Page 63 - 1960-06

Pag. 2 JDRUMUIl SÖCl'A11SMU LUI Nr. 1705

C a la m i! — p site r isie Cu aceleaşi agregate — mai O nouă 5 0 de ani de ia primul
multă energie electrică terminată
centru siderurgic
(Urmare din pag. l-a ) cu care au muncit colectivele .A W W zbor al lui Aure! Vlaicu

Anii care au tre­ rioada de după cel tuturor secţiilor din uzină, în. însufleţiţi de măreţele pers­
trunte cu comuniştii. S-au evi­ pective ce se deschid in urma
cut de Ia cel de-al ADOLF DRUCKER de-al II-lea Con­ toarelor pentru producerea vi­ denţiat în mod deosebit tova­ proiectului de Directive ale
Il-Iea Congres al dului în condensatori se face răşii loan Juia, Cezar Diaconii, Congresului al III-lea al P.M.R.
director al uzinei „Victoria“-Călan gres al P.M.R., de la o conductă auxiliară, de Steiian Ene, lstaia Niculescu, cetăţenii din comuna Gurasada, In acest an, la 17 iunie, s-au un record care-mi consacra
loan Popcscu, Florentin Popa, îndrumaţi îndeaproape de or­ împlinit 50 de ani de la, pri­ maşina. Zburasem şi asta era
partidului, au fost . s-au amenajat şi as­ unde ejectoarele primesc aburi Andrei loja şi irig. Alexandru ganizaţia de bază P.M.R. şi de mul zbor înfăptuit de Aurel principalul“.
la presiunea şi temperatura ne- Rebreanu, care au obţinut cele corniielul executiv al sloiului Vlaicu, fiu al poporului romîn,
ani în care întregul popor, sub condu­ faltat 12.000 m.p. drumuri, s-a ame­ cesarâ pentru funcţionarea lor mai frumoase succese în între­ popular comunal, au muncit cu care prin relizările sale s-a După aceasta, Vlaicu îşi per­
în bune condiţiuni. cerea socialistă în cinstea Con­ entuziasm pentru terminarea făcut cunoscut pină departe fecţionează rapid măiestria de
cerea partidului, a desiăşurat o acti­ najat o grădină de vară. Glubul „11 gresului partidului. construcţiei şcolii de 4 ani din peste hotarele ţării noastre. aviator, astfel incit la 16 au­
Desfăşurînd larg întrecerea Cunpuri de Sus şi terminarea gust 1910 zboară cu un deo­
vitate susţinută în vederea îndeplinirii Iunie“ a fost reconstruit, sala de til- socialistă şi aplicînd măsurile Cu prilejul dezbaterii proiec­ a trei săli de clasă la şcoala Prin opera sa, inginerul- sebit succes la o înălţime de
arătate, colectivul nostru, în pri­ tului de Directive, muncitorii de 7 ani din Gurusada. aviator Aurel Vlaicu a făcut peste 100 metri în prezenţa o-
şi depăşirii sarcinilor trasate prin pla­ me şi spectacole s-a mărit la 200 mele cinci luni de activitate, a termocentralei din Paroşeni s-au ca ţara noastră să se numere ficlalităţilor şi a unui public
obţinut realizări frumoase. In a- angajat să lupte cu noi eforturi O mare parte din lucrările printre primele ţări din lume numeros. Datorită lui, Romî-
nul cincinal. In aceşti ani. Ia Călan locuri, s-au amenajat săli de repetiţii ceastâ perioadă, au fost livraţi pentru realizarea de economii, necesare au fost făcule prin în care a existat o preocupare nia a fost printre primele ţări
sistemului energetic naţional în pentru a livra cu aceleaşi agre­ contribuţie voluntară, reuşindu- practică pentru cucerirea văz­ din lume în care s-a construit
s-a dezvoltat un puternic centru si­ de cor şi dansuri, sala de şah, sala afara sarcinilor de plan, peste gate mai multă energie elec­ se să se realizeze peste 15.500 duhului şi deci pentru deschi­ un avion.
3.566.000 k\vh„ s-au economisit trică. iei economii la şcoala de 4 ani derea unei noi etape în isto­
derurgic, s-au înălţat importante edi­ de lectură etc. la consum propriu tehnologic din Cimpuri de Sus. Sălile de ria civilizaţiei. După Încă o serie de zboruri
3.635.053 kwh. şi peste 1.890 Numeroasele propuneri făcute clasă la şcoala de 7 ani din reuşite, avionul „Vlaicu 1“ s-a
ficii social-culturale, au crescut oa­ Uzina are un ansamblu de estradă tone combustibil. Astfel, bene­ cu acest prilej privind reduce­ Gurasada au fost iencuite nu­ încă de pe băncile şcolii, pe uzat însă complet. Vlaicu s-a
ficiile realizate în primele pa­ rea termenelor stabilite penlru mai prin contribuţie voluntară, Vlaicu a început să-l preocupe văzut nevoit să-şi construiască
menii. alcătuit din tineri de diferite naţiona­ tru luni se ridică la valoarea de reparaţiile capitale ale agregate­ evidenţiindu-se iov. Brînda Au­ gîndul de a construi o ma­ un nou avion. Ca urmare, în
455.000 lei, iar la preţul de cost lor, penlru reducerea consumu­ rel, Nan Sabin, Gomboş Gheor. şină care să zboare — gînd decembrie 1910 începe — la
in 1959 a fost reconstruit în numai lităţi, înfrăţiţi în muncă, cîntece Şi planificat s-au făcut economii în lui propriu tehnologic şi în ve­ ghe, Osirovean Angliei, Florea care nu l-a părăsit niciodată Şcoala pentru Arte şi Meserii
I9t de zile furnalul nr. 1 la o capaci­ dansuri. De asemenea. Ia Călan func­ valoare de 480.000 lei. derea reducerii consumului spe­ Antonie etc. în viaţă. din Bucureşti — construcţia a-
tate de 250 m.c. Prin aceasta, s-a ţionează o şcoală medie serală frec­ cific de combustibil, vor duce la vionuiui „Vlaicu 11“ care este
Demn de remarcat este fap­ realizări din ce în ce mai mari. VIRGINI A DOBROTĂ Urmînd politehnica la Buda­ terminat într-un timp foarte
mărit productivitatea muncii de peste ventată de 121 muncitori din locali­ tul că obţinerea acestor reali­ pesta şi München, Vlaicu de­ scurt.
două ori, în comparaţie cu cea rea­ tate. Printre elevii şcolii serale se află zări se datoresc efortului sporit " A ' W W V W V -i vine inginer. După 6 ani de
pribegie, împins de o chemare In luna august 1911, Vlaicu
lizată Ia furnalul vechi, reuşindu-se fruntaşi în producţie ca Anton Răcea- lăuntrică, Vlaicu se întoarce participă cu noul său avion
totodată să se producă tona de tontă nu, maistru !a furnale, lancu Muşat, acasă pe meleagurile copilă­ la serbările de 50 ani, organi­
riei sale, fiind convins că to­ zate de Asociaţia „Pentru Li­
cu 98,19 lei mai ieftină. fruntaş în producţie ia semicocs ş.a. tuşi aici va reuşi să realizeze teratură şi Cultura poporului
Pentru a satisface necesităţile de ca­ primele sale zboruri. Romîn“, la Blaj.
Maşina de turnat fontă pe bandă,
intrată de curînd în funcţiune, con­ zare a muncitorilor uzinei „Victoria* - „Am venit şi nu mai plec Anul 1912 a fost pentru
stituie de asemenea un nou pas îna­ Călan, partidul şi guvernul au hotă- pină nu dau gata maşina de Vlaicu un an cu o foarte bo­
inte în introducerea tehnicii noi şi în rît construirea unui oraş nou munci­ zburat“, îi spune el tatălui său. gată activitate. Unul din cele
uşurarea condiţiilor de muncă. Dez­ toresc, construcţie care a început în mai importante evenimente
membrarea calupurilor de fontă nu se vara anului 1959, pe malul drept al Cu ajutorul părinţilor, fra­ din acest timp a fost concursul
mai face astăzi manual, ci cu aju­ rîului Strei, în dreptul comunei Strei- telui său, al prietenilor, prin- internaţional de aviaţie de la
torul acestei maşini, ceea ce aduce Şl sîngiorgiu. Oraşul, profilat pentru tr-o muncă eontihuă, ziua şi Aspern (Austria) la oare Vlai­
noaptea, Vlaicu termină pri­ cu, în faţa a 200.000 spectatori
preţioase economii de metal. 15.000 locuitori, este construit după mul său planor „gîndacul zbu­ s-a luat la întrecere cu cei mai
rător“. mari aviatori ai lumii. El s-a
Furnallştii din Gălan au învăţat să cele mai moderne concepţii urbanisti­ Intre c o n g re se clasat primul la proba de vi­
mînuiască aceste utilaje moderne cu ce. In acest an vor fi date în folo­ „Impresia cea mai puternică raj strîns, alături de vestitul
multă pricepere, dînd patriei tot mai sinţă aproape 300 apartamente. In perioada care a trecut de Ia Congresul al II-lea al P.M.R., oamenii am simţit-o cînd am zburat pilot francez Roland Garros,
multă fontă peste plan. In cinstea ce­ muncii din patria noastră, sub conducerea înţeleaptă a partidului, au obţinut pentru prima oară la Binţinţi,
lui de-al III-lea Congres al P.M.R., Odată cu creşterea şi dezvoltarea realizări de însemnătate istorică în opera de construire a socialismului. Ast­ in Ardeal. Primul meu aparat
ei s-au angajat să producă peste plan uzinei, au crescut şi muncitorii, tehni­
5.COO tone fontă. Acest angajament a cienii şi inginerii. Comunistul Afarcei
fost deja depăşit. Printre furnaliştii Semciuc a devenit maistru. Schimbul
condus de el este schimb fruntaş Ia

fruntaşi se numără comunistul Dumi­ furnalul nr. I. Comunistul Constantin fel, producţia globală industrială a înregistrat în anii 1956-1959 un ritm mediu

tru .lenariu, dozator şef, cauperîstul Pînzaru a venit la Gălan necaliîicat. de creştere de 10 ia sută, iar în anul 1960, potrivit planului, producţia indus­
Simion Stănculea, furnalistul şef Ion Datorită sprijinului primit, el este as­
Stăniloiu, care îşi depăşeşc normele tăzi şeful unei echipe de lăcătuşi trun- j trială va spori cu 14 !a sută. Volumul producţiei industriale va fi, în acest
cu 15-25 la sută.
taşi la semicocserie. an, de 5 ori mai mare decît în 1938.
O altă realizare importantă cu care
Uzina noastră, ca principală furni­ Cele mai de seamă realizări au fost dobîndite în ramurile principale ale

pe bună dreptate ne mîndrim este zoare de fontă cenuşie, semîcocs şi industriei, de care depinde mersul înainte al întregii economii naţionale. In

construirea a două baterii de produ­ piese turnate, va cunoaşte o dezvol­ anul 1960, industria siderurgică produce faţă de anul 1955, de peste 2 ori mai era în întregime din lemn şi primul la proba de aruncare

cere a semicocsului în pat fluidizat. tare şi mai mare în cadrul planului mult oţel, de peste 2 ori mai multe laminate finite pline, de peste 5,6 ori nu avea motor. De atunci, de a proiectilelor şi al doilea la
Semicocsarii noştri sînt mîndri de a- de 6 ani. Producţia de Tontă cenuşie mai mult cocs metalurgic. cîte ori mă urc în aparat, zbîr- aterizarea la punct fix. Prin
gregatele încredinţate lor. In fruntea va creşte considerabil prin ridicarea năiala motorului mi-aduce a- aceasta el a adus o glorie ne­

luptei pentru depăşirea planului şi rî- indicelui de utilizare a furnalelor, prin minte de aeroplanul fără mo­ pieritoare patriei sale.

dicarea calităţii semicocsului se află montarea unor turbosuflante de mare tor şi dinaintea ochilor, fas­ întors la Bucureşti, începe
comuniştii Filip Nicolae, Oprea Ere- capacitate, care vor folosi ca energie cinaţi de nemărginirea văzdu­ imediat calculele pentru un nou
mia, Troşari Adam şi alţii. aburul produs cu ajutorul gazului de hului, îmi răsar cei trei flă­ avion şi mai bun, „Vlaicu III“,
furnal şi gazului de semicocs. Pro­ căi chiuind şi pocnind cu foc In acest scop, la începutul a-
Tot în perioada dintre cele două ducţia de semicocs va creşte la peste din bice“. nului 1913, pleacă în Anglia,
Congrese ale P.M.R. a fost reconstruită 230.000 tone pe an, prin construirea unde comandă o serie de pie­
şi turnătoria veche. Dintr-o clădire bateriei de semicocs carbofluid nr. 1. încurajat de succesele ob­ se pentru acest avion.
scundă, fără lumină, cu o mecanizare ţinute, Vlaicu s-a hotărît să
rudimentară, s-a ridicat o turnătorie Se vor construi, de asemenea, două înceapă construcţia unui avion întors în ţară, Vlaicu este
modernă, cu lumină suficientă, cu us- turnătorii de tuburi de presiune şi complet, cu motor. Intrueît el muncit de un gînd chinuitor,
cătoare noi de forme şi miezuri, cu 4 scurgere prin metoda centrifugală, a dorea să pună invenţia la dis­ acela de a trece cit mai curînd
macarale de 15 tone, două cubllouri căror producţie constituie o bază im­ poziţia statului romîn — nea- în zbor Carpaţii. Această pro­
mecanizate şi este în curs de termi­ portantă pentru economia noastră na­ vînd bani — în octombrie 1909 blemă devenise pentru Vlaicu
nare instalaţia de preparat nisipuri şi ţională. Se va mai construi o staţie pleacă la Bucureşti pentru a cu atît mai arzătoare cu cit
un acoperiş glisant pentru aerisire. experimentală pentru fabricarea cocsu­ cere sprijinul guvernului ro­ aflase că şi avioane de fabri­
lui în brichete din cărbuni neagluti- mîn. Aici nu a găsit însă de la caţie străină erau pregătite
In cinstea celui de-al III-lea Con­ nanţi din Valea Jiului, în scopul mă­ început sprijinul necesar. în acest scop.
gres al P.M.R., constructorii I.O.S. ririi resurselor interne (le materii pri­ Printre puţinii care l-au în­
Hunedoara şi-au luat angajamentul că me pentru siderurgie. ţeles şi l-au ajutat sincer pe In după-amiaza zilei de 31
vor termina turnătoria de Iingotiere. Vlaicu au fost marii noşliri august 1913 Aurel Vlaicu îşi
Acest obiectiv industrial, construit pe Intîmpinînd cel de-al III-lea Con­ scriitori şi poeţi din acea vre­ ia zborul cu vechiul său avion
bază de documentaţie sovietică, Ia ni­ gres al partidului, colectivul uzinei în­ me : Alexandru Vlahuţă, Emil „Vlaicu 11“ pentru a înfrunta
velul tehnicii mondiale, demonstrează făptuieşte cu cinste angajamentele Gîrleanu, Şt. O. Iosif, George înălţimile Carpaţilor, zbor din
avîntul pe care l-a luat introducerea luate. Proiectul de Directive ale Con­ Coşbuc, Uarie Chendl şi alţii. care însă nu s-a mai întors.
tehnicii noi. gresului partidului ne-au mobilizat Şi Cu ajutorul acestora Vlaicu Avionul s-a prăbuşit în apro­
mai mult 1a lupta pen'.ru a da patriei obţine hotărîrea guvernului de pierea satului Băneşti, lingă
Grija partidului şi guvernului s-a metal «ral mult şi mai bun, pentru a a se construi avionul la Arse­ Cimpina, strivind sub sfărî-
manifestat şi prin fondurile alocate contribui din plin la desăvârşirea con­ nalul Armatei. In luna mai mături pe creatorul său, pe
strucţiei socialiste în patria noastră. 1910 soseşte din Franţa mo­ unul din cei mai geniali fii pe
pentru acţiuni social-culturale. In pe- care i-a avut poporul nostru.

torul comandat, fiind mon­ După moartea lui Vlaicu, a-

tat imediat. In felul a- titudinea guvernelor burghezo-

Arta cinematografică - - una Refeaiia cinematografică îe plină cinematograf în oraşul Deva, cesta, avionul „Vlaicu I“, pri­ moşiereşti faţă de opera lă­
din cele mai populare şi iubite dezvoltare iar în alte oraşe, ca Petroşani,
arte — este chemată să-şi aducă Sebeş ş. a., se vor construi noi mul avion construit pe pămîn- sată d!e acesta, a fost cu to­
contribuţia la înarmarea oame­ săli de spectacole moderne şi-
nilor muncii cu vaste cunoştinţe spaţioase. Vor fi înfiinţate în tul patriei noastre este com­ tul condamnabilă.
politicq-ideologice şi de cultură acest an încă 50 cinematografe
generală, la dezvoltarea trăsă­ în mediul rural, în acest fel, pe plet terminat. Pentru Vlaicu Regimul nostru de democra­
turilor proprii ale omului de tip un cinematograf sătesc vor re­
nou, educat în spiritul moralei bunurilor materiale, a crescut HOROV1TZ EMERIC cesitate, capodoperele cinemato­ veni în medie 1956 locuitori. apare însă un examen greu : ţie populară cinsteşte memo­
comuniste. şi s-a dezvoltat reţeaua institu­ grafice fiind vizionate cu mult avionul trebuia desprins de ria lui Aurel Vlaicu şi
ţiilor de artă şi cultură. directorul întreprinderii cinema­ interes şi apreciate pentru va­ Aceste cifre, privind dezvolta­ pămînt, condus în aer şi adus preţuieşte în mod deosebit
Filmul nu este o simplă dis­ loarea lor artistică, pentru bo­ rea . reţelei cinematografice din înapoi nevătămat, adică tre­ realizările sale. In şedinţa din
tracţie, ci un puternic mijloc de Alături de numeroase cluburi, tografice regionale de stat gatul lor conţinut de idei. In frun. regiune în aceşti ani, bogaţi în buia pilotat. Vlaicu, cu excep­ 28 octombrie 1948, inginerul -
educare a poporului muncitor. cămine culturale, biblioteci etc. tea acestora se situează nepre­ înfăptuiri, ilustrează grija ne­ ţionala lui intuiţie, a rezolvat aviator Aurel Vlaicu a fost
Importanţa muncii politico-edu- au fost construite noi cinemato­ oierii din Poiana Sibiului, co­ ţuitele filme sovietice, expresie contenită a partidului pentru şi această problemă, exefcu- proclamat membru de onoare
cative cu ajutorul filmului este grafe moderne, spaţioase c a : boară pe înserat, la căminul a artei realismului socialist, educarea politică, culturală a tînd la început scurte rulaje post-mortem al Academiei Re­
oglindită în faptul că, milioa­ „Victoria“ Hunedoara, „7 No­ cultural, „să vadă un film“, să care poartă mesajul construc­ maselor din patria' noastră. pe teren, pentru a se deprinde publicii Populare Romîne.
nele de spectatori — oameni ai iembrie“ Petroşani, cinemato­ audieze o conferinţă, să citească torilor comunismului. cu aparatul. In felul acesta,
muncii de la oraşe şi sate — graful nou din Lonea, iar al­ 0 carte, să cînte victoriile vieţii Cu prilejul măreţului eveni­ el reuşeşte ca la data de 17 Din iniţiativa Partidului
vizionînd numeroasele filme cu tele, ca cele din Sjmeria, Alba noi, făurite . sub conducerea Numai în perioada „Festiva­ ment în viaţa poporului nostru iunie 1910 să se dezlipească Muncitoresc Romîn, comuna
un bogat conţinut de idei, pro­ Iulia, Călan, Cugir, Orăştie re­ partidului nostru. lului filmului sovietic“ (octom­ — cel de-al III-lea Congres a;l de pămînt şi să execute pri­ unde s-a născut Aurel Vlaicu
ducţii ale studiourilor din construite sau renovate. brie 1959) filmele sovietice pre­ P.M.R. — lucrătorii reţelei ci­ mul său zbor cu motor. Acea­ îi poartă în prezent numele.
U.R.S.S., ţările cls democraţie Dacă în 1955 aveam 12 cine­ zentate în această lună, în re­ nematografice regionale îşi ex­ stă zi a rămas scrisă cu lite­ Acest nume a fost dat de a-
populară şi din R.P.R., trag în­ In oraşele Deva, Sebeş, Alba matografe pe bandă de 35 mm., ţeaua de stat din regiune, au primă hotărîrea, ca sub îndru­ re de aur în istoricul aviaţiei s'emenea Şcolii de ofiţeri de
văţăminte preţioase necesare Iulia s-au amenajat cinemato­ 42 cinematografe pe bandă de fost vizionate de peste 206.000 marea organelor .de partid şi de romîneşti. aviaţie şi altor instituţii din
luptei lor de zi cu zi pentru grafe în aer liber pentru lunile 16 mm. şi 4 caravane cinema­ spectatori. stat, să lupte cu mai multă ţara noastră.
cauza construirii socialismului. călduroase ale verii, care sînt tografice, astăzi avem 17 cine­ abnegaţie pentru propagarea
frecventate cu multă plăcere de matografe pe bandă de 35 mm., In numai cîteva luni de zile ideilor înaintate ale marxism- In fiecare an, în cinstea me­
Partidul nostru acordă o marc cetăţeni. ia care se adaugă cele 22 cine­ filmul „Vizita lui N. S. Hruşciov leninismului prin mijlocirea fil­ Iată ce spunea mai tîrziu moriei lui Vlaicu, în comuna
atenţie creaţiei artistice în do­ matografe sindicale, 104 cine­ în America“ a fost vizionat de mului, pentru victoria cauzei Vlaicu despre acest zbor : „Nu sa natală şi în alte localităţi,
meniul cinematografic, dezvoltă­ Cinematografele orăşeneşti din matografe pe bandă de 16 mm. 120.054 cetăţeni din regiune, construirii socialismului. m-am ridicat mai sus de 4 ¦ sînt organizate adunări festive.
rii reţelei cinematografice în reţeaua de stat au fost înzes­ 4 autocaravane cinematografi­ iar filmul „Soarta unui om" metri, cu toate acestea, nici
trate cu utilaj nou, de produc­ ce, 3 cinematografe de vară. iar de 62.036 (vizionarea lui conti­ Pentru tineretul din patria
ţie romînească. utilaj de înaltă întreprinderea cinematografică nuă şi acum în reţeaua săteas­ Alpii nu mi-i închipuiam mai noastră, pentru toţi oamenii
tehnicitate, cu care se asigură înalţi decit înălţimea la care muncii, Aurel Vlaicu reprezin­
mă ridicasem eu. înălţimea de tă un exemplu demn de urmat
4 metri era atunci pentru mine, şl un iniboid în muncă.’

oraşe, centre muncitoreşti şi o proiecţie şi audiţie de bună regională dispune în prezent de că).
sate. calitate. Prin utilarea unui nu­ întreg fondul de filme pe 16
măr de 9 cinematografe cu cine­ mm., ele difuzîndu-se începînd cu Filmele de producţie naţiona­
In documentele celui de-al mascop, s-a ridicat si mai mult 1 iunie a. c. de la centrul de lă se bucură de o tot mai mare
II-lea Congres al P.M.R. erau nivelul tehnic al activităţii regiune. apreciere de către publicul nos­
prevăzute producerea a circa 900 acestora. tru spectator. De pildă, filmul
filme artistice, documentare şi Setea de cultură a maselor „Pagini de vitejie“, realizat de
jurnale de actualităţi, construi­ Un ritm vertiginos a cunoscut populare creşte mereu. Cităm studioul „A. Salba“, a fost vi­
rea de noi cinematografe în cen­ dezvoltarea reţelei cinematogra­ doar oîteva cifre care reflectă zionat de 117.281 spectatori în
tre muncitoreşti, centre raionale fice la sate. Dacă la sfîrşitul creşterea numărului de specta­ regiune, iar „Secretul cifrului“.
şi localităţi balneo-climatericc, anului 1955 aveam doar 42 de tori la spectacolele cinemato­ Ia numai 3 luni de la premiera
creşterea numărului unităţilor unităţi, astăzi avem 104 cine­ grafice în regiunea noastră. In pe regiune, de 58.804 spectatori.

cinematografice din mediul să­ matografe săteşti, de asemenea anul 1955 s-au înregistrat Reţeaua cinematografică va
tesc, de cel puţin de 2,5 ori în utilate în cea mai mare parte 1.375.589 spectatori, iar în anul creşte vertiginos în anii ce ur­
cursul celui de-al II-lea cinci­ cu utilaj nou, produs în R.P R. 1959 aproape 4.000.000, la care mează. Proiectul de Directive
nal. In prezent există cinematografe trebuie să adăugăm cei peste ale Congresului al III-lea al
săteşti pînă şi în sate dc munte, 2.000.000 spectatori ce au vi­ P.M.R. prevede construirea a
Infăptuinc!u-se cu succes Di­

rectivele partidului în anii care depărtate de oraş, ca cele din zionat filme la cinematografele înc.ă 200 cinematografe la oraşe
au trecut de la cel de-al II-lea Aîmaşul Mare, Valea Dosului, sindicale.
şi înfiinţarea a încă 4.000 de
Congres al P.M.R., în regiunea Alun, Lelese, etc... Ce plăcut e Oamenii muncii sînt darnici . cinematografe săteşti în cursul
Hunedoara, pe lingă creşterea să vezi, cum muncitorii foresti­ să-şi îmbogăţească cunoştinţe­ planului de 6 ani.
impetuoasă a marilor obiective eri de pe vechile meleaguri da­ le, să-şi însuşească comorile In regiunea noastră încă de
industriale, a producţiei tuturor cice — Grădiştea de Munte, sau culturii. Filmul a devenit o ne­ pe acum se va construi un nou
TEATRUL NOU DIN ORAŞUL HUNEDOARA.