Page 6 - 1960-06

Pag. 2
Proiectul de Directive ale Congresului al lll-lea al P . M. R
In sala de şedinţe a Comitetului de
partid al uzinei „Victoria“-Gălan a a-
vut loc luni după-amiază o adunare a
muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor
şi inginerilor de la secţia turnătorie
I pentru a dezbate prevederile proiec­
tului de Directive ale celui de-al lll-lea materialele auxiliare, să îngrijim şi
Congres al P.M.R.
La începutul adunării tov. loan Du-
daş, membru în comitetul de partid
al uzinei şi preşedinte al comitetului
sindicatului a dat citire proiectului de
Directive. După citirea proiectului de
Directive au avut loc discuţii la care
au luat parte numeroşi muncitori, teh­
nicieni şi ingineri.
Prevederile proiectului de Directive
ale celui de-al II 1-lea Congres al par­
tidului — a spus tov. Constantin Chi-
riac, turnător —• sînt grandioase. Ţa­
ra noastră devine de la un an la al­
tul tot mai bogată şi mai înfloritoa­
re. Nivelul nostru de trai este în con­
tinuă creştere. Prevederile proiectului
de Directive deschid noi perspective
pentru dezvoltarea economică a pa­
triei şi ridicarea nivelului de viaţă al
poporului. Noi sîntem chemaţi ca prin
munca noastră de zi cu zi să dăm
viaţă acestor prevederi. Ne vom înde­
plini cu cinste această sarcină.
Capacitatea de producţie a uzinei
noastre — a spus în continuare vor­
bitorul — a crescut an de an. In a-
cest an şi în cei care urmează se vor
da în folosinţă noi obiective industria­
LAMINATE M U L T E
Ş l IEFTINE!
Colectivul de muncitori, teh­
nicieni şi ingineri de la lami­
norul de 800 mm. al C.S. Hu­
nedoara, a primit cu entuziasm
proiectul de Directive ale celui
de-al lll-lea Congres al parti­
dului.
Conform proiectului de Direc­
tive, producţia de laminate fini­
te (inclusiv bare pentru ţevi),
va ajunge în anul 1065 la pes­
te 2.000.000 tone. O parte din
această producţie de laminate,
ne revine nouă, celor de la la­
minorul de 800 mm. In anul a-
cesta, noi am produs deja peste
plan 11.500 tone laminate, iar
prin reducerea consumului de
combustibil, energie, reducerea
rebutului sub admis, am reali­
zat economii la preţul de cost
în valoare de circa 240.000 Iei.
Posibilităţile laminorului nos­
tru sînt însă mult mai mari.
Pentru a obţine o producţie pe
măsura sarcinilor stabilite în
proiectul de Directive, vom or­
ganiza cît mai bine procesul de
producţie, vom face unele modi­
ficări în funcţionarea agregate­
lor şi cuptoarelor, asigurînd ast­
fel mărirea producţiei de lami­
nate, reducerea consumului de
combustibil şi uşurarea eforturi­
lor fizice ale muncitorilor. La
cuptoarele adînci, vom adapta
injectoare laterale, vom instala
aparate de control şi înregistra­
re, vom modifica cuptorul cu
propulsie şi vom introduce ca­
pace suspendate.
Un mare aport în mărirea pe
viitor a producţiei de laminate
yoatXXXtOQGOQC&aQQOCQVOGCOOaSQOQGa&yOOCOCCOQGQaOiiC .CSr^cxXîGiXXXXXXXiOCXSOOCXXXXXmOOtXSOOOtXXXXXXXXXÎiOeXXXXXXXXXîOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
In proiectul de' Directive ale
celui de-a! lll-lea Congres al
partidului se prevede ca produc­
ţia industriei construcţiilor de
maşini să crească în anul 1965
faţă de 1959 de 2,2 ori, a con­
strucţiilor de maşini-unelte de
aşchiat de 2,4—2,6 ori printr-o
mai bună folosire a suprafeţe­
lor productive existente şi prin
utilarea şi reutilarea cu maşini
şi utilaje moderne.
Toate acestea au produs o
mare bucurie în rîndurile munci­
torilor de la U.M. Cugir, colec­
tiv care este hotărît să-şi inten­
sifice şi mai mult eforturile pen­
tru a aduce o contribuţie cît
mai însemnată la traducerea în
fapte a prevederilor cuprinse în
Directive, şi a angajamentelor
în cinstea Congresului.
Merită să fie scos în eviden­
ţă faptul că colectivul de mun­
citori, tehnicieni şi ingineri de
la Uzinele metalurgice din Cu­
gir a reuşit în ultimul timp să
obţină succese deosebit de valo­
roase prin folosirea raţională a
utilajului, prin aplicarea tehni­
cii înaintate şi prin larga des­
făşurare a întrecerii socialiste.
Ei au executat zeci de utilaje
necesare în industria minieră,
In dezbaterea oam enilor mundi
deknt calitate
le ca turnătoria de lingotiere, turnă­
toria de tuburi şi altele. Noi, turnă­
torii de la sortimentul piese mecanice, în faţa noastră stă sarcina de a pro­
ne angajăm să lucrăm mai spornic;-
să reducem rebuturile sub procentul
admis, să economisim fonta lichidă şi
să folosim cu grijă utilajele de tur­
nare pentru mărirea duratei lor de
funcţionare.
In cuvîntu! său, tov. ing. Dumitru
Abrudan, arătînd ritmul uriaş de dez­
voltare a industriei în perioada 1960—
1965 a spus: „Nouă, turnătorilor de
la uzina „Victoria“ Călan ne revin
sarcini deosebit de mari şi de răspun­
dere. Producţia de oţel va ajunge în
1965 Ia 3,3 milioane tone faţă de 1,4
milioane tone în 1959, iar producţia
de radiatoare va creşte în 1965 faţă
de 1959 de aproape 4 ori. Pentru a-
sigurarea producţiei de oţel este ne­
voie de lingotiere. dar nu de orice fel
de lingotiere, ci lingotiere durabile,
de bună calitate. Deci. datoria noas­
tră este nu numai să sporim produc­
ţia de lingotiere, ci în mod deosebit
să îmbunătăţim calitatea acestora, să
mărim durabilitatea lor. In acest scop
noi trebuie să ne ridicăm calificarea,
să ne însuşim c.î! mai bine tehnologia
de turnare a lingot !erelor. Angaja­
mentul nostru este să dăm oţelarilor
lingotiere multe, durabile şi de cali­
tate. Pentru înfăptuirea acestui anga-
la îmbunătăţirea calităţii produ­
selor şi reducerea rebutului, îl
are montarea rolei de ghidaj la
caja pregătitoare, care va intra
în curînd în funcţiune. Anul a-
cesta. va intra în funcţie de a-
semenea marcatorul laminatelor
la cald.
Pentru a putea spori şi mai
mult producţia de laminate, noi
avem nevoie şi de mai mult
sprijin din partea oţelarilor.
Nouă ne trebuie oţel mult dar
şi de calitate. De aceea, îi ru­
găm pe toţi muncitorii, ingine­
rii şi tehnicienii oţelari să ve­
gheze mai mult asupra calităţii
lingourilor pe care ni le trimit.
Totodată, îi rugăm să ne trimi­
tă şarje calde' şi compacte. De
asemenea, propunem ca fero­
viarii să ne ajute şi ei, dînd
mai multă atenţie manevrelor la
aprovizionare şl evacuare, pen­
tru a avea Ia timp vagoanele
goale necesare.
Colectivul nostru este hotărîl
să valorifice cît mai bine rezer­
vele interne, să descopere noi
surse de economii, aducînd o
contribuţie cît mai mare la în­
deplinirea sarcinilor trasate de
partid în legătură cu reducerea
preţului de cost şi mărirea pro­
ducţiei de laminate. Vom Intim-
pina Congresul partidului cu
succese tot mai mari, succese
care să ne facă cinste.
ÎOSIF TRIFU
maistru şef de schimb
la laminorul de 800 mm.
C.S. Hunedoara
DRUMUL SPRE ECONOMII
siderurgică şi constructoare de
maşini. Instrumentele şi apara-
tele de măsură executate sînt
larg folosite în multe întreprin­
deri din ţară. De asemenea, au
fost executate mai multe tipuri
de maşini de cusut, mult cău­
tate în ţară şi peste hotare.
In acest an, colectivul uzinei,
ca răspuns la- chemarea la în­
trecere lansată de cele 19 între­
prinderi fruntaşe din ţară în cin­
stea celui de-al lll-lea Congres
al P.M.R., şi-a propus să rea­
lizeze economii în valoare de
4.500.000 lei, din care 2.700.000
lei pînă la 22 iunie 1960, să
execute în afara sarcinilor de
plan 4.000 maşini de cusut tip
„Ileana“ din care 500 pînă la
începerea lucrărilor celui de-al
Ul-lea Congres al partidului.
După pairii luni de activita­
te, au fost realizate economii
in valoare de 2.348.000 Ici şi au
fost executate peste 600 maşini
de cusut.
Printr-o bună organizare a
procesului de producţie şi prin
folosirea raţională a utilajului l-a
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 1691
i A‘ vrzTt^izr.v^w&.rs?,
-r r r Y Y Y ^
Trenuri cu tonaj sporit!
Lulnd cunoştinţă de proiectul roviari. încă de la începutul a-
jament vom lupta cu to ţii: muncitori, de Directive ale Congresului al nului, conducerea depoului a
tehnicieni şi ingineri. De asemenea,
lll-lea al P.M.R. pentru pla­ luat unele măsuri pentru folo­
duce radiatoare mai multe şi de bună
calitate pentru a asigura necesarul nul de dezvoltare a economiei sirea la maximum a capacită­
de radiatoare. In perioada 1960—1965
urmează să se construiască circa naţionale în anii 1960-1965 şi ţii locomotivelor. Astfel, s-a ex­
300.000 apartamente. De aceea s-a
pus sarcina ca producţia de radia­ pentru programul economic de tins remorcarea garniturilor cu
toare să sporească în 1965 de aproa­
pe patru ori faţă de 1959. Noi ne an­ perspectivă, inima mi s-a um­ o încărcătură mai mare de măr­
gajăm să întărim disciplina tehnologi­
că, să reducem rebuturile sub procen­ plut de bucurie. In acest docu­ furi. Acest lucru se realizează
tul admis, să mărim producţia şi pro­
ductivitatea muncii şi să ieftinim cos­ ment de mare importanţă îşi acum la noi într-o măsură tot
tul produselor turnate“.
găseşte oglindirea justeţea po­ mai mare.
Au mai luat cuvîntul tov. losif
Stronschi, şef de echipă la lingotiere, liticii partidului de înflorirea Pentru a contribui cit mai
maiştrii Gheorghe Măgureanu şi Kiss patriei noastre, politică pe ca­ mult la realizarea prevederilor,
Moise, care au vorbit despre construc­ re noi, oamenii muncii, ne-o proiectului de Directive, eu, îm ­
ţia noului oraş muncitoresc şi despre
însuşim şi o apărăm cu abne­ preună cu echipa ce o con­
obiectivele industriale aflate în con­
strucţie şi care se vor construi în a- gaţie. duc, ne angajăm ca, prin folo­
nii ce urmează la Călan. Hi s-au Sînt mecanic de locomotivă sirea cu pricepere a capacităţii
angajat să depună tot efortul pentru la depoul C.F.R. sîmerta. De locomotivei, să remorcăm tre­
creşterea producţiei şi productivităţii
aceea, am citit cu mult interes nuri cu un spor de peste 50
muncii, pentru îmbunătăţirea calităţii
documentul apărut în presă, tone la fiecare garnitură, tar
produselor, şi reducerea preţului de
mai ales, partea care se referă pentru a scurta timpul de tran­
cost, considerînd aceasta calea sigură
la transporturile de cale ferată. sport, să luptăm pentru a ne
de creştere continuă a nivelului de
După cum se prevede în pro­ încadra în graficul de circu
trai material şi cultural.
Toţi participanţii şi-au manifestat iectul de Directive, volumul to­ laţie stabilit. •
hotărîrea nestrămutată de a lupta tal al mărfurilor transportate Proiectul de Directive consti-'.
pentru înfăptuiera prevederilor proiec­
cu mijloace de folosinţă pu­ tute pentru noi un măreţ pro­
tului de Directive ale Congresului a!
blică va creşte pînă în anul gram de dezvoltare care ne
II 1-lea al P.M.R., pentru continua în­
1965 de 1,8 ori iar volumul de face să privim cu încredere in
transport pe calea ferată va viitorul luminos pe care ni-l
Proiectul de Directive ale celui de-al lll-lea Congres al creşte cu aproape 140 la sută deschide epoca noastră socia­
P.M.R. prevede ca industria chimică să se dezvolte într-un ritm faţă de 1959. Aceasta este o listă.
susţinut, asigurînd o valorificare superioară a resurselor na­ sporire considerabilă la carc\
vom aduce o contribuţie în­ GHEORGHE CIOARĂ
mecanic de locomotivă la depoul
turale. Producţia globală a industriei chimice, cauciucului, ce­ semnată şi noi muncitorii fe­ G.F.R. Simeria
lulozei şi hîrtiei, va creşte as t - _____ _ __
fel de 3,3 ori în 1905 faţă de
1959. Propuneri însemnate pentru sporirea
O atenţie deosebită se va
da dezvoltării producţiei de în­ producţiei de metal
grăşăminte chimice, lărgirii sor­
timentelor de anfîdăunători, pro­
florire a ecotiomiei şi culturii în pa­ ducţiei de mase plastice, de fire In sala mare a noului club al ne-am dat seama însă că ceea ce ridicare a calificării tuturor catego­
siderurgiştilor hunedoreni s-au adunat am realizat nu-i suficient. Trebuie să riilor de muncitori din secţiile şi sec­
tria noastră. şi fibre sintetice, petrochimiei. muncitori, tehnicieni şi ingineri din sporim simţitor indicii de utilizare a toarele mai sus amintite .De aseme­
secţiile O.S.M. nr. 1, laminorul de cuptoarelor şi să îmbunătăţim con­ nea, ing. Ion Niţă, a propus să se
:©9: 800 mm., oţelăria electrică, laborator, tinuu calitatea oţelului. De aceea, eu studieze posibilităţile construirii în
control tehnic calitativ, laminorul trio, propun să se extindă la toate cuptoa­ combinat a unei staţii de executat
Sarcina noastră principală - fabrica de var. Ei au venit acolo să rele procedeul de supraîncărcare a ve­ probe de minereuri.
calitatea minereului dezbată prevederile proiectului de Di­ trelor şi să se pună la punct pro­
rective ale celui de-al lll-lea Congres blemele de regim termic. Noi am La adunarea muncitorilor, tehnicie­
In prevederile proiectului de nă calitate şi la un preţ de al P.M.R., să vorbească despre rea­ constatat de asemenea că timpul de nilor şi inginerilor din secţiile O.S.M.
lizările obţinute în cinstea acestui mă­ reparare la cald a cuptoarelor poate nr. 1, laminorul de 800 mm., oţelăria
Directive ale Congresului al cost cît mai redus, aşa cum reţ eveniment, să discute posibilităţile fi redus cu circa 40 la sută. Ne an- electrică etc., a participat şi tov. Nico­
de a înfăptui noi succese, să facă pro­ lae Cătană, directorul general al com­
lll-lea al P.M.R. se arată că prevede proiectul de Directive puneri care să ducă la o valorificare hnw binatului. El a arătat sarcinile mari
cît mai intensă a rezervelor interne pe care le trasează partidul prin planul
producţia industriei extractive ale Congresului partidului, pro­ existente. Adunarea colectivelor de 6 ani siderurgiştilor hunedoreni si
sec fiilor O.S.M. nr. 1, necesitatea de a pune în valoare toate
va trebui să înregistreze în a- pun ca folosirea ploturilor me­ In faţa celor adunaţi a fost expus laminorul de 800 mm., posibilităţile în scopul de a prodtre
proiectul Directivelor Congresului par­ metal mai mult, de calitate supe­
nii următori o creştere simţi­ talice la poăirea vetrelor să fie tidului. Oţelari şi laminatori, munci­ ofelărla electrica, rioară şi cît mai ieftin. Vorbitorul a
tori de la întreţinere şi de la fabrica laborator, fabrica de var, scos în evidenţă cîteva din lipsurile
toare. Noi minerii, va trebui să extinsă şi la celelalte sectoare, de var, laboranţi şi controlori de ca­ şi deficienţele care trebuie înlăturate.
litate, au ascultat cu mare atenţie control tehnic calitativ Astfel, el a arătat că la O.S.M. nr. 1,
extragem minereu mai mult, mai ales acolo unde sînt filoane programul de dezvoltare a economiei din C. S. !Hunedoara trebuie să se dea bătălia pentru a
naţionale în următorii 6 ani şi liniile se obţine rezultate bune în fiecare
mai bun şi mai ieftin. cu conţinut bogat de metal. De directoare ale planului1de perspectivă. lună şi să se scurteze durata de ela­
Mulţi dintre ei au luat apoi cuvîntul. borare a şarjelor j Ia laminorul de 800
in direcţia îmbunătăţirii ca­ asemenea, propun să se ia mă­ mm. să se urmărească cu mai multă
„După cum prevede proiectul de atenţie încălzirea lingourilor pentru
lităţii minereului, colectivul sec­ suri pentru prelucrarea de pro­ Directive — a spus ing Gh. Niţă, şe­ a se evita arderile; la oţelăria electri­
ful secţiei oţelărie electrică — produc­ că să se lichideze rebuturile şi decla­
torului V, secţia Musariu de la be industriale de la fiecare ţia oţelurilor speciale trebuie să creas­ satele, iar laboranţii să execute ana­
că simţitor în următorii 6 ani. Nouă ne lizele cu mai mult simţ de răspunde­
l.M. Barza a înregistrat în ul­ sector, la intervale de cîteva revine deci sarcina să producem mai re. Tov. N. Cătană a arătat în încheie­
mult şi mai ieftin. Pentru aceasta, re că fiecare muncitor, tehnician si
timele luni succese însemnate. zile pentru a putea cunoaşte trebuie să ridicăm indicii de utilizare inginer din combinat trebuie să lupte
a cuptoarelor electrice. Avem în acest pentru prestigiul mărcii fabricii.
O măsură care a contribuit situaţia calităţii pe sectoare şi sens rezerve serioase. Trebuie să scur­
tăm durata de staţionare a cuptoarelor Adunarea oţelarilor, laminatorilor,
mult la îmbunătăţirea calităţii a putea interveni cu măsuri la rece şi la cald. Aceasta este la muncitorilor de Ia întreţinere, a labo­
noi o sursă însemnată de ridicare a ranţilor etc. din secţiile amintite mai
minereului extras de noi o con­ concrete şi eficace acolo unde productivităţii muncii“. gajăm să punem în practică acest sus a demonstrat largile posibilităţi
lucru. De asemenea, ne angajăm ca de care dispune combinatul pentru
stituie puşcarea selectivă la este cazul. „Oţelarii noştri — a spus tov Ale­ pînă la Congresul partidului, să dăm sporirea continuă a producţiei de me­
xandru Petrovici de la secţia O.S.M. din angajamentul anual nu 3.500 tone tal, precum şi hotărîrea for fermă de
toate locurile de muncă. A.m- Pentru a exista un control nr. 1 — au obţinut pînă în prezent oţel, ci 4.000 tone“. a traduce în viaţă sarcinile măreţe
unele succese frumoase, datorită ex­ trasate de partid.
plasînd şi incărcînd judicios asupra calităţii minereului şi tinderii întrecerii pe profesii, ridicării
găurile de mină. in timpul puş­ la întreprindere, nu numai la calificării pe baza inîţafivei inginerilor
cării roca nu se sfarmă com­ preparaţie, ar fi bine dacă zil­ secţiei noastre şi prin supraîncărcarea La dezbaterea prevederilor proiec­
tului de Directive au mai luat cu­
plect. iar filonul se rupe in nic s-ar lua probe de minereu vetrelor. Citind proiectul de Directive vîntul Nicolae Pascu de la laminorul
de 800 mm., I. Mihuţ de la secţia do-
bucăţi cît mai mari. In felul original de la antezdrobitor. in lomită şi var, ing. Ion Niţă, şeful ser­
viciului control tehnic calitativ, şi al­
acesta se permite separarea felul acesta s-ar putea determi­ ţii. In cuvîntul lor, vorbitorii au fă­
cut însemnate propuneri privind desco­
manuală a sterilului cu mai na calitatea minereului pe în­ perirea şi utilizarea rezervelor interne
multă uşurinţă. treprindere în fiecare zi, ceea
Pentru a avea un control per­ ce este foarte important.
manent asupra calităţii mine­ Prin aplicarea unor măsuri
reului provenit de la diferitele tehnico-organizatorice bine gîn-
locuri de muncă, au fost ame­ dite la toate sectoarele între­ existente în scopul creşterii-productivi­
najate in cadrul sectorului prinderii, aportul nostru la rea­
rampe de descărcare a vagone- lizarea unor economii cît mai tăţii muncii, reducerii preţului de
cost şi îmbunătăţirea calităţii o-
telor. Astfel avem posibilitatea mari la preţul de cost. la îm­ ţelului. Astfel s-a propus ini­
să cunoaştem cum este triat bunătăţirea nivelului de trai al ţierea de cît mai multe cursuri de
minereul în abataj de către oamenilor muncii, va creşte
fiecare echipă în parte. simţitor.
Pentru ca toate echipele ş i 1 VASILE PATRAŞCOIU
sectoarele întreprinderii să ob­ şeful sectorului V secţia Musariu
ţină în viitor o producţie de bu­ l.M. Barza FILMUL ZILEI
pentru obţinerea de cît mai
mari economii este şi sculăria.
capacitatea maximă, productivi­ de inovaţii şi raţionalizări. In această secţie, colectivul co­
tatea muncii planificată pe tri­ Drept urmare, ia cabinetul teh­ misiei de economii a depus o
mestrul I a fost depăşită cu 0,89 nic, pînă în ziua de 15 mai a.c., bogată activitate pentru recon-
la sută, iar pe luna aprilie cu au fost înregistrate 157 propu­ diţionarea sculelor, instrumen­
3,52 la sută. Drept urmare, în neri de inovaţii, aproape de 3 telor şi aparatelor de măsură
primele patru luni, planul pro­ ori mai multe decît în aceeaşi degradate, reducerea consumuri­
ducţiei globale a fost realizat în perioadă a anului trecut. Apli­ lor specifice de materiale şi e-
proporţie de 102 la sută, iar pro­ carea unui număr însemnat din nergie, creşterea productivităţii
ducţia marfă în proporţie de inovaţiile propuse, a dus la ob­ muncii şi folosirea raţională a
113,2 la sută. ţinerea de economii antecalcula- utilajului cu care este înzestra­
ie în valoare de 1.230.563 Iei. tă secţia. Astfel, într-o încăpe­
Obţinerea acestor realizări se re special amenajată, pot fi vă­
datoreşte avîntufui cu care se Printre inovaţiile care aduc
desfăşoară întrecerea socialistă cele mai mari economii se nu­ zute obiecte care urmează a fi
pe profesii, întrecere în care mără şi „Modificarea tehnologiei recondiţionate şi care vor adu­
s-au 'evidenţiat numeroşi mun­ la reperul 403 la' maşina de cu­ ce secţiei economii în valoare de
citori şi tehnicieni. Cele mai sut „Ileana“, propusă de mun*
frumoase realizări au fost ob­ citorul Gheorghe Moga şi mai­ peste i 00.000 lei.
strul loan Romoşan, inovaţie ca­
ţinute de colectivul secţiei tur­ re în acest an va aduce econo­ Toate aceste realizări Însem­
nate, colectivul uzinei metalur­
nătorie. Din această secţie, s-a mii în valoare de peste 83.000 gice din Gugir le închină Con­
gresului al lll-lea al partidu­
remarcat în mod deosebit 'bri­ lei. însemnate economii vor a- lui. însufleţiţi de măreţele pre­
vederi ale proiectului de Direc­
gada condusă de tov. Vasile duce şi inovaţiile propuse de tive ale Congresului, muncitorii,
Herţa. care şi-a realizat în luna strungarul Vasile Bobăilă, teh­ tehnicienii şi inginerii de la
aprilie planul de producţie în nologul Mihai Vîlceanu, maistrul U.M. Cugir, luptă cu avînt pen­
numai 19 zile, iar dintre mai­ Ştefan Bal şi de alţi numeroşi tru îndeplinirea şi depăşirea şi Incepind de astăzi, la cinematograful „Filimon Sirbu" din Deva rulează'<
ştri, tovarăşul Gheorghe Stan. muncitori şi tehnicieni din toa­ pe mai departe a angajamente­ )noul film rominesc „Valurile Dunării".
O atenţie deosebită au acordat te secţiile uzinei. lor luate şi a sarcinilor trasate Realizat de Studioul cinematografic „Bucureşti", filmul „Valurile Du-'
comitetul de partid şi conduce­ Printre secţiile care luptă de partid. >nării" imortalizează pagini de neuitat din lupta Partidului Comunist, a '
rea uzinei dezvoltării mişcării >forţelor patriotice, ia preajma zilei de 23 August. I
Ing. I. GUDASZ