, va' cuprinde în următorii ani lucrătorii noştri au început să
şi o fermă de bovine. Pentru a muncească, sîntem siguri că
dezbăfînd proiectul de Directive ale paraţie, deşi am lucrat cu a- analizat de curând problema calitatea producţiei şi anume din Orăştie este specializată în livra statului o cantitate de pes­ propunerile făcute vor deveni
te 270.000 1. lapte de vacă, s-a fapte şi vor contribui la creşte­
Gongresiilui partidului, au pornit ini- j proape acelaşi număr de oa- calităţii producţiei, am stabi­ la frînă automată, cuzineţi, lă­ creşterea animalelor şi în spe­ propus ca pînă la sfîrşitul anu­ rea puterii economice a gospo­
dăriei r.ojastre. '
ţiativa ca la fiecare 10 zile, să lu­ meni, cu aceleaşi utilaje şi su­ lit măsuri care să ducă la în­ sarea pe osii etc., întărirea cial în creşterea porcilor. De lui 1961 numărul vacilor să a-
creze o zi cu benzină economisită. prafeţe de producţie, în anul
1960, timpul de imobilizare, fa­ lăturarea deficienţelor existen­ controlului şi a răspunderii aceea, propunerile muncitorilor jungă la 151 capete. Producţia
Deşi această iniţiativă a pornit nu­ ţă de 1955 a fost micşorat de
mai de la 1 iunie, datorită unei mai la 9 zile la 6,5 zile pe vagon. te. S-a întărit controlul pe faze maiştrilor şi muncitorilor faţă şi tehnicienilor se referă la dez­ de lapte de la fiecare vacă tre­
atente îngrijiri, întreţineri şi utilizări
a autovehiculelor, s-au obţinut suc­ Această realizare importan­ de reparaţii prin numirea a de calitatea lucrului executat. 1 voltarea şi creşterea acestui buie şă depăşească 3.000 1. iar
tă a fost obţinută datorită a-
doi maiştri care să supraveghe­ Muncitorii, tehnicienii şi in­ sector.

cese frumoase. Şoferii Emilian Dă- plicării unei noi metode înain­ ginerii sectorului nostru dez- In momentul de faţă gospo­
bătînd proiectul de Directive, dăria noastră cultivă, porumb pe
nilă, Castel Sîrbu, Dumitru Gheorg'he, tate de lucru: repararea va­ şi-au exprimat hotărîrea de a o suprafaţă de peste 400 ha.
Vasile Hegheduş, Alexandru Chivu goanelor în flux tehnologic (în nu precupeţi nici un efort pen­ Muncitorii şi tehnicienii noştri
şi Vasile Nicoară, au realizat îm-.. lanţ), care pe lingă o reducere tru continua îmbunătăţire a s-au angajat ca pînă în 1965
preună, în perioada 1—10 iunie, o substanţială a timpului de i- calităţii producţiei şi să-şi dea producţia de porumb să depă­
economie de 780 litri benzină. In mobilizare, asigură îndeplinirea tot aportul la îndeplinirea şi şească 3.100 kg. ia hectar. In
ritmică a planului de produc­ depăşirea sarcinilor de plan, scopul realizării şi depăşirii a-
să îmbunătăţească continuu ca­ cestei producţii tov. ing. Ioan
acest fel ei au lucrat a 10-a zi cu ţie. In ,fiecare zi, pe poarta a- litatea reparaţiilor la vagoa­ Popa a propus să se administre­
ne şi să întâmpine Congresul
benzină economisită. telierului nostru, iese din re­ partidului1 cu noi succese în ze pe toată suprafaţa îngrăşă­

N. BOANTĂ paraţie lotul de vagoane pre­ muncă. minte naturale şi chimice, să se
corespondent văzut în graficul de .producţie.