Page 64 - 1960-06

Nr. 1705
fX^SSStSZSSOSHSKSiS*
Activul fără de partid — spriBjBiIn
prefios al ©rganfiafiei de bază
Conferinţa raională, de par­ fără de partid fac propuneri partid, o metodă bună a folo­
tid Petroşani a pus în faţa or­ preţioase, mai ales în ceea ce sit biroul organizaţiei de ba-
ganizaţiilor de bază de partid priveşte rezolvarea problemelor ză nr. 1 (secretar tov. Ştefan
din Valea Jiului sarcina de a de producţie.
crea în jurul lor active fără
de partid puternice, compuse
din cei mai buni oameni ai
muncii fără de partid, care să
ajute la ducerea la îndeplinire
!a sarcinilor importante ce
stau în faţa organizaţiilor de de partid, provin din acest ac­ sprijinul lor cel mai preţios, un
bază.
In mare măsură, sarcina pu­ înţeleagă mai bine cauza nirea multora din sarcinile ce
să de conferinţa raională de dreaptă pentru care luptă par­ le revin.
partid a fost deja realizată. tidul nostru.
Din activul fără de partid al
organizaţiilor de bază din Va­
lea Jiului fac parte în pre­
zent aproape 6.000 tovarăşi.
Cea mai mare parte din aceş­
tia sint muncitori care lucrea­
ză direct în producţie, oameni
care prin munca lor de zi cu
zi dovedesc că sint devotaţi
partidului şi cauzei socialis­
mului.
Important e faptul că ma­
joritatea organizaţiilor de ba­
ză nu se rezumă numai la for­
marea şi lărgirea activului fă­
ră de partid, ci se preocupă
"e educarea, de antrenarea lui
a rezolvarea anumitor sarcini
ce stau In faţa organizaţiilor
de partid.
Peste 1.400 de tovarăşi din
activul fără de partid sint în ­
cadraţi în diferite forme ale
învăţământului de partid. Se
obişnuieşte tot mai mult ca la
adunările generale ale organi­
zaţiilor de bază în care se fac
primiri de candidaţi, să fie in­
vitaţi şi cîţiva tovarăşi din ac­
tivul fără de partid. Aşa pro­
cedează organizaţiile de bază
de Ia minele Lonea, Petrila şi
altele.
O metodă bună în munca cu
activul fără de partid folosesc
şî organizaţiile de bază de Ia
mina Vulcan, care au trasat
sarcină, celor mai buni mem­
bri de partid, de a se ocupa
de 1-2 tovarăşi din activul fă­ nizaţiile de bază au creat în
ră de partid, din punct de ve­
dere al ridicării nivelului
politic cit şi pentru aju­
torarea lor din punct de vedere
profesional.
La adunările generale des­
chise ale organizaţiilor de ba­
ză, mulţi tovarăşi din activul
A colo de unde a pom it întrecerea
Seabfin succese fpuieiie
Paralel cu dezvoltarea secto­
rului agricol, membrii gospodă­
riei agricole colective din satul
Clinic, raionul Sebeş, sprijiniţi
şî îndrumaţi de către organiza­
ţia de partid, pun un accent
deosebit şi pe lărgirea sectoru­
lui zootehnic.
Drept rezultat al muncii însu­
fleţite depuse de colectiviştii de
aici, acest sector s-a tăcut re­
pede cunoscut în toată regiu­
nea, mai cu seamă după ce cîl-
nicenii au lansat chemarea Ia
întrecere către toate gospodări­
re agricole colective din regi­
une pentru dezvoltarea creşterii
animalelor.
Anul trecut, bunăoară, prin-
tr-o îngrijire şi furajare raţio­
nală a vacilor, colectiviştii de
aici au obţinut 2.700 litri lapte
pe cap de vacă furajată, la un
preţ de cost de 1,45 lei litrul,
faţă de 2.200 litri şi 1,47 lei li­
trul cît era prevăzut în planul
de producţie, făcîndu-se în a-
celaşî timp şi însemnate econo­
mii de furaje. Dintre îngrijitorii-
mulgători, unii cum sînt, de
pildă, Uskat Simion, Simîon
Rădilă şi Schuster Mihai au
realizat depăşiri de plan care se
ridică Ia peste 5.000 litri lapte
anual.
Anul acesta, ţinînd cont de
sarcinile sporite pe care parti­
dul le pune în faţa oamenilor
muncii de la sate, consiliu! de
conducere al gospodăriei s-a
preocupai cu şi mai multă răs­
pundere îndeosebi de creşterea
efectivului de vaci bune de lapte
prin matcă proprie şi sporirea
neîntreruptă a producţiei de
lapte şi carne, precum şi de scă­
derea preţului de cost al aces­
tor produse. Astfel, dacă ia în­
ceputul anului gospodăria dis­
punea de numai 42 vaci de lap­
te. în prezent numărul lor a a-,
juns Ia 84 de capete (peste 20
capete la fiecare sută de hec­
tare) urmînd ca pînă ia sfîr-
şitu! anului numărul lor să
crească la peste 100 capete.
lngrijindu-le şi furajîndu-le
ssnBsasssse»
Antrenarea în muncă a acti­
vului fără de partid duce la
creşterea gradului de conştiinţă,
ceea ce se reflectă în faptul că
majoritatea celor care cer pri­
mirea în rîndurile candidaţilor
tiv. Ei au fost ajutaţi aici să ajutor de nădejde în îndepli­
La educarea activului fără
de partid contribuie în măsură
simţitoare şi conferinţele edu­
cative pe teme politice, de cul­
tură generală etc., care se ex­
pun în faţa acestuia în unele
din organizaţiile de bază.
Printre organizaţiile de bază
care şi-au îmbunătăţit munca
cu activul fără de partid se
numără şi cele de la mina Pe­
trila. Aşa, de pildă, activul fă­
ră de partid de pe lingă orga­
nizaţia de bază nr. 2 este
format din 53 tovarăşi, cel al
organizaţiei de bază nr. 1 din
57 tovarăşi, al organizaţiei de
bază nr. 8 din 44 tovarăşi
ş.a.m.d.
La selecţionarea activului fă­
ră de partid la mina Petrila
s-a ţinut seamă de calităţile
oamenilor, de faptul dacă pot
să ajute organizaţia de partid
în activitatea sa. Din activul
fără de partid fac parte mi­
neri fruntaşi, şefi de schimb
cum sînt tov. Alexandru Ma-
tyaşi, Dumitru Apostol, Moise
Kiss, Iosif Kâdâr şi mulţi alţii.
Aceşti tovarăşi, alături de
comunişti, sînt totdeauna în
fruntea luptei pentru îndepli­
nirea planului de producţie. Se
poate afirma că la succesele
obţinute de colectivul minei
Petrila, o contribuţie de sea­
mă a avut şi faptul că orga­
jurul lor active fără de partid
puternice, care au sprijinit din
plin activitatea comuniştilor în
mobilizarea tuturor forţelor
pentru traducerea în viaţă a
sarcinilor puse de partid şi gu­
vern.
In munca cu activul fără dte
raţional, în hrana vacilor avînd
preponderentă porumbul siloz,
iar în prezent masa verde din
păşune, harnicii colectivişti din
Cîlnic au reuşit să sporească
producţia zilnică de lapte de ia
fiecare vacă în medie cu 2-3 li­
tri, realizîndu-se în total pe pri­ S fapt o parte s-au şi bucurat fost trimişi în staţiunile de tament¦ Conform proiectului,
mele 5 luni ale anului 71.000 li­
tri lapte, faţă de 56.800 cît era
prevăzut în planul de producţie.
Aceasta înseamnă că producţia
medie anuală pe cap de vacă
furajată — aşa cum de altfel
ne-a declarat şî tov. Krampultz
Ioan, preşedintele gospodăriei
colective — va îi de cel puţin
3.000 litri. Şi, acest lucru este
pe deplin realizabil dacă ţinem
seama de faptul că îngrijitorix-
mulgători de aici respectă întoc­
mai orele de hrănire, adăpare,
muls, practică cu pricepere ma­
sajul ugerului înainte de muls,
păstrează o curăţenie exempla­
ră în grajduri, administrează fu­
rajele corect, în funcţie de pro­
ductivitatea şi greutatea anima­
lului, acordînd importanţa cu­
venită porumbului siloz.
Convingîndu-se pe deplin de
avantajele acestui preţios nu­
treţ, anui acesta colectiviştii din
Cîlnic au cultivat porumb siloz
pe 20 ha. Totodată, pentru vi­
itoarea perioadă de stabulaţle,
cînd efectivul se va mări prin
trecerea unei mari părţi din ti­
neret ia grupa vacilor de lapte,
în gospodărie au mai fost în-
sămînţate 50 ha. cu trifoi şi lu­
cerna, precum şi sfeclă de za­
hăr de pe 20 ha. de Ia care se
vor însiloza frunzele şi tăieţeii
ce se primesc de ia fabricile de
zahăr pentru sfecla contractată.
Dînd mereu avînt întrecerii
pe care ei au iansat-o şi care
a cuprins marea majoritate a
gospodăriilor agricole colective
din regiunea noastră, colectiviş­
tii din Cîlnic vor continua cu tivei „Drum nou“ din Hunedoa­ la sută, cu 36 la sută mai mult Vreme în curs de îmbunătăţire cu
siguranţă linia ascendentă a ra, pentru realizările obţinute
succeselor, constituind în acest în cursul anului 1959.
fel un exemplu demn de urmai
pentru celelalte unităţi socialis­
te ale agriculturii din regiunea garii hunedoreni, ca urmare a
noastră.
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Elevi în p ractică
In cadrul programului de activităţi
practice 80 de elevi utemişti ai şco­
lii medii din llia, sub conducerea
prof. Constantin Pisoi, lucrează la
praşila porumbului pe ogoarele gos­
podăriei agricole colective din Mintia.
Fruntaşii la învăţătură, Margareta
Bereş) care a încredinţat anu­ Pitic, Romi Popa, Virgil Vug, ele­
vi în clasa a IX-a, precum şi Au­
mitor tovarăşi sarcini diferite relia Moise, Mana Gligor şi Mir-
legate de întrecerea socialistă, cea Cioară, fruntaşi ai clasei a VllI-a,
de calitatea cărbunelui etc. muncesc cu hărnicie pentru a cuceri
şi la practică, locul de frunte.
Organizaţiile de bază care
au muncit bine cu activul fără Şi pionerii claselor V—VII hărni­
de partid au găsit în acesta cesc la plivitul buruienilor de pe o-
goarele G.A.C. „Drumul lui Lenin“
din llia.
Muncind cot la cot cu colectiviş­
tii, , elevii îşi verifică în practică cu­
noştinţele teoretice asimilate în tim­
pul anului.
:ţj8:
In Valea Jiului există în pre­
zent puternice active fără de Dezbătînd proiectul de Directive ale celui de-al III-Iea E xcu rsie
partid. Este necesar însă ca Congres al partidului, muncito rii, tehnicienii şi inginerii de la
toate organizaţiile de bază să- minele de fier Ghelar, au subliniat cu multă satisfacţie grija Elevii claselor I—IV din Si- Ultimul obiectiv al excursiei a
şi îndrepte atenţia spre edu­ deosebită pe care partidul o poartă îmbunătăţirii continue a meria Veche, Uroi, Cărpiniş şi fost oraşul Deva unde, printre
carea şi antrenarea acestora în condiţiilor de muncă şi de viaţă ale oamenilor muncii. Ei au Seuleşti, însoţiţi de cadrele di­ altele, elevii au vizitat-întreprin­
activitate, lucru care se mai arătat că o dovadă grăitoare a acestui fapt, sînt înseşi înfăp­ dactice, au vizitat zilele trecute derea poligrafică „1 Mai“.
face simţit Ia unele organizaţii tuirile din Ghelar între cele două Congrese ale partidului. gospodăriile agricole colective
de bază din oraşul Petroşani din împrejurimile oraşului Sime- IOAN BERCA
şi de la mina Aninoasa. In perioada care a trecui de Ia cel de-al 11-lea Congres a! ria precum şi întreprinderile din
partidului, ia minele de fier din Ghelar ca şi în întreaga ţară, acest oraş. directorul şcolii de 4 ani
îmbunătăţind continuu mun­ s-au înregistrat succese de seamă. A fost construit şi pus în Sinieria-Veche
ca cu activul fără de partid, funcţiune un nou puţ, s-a electrificat complect transportul pe
organizaţiile de bază din ra­ galeriile principale, la orizontul nr. 4 s-a deschis un nou A sigafam eiite re a liz a te
ionul Petroşani îşi vor putea front de lucru în urma cărui fapt s-au descoperit straturi bo­
duce cu şi mai mult succes la gate de zăcăminte, s-a refăcut puţul principal între orizontu­ Muncitorii, inginerii şi teh­ printre fruntaşii întreprinderii.
îndeplinire sarcinile ce le revin. rile 1 şi 3. Pentru îmbunătăţi rea calităţii minereului s-a con­ nicienii întreprinderii forestie­ Peste angajamentele luate
struit şi pus în funcţie o staţie de sortare a minereului cu o re Orăştie, raportează realiza­
I. PAUL capacitate de 1.5(70 tone în două schimburi. Au fost electrificate rea angajamentelor luate în cin­ în întîmpinarea măreţului eve­
staţiile de funiculare de la Bnnila şi Vadul Dobrii care în tre­ stea celui de-al III-Iea Con­ niment al clasei noastre munci­
Fentry a 5-a nară cut funcţionau cu gaz sărac. Toate acestea au dus la îmbu­ gres al P.M.R. toare, este vrednic de remar­
nătăţirea condiţiilor de muncă ale minerilor şi la sporirea pro­ cat că planul de împăduriri a
Ansamblul de cor, muzică şi ducţiei şi îmbunătăţirea calităţii minereurilor. Anul acesta, mi­ Prin redhcerea consumului fost realizat pe întreprindere
balet ai casei raionale de cultu­ nerii de la Ghelar au livrat Jurnaliştilor în afara sarcinilor specific la buştenii de fag, în procent de 156 la sută, e-
ră din Orăştie a prezentat joi de plan aproape 10.000 tone minereu de fier. sectorul de industrializare a fectuîndu-se lucrări de bună
seară pentru a cincea oară ope­ lemnului „11 iunie“ din Orăş­ calitate şi la un preţ de cost
reta „Ana Lugojana“. Specta­ Paralel cu îmbunătăţirile aduse procesului de extracţie a tie a realizat 345 m.c. cheres­ redus cu 7 la sută faţă de pre­
colul a avut loc în sala festi­ minereului, s-au îmbunătăţit şî condiţiile de viaţă ale minerilor. tea de fag peste plan, faţă de* vederi, evidenţiindu-se ocolul
vă a casei raionale de cultură Pentru ei s-au construit şi dat în folosinţă numeroase locuinţe angajamentul de 150 m.c. luat silvic din Cugir, care. şi-a rea­
din localitate. muncitoreşti, un frumos club muncitoresc şi au fost înfiinţate în cinstea Congresului.La a- lizat planul anual la aceste lu­
noi unităţi comerciale. ceastă realizare se evidenţiază crări. Demn de remarcat este
în mod deosebit brigada con­ şi aportul organizaţiei U.T.M.
In clişeu : Clubul minerilor din Ghelar. dusă de tov. Ştefan Proşeniuc. din întreprinderea noastră ca­
re, prin muncă voluntară a
---------------- 3'L33L.............................................. ......... - Prin mărirea indicelui de va­ contribuit la împădurirea unei
lorificare a masei lemnoase suprafeţe de 43 hectare, reali-
s-au realizat peste plan 1.200 zînd o economie de peste
m.c. buşteni de răşinoase şi 40.000 lei. In acelaşi timp, din
480 m.c. buşteni -de fag, faţă cadrul I.F. Orăştie a fost tri­
de angajamentul de 600 m.c. misă spre oţelăriile Hunedoa­
La odihna şi tratament buşteni răşinoase şi, respectiv rei cantitatea de 36 tone fier
200. m.c. buşteni de fag. vechi.
întreprinderea forestieră O- Intîmpinînd cel de-al III-Iea
¦-S/V/VNz " ' * răştie s-a angajat să realize­ Congres al P.M.R., muncitorii,
ze o economie de 200.000 lei inginerii şi tehnicienii de la în­
Soarele de pe litoralul mâ- zaţiile de partid de pe şan- ia odihnă scriu tovarăşilor lor pesţe plan prin reducerea pre­ treprinderea forestieră Orăş­
rii, aerul curat de munte, ape­ tiere şi grupele sindicale. ?ie muncă despre condiţiile ţului de cost şi o mai bună tie, entuziasmaţi de rezultatele
valorificare a masei lemnoase, obţinute, luptă în continuare
le termale şi minunatele fru­ Fiind în permanenţă la cu- minunate in care locuiesc, încadraţi în întrecerea socia­ pentru a realiza cît mai multe
listă, răspunzînd cu entuziasm şl mai bune sortimente de ma­
museţi ale naturii sint lucruri rent cu mersul lucrărilor a- despre hrana consistentă, des. la chemările organizaţiei de să lemnoasă peste plan şi la
de care oamenii muncii din cestea planifică odihna oa- pre frumuseţile naturii, des- partid în cinstea Congresului, un preţ de cost cît mai scă­
< patria noastr-ă se bucură as- menilor muncii in •aşa fel în- pre ţ eiui cum îşi petrec con- colectivul nostru de mun­ zut, contribuind astfel la ridi­
} tăzi din plin. Aproape că nu că a realizat deja o eco­ carea nivelului de trai al po­
< există staţiune balneo-clima- clt procesul de producţie să Cediul de odihnă etc. Tehni- nomie de 312.000 lei. In porului nostru muncitor.
/ terică în evidenţa căreia să nu fie deloc stingherit. De a- danul Mircea Argeşan, de obţinerea de economii, brigada
semenea, atit organizaţiile de pildă, care şi-a petrecut con- cu acord global a tovarăşului Irig. TRAIAN IACOB
Gheorghe Potînteu se menţine
> nu găseşti în fiecare an şi pariid cît şi. grupele sindica- cediul de odihnă la Slânicul corespondent
\ nume de constructori hunedo- le acordă o' atenţie deosebită Moldovei, a scris tovarăşilor
/ reni. Prin grija comitetului plecării în staţiunile de o-
;> de partid pe întreprindere şi dihnă şi tratament în primul că in cadrul unui con-
curs ,,Drumeţii veseli“ pe te-
y a comitetului sindicatului, a- rînă a muncitorilor direct ma oamenii muncii la o-
y ceştia îşi reîmprospătează în proăuctivi şi fruntaşi în pro- dihhă“ a cîştigat premiul I.
> fiecare an forţele. ăucţie. Procedînd astfel, tri- Tovarăşii săi i-au făcut cu-
< Odihna fiecărui constructor miterea în staţiunile de odili- noscut la rîndul lor despre
nă a devenit un stimulent, iniţiativa ce au luat-o de a
S e rînduitâ în raport cu ne- De aceea tot măi mulţi con- scurta termenul de dare în
) voile locale. Anul trecut, de structori se străduiesc să fie folosinţă, a noilor agregate
y pildă, aproape 600 muncitori
> de la l.C.S.H. şi-au petrecut in primele rînduri pentru o siderurgice.
$ concediile de odihnă sau au producţie sporită şi de bună In viitorii ani, pe construc­
< urmat tratament in cele mai calitate.
torii hunedoreni cît şi pe toţi
j diverse staţiuni din ţară. De la începutul anului şt oamenii muncii din patria
\ in acest an numărul lor pînă în prezent procentul pe noastră îi aşteaptă condiţii şi
> va fi şi mai mare. De categorii de salariaţi care au mai optime de odihnă şi tra- mn m om m uL b e
< de binefacerile aerului de odihnă şi tratament se pre- de Directive ale celui de-al MWÜ
( munte şi ale apelor termale. zintă astfel: 80 la sută mun- lll-lea Congres al P.M.R. nu-
La Sinaia şi Borsec, la So- citori, 12 la sută ingineri şi mărul oamenilor muncii care
19 IUNIE 1960
< vata ca şi la Lacul Roşu, pes- tehnicieni şi 8 la sută func- vor beneficia de trimiterea la PROGRAMUL I 6,30 Cîntcce şi de cîntece din folclorul nou ţ 10,00
} te tot, constructorii hunedo- ţionari. In total, în acest an odihnă şi de cură balneo-cli- • jccuri populare romîneşti; 7,15 Mu­ Gîntecul săptămînîi „Să-nălţăm un
) reni s-au simţit cum nu se vor merge la odihnă şi trata- materică va creşte pînă în zică uşoară interpretată la xilofon: cîntec“ de Ion Ghirescu, versuri de
poate mai bine. Despre acest ment un număr de 677 sala­ anul 1965 cu peste 30 la sută. < 8,20 Program de uverturi; 9,10 „Par­ Eugen Jebeleanu; 10,50 Transmisie
lucru ne-au povestit electri­ riaţi ai l.C.S.H. Cu fiecare In aceste staţiuni se vor con- > tid, putere neînfrîntă". Emisiune de din sala Ateneului a concertului co­
cienii Ioan Răceu şi Ioan Miş- serie de muncitori care plea­ strui noi complexe conforta- L cîntece; 9,50 Muzică de estradă ; 11,10 rului şi orchestrei simfonice a Filar­
turică, zidarii Eugen Deac şt că în concediu constructorii bile. ceea ce va face ca odih-
Dănilă Cherecgheş, instalato­ hunedoreni au obiceiul de a na şi tratamentul oamenilor > Formaţii artistice de amatori în stu­ monicii de sfat „George Enescu : 13,15
rul Vasile Işmănescu şi mulţi muncii să fie organizate cît y
diourile noastre; 12,25 „Răsună cîn- Melodii, melodii, m elodii; '.3,40 „Le­
tccul şi jocul pe meleagurile patriei“; nin şi partidul în cîntecele popoare­
alţii care în acest an şi-au se consfătui asupra posibili­ mai bine. Aceasta este încă o 13,10 „De toate, pentru toţi“ ; 14,00 lor“ ; 14,30 Succese ale artei inter­
petrecut concediile de odihnă tăţilor pe care le au de a dovadă că statul nostru de­
la Sinaia, Borsec, Sovata şi duce la bun sfîrşit şi sarcinile mocrat-popular, partidul şi Solişti de frunte ai muzicii populare pretative romîneşti peste hotare; 15,00
în alte staţiuni balneo-clima- tovarăşilor ce se află la- odih- guvernul nostru se îngrijesc
terice. romîneşti; 15,20 La şezătoare; 16,15 Muzică u şo ară; 15,30 „Sub steagul
nă. La rîndul lor, aceştia pro- 271 permanenţă de odihna şi
La l.C.S.H. un rol impor­ cedează la fel. sănătatea celor ce muncesc. Aspecte de la concursul cu temă : gloriosului partid“ — emisiune de
tant în organizarea odihnei
„Drumul glorios de luptă al partidu­ cîntece şi v ersu ri; 16,00 Vorbeşte
lui pentru fericirea şi bunăstarea po­ M oscova!; 16,45 Concert de muzică
porului“ ; 17,44 Suita „Cînd strugurii populară romînească pentru oamenii
constructorilor îl au organi­ In timpul concediului cei de I. MANEA sc coc“ de Mihail J o ra ; 19,35 Mu­ muncii aflaţi la odihnă ; 18,00 Oa-i
zică uşoară ; 20,00 Partid slăvit — meni ai zilelor noastre oglindiţi în li­
radiomontaj; 20,45 Din muzica popoa­ teratură ; 19,30 Cîntărn victoriile po­
Grijă faţă de copii relor ; 23,10 Concertul nr. 1 în sol porului muncitor condus de partid ţ
* PrarM im M M minor pentru pian şi orchestră de 21,45 Pagini alese: Versuri închinate
Mendelssohn Bartholdy. partidului — citesc artişti de frunte;
Un număr de 15 copii din ora­ copiii — unii din ei fiind aşe­ 19 IUNIE 1960 PROGRAMUL II r 7,00 Zi de o- 22,35 Din folclorul popoarelor; 23,30-
şul Deva, suferinzi de tuberculo­ zaţi în aparat ghipsat — au fost
ză extrapulmonară (osoasă şi transportaţi cu avioanele Avia- DEVA: Alarmă în munţi; Che­ dihnă cu voie bună. Program de cîn- 24,00 „Compozitorii noşir/ cîniă
ganglionară), prin grija secţi­ san-ului pînă la Constanţa. Că­ marea văzduhului; ALBA IU-
unii regionale de sănătate şi a lătoria pe calea aerului a fost LIA: Părinţi şi copii; Grădi­ tece şi jocuri populare romîneşti şî pacea*.
spitalului unificat din Deva, au comodă şi rapidă. narul spaniol; BRAD : Intîlni-
fost trimişi zilele trecute la sa­ re cu v ia ţa ; ILIA: N-a fost ale minorităţilor naţionale ; 7,30 Frag­ BULETINE DE Ş T IR I: 7,00 ; 13,00 :
natoriul T.B.G. Eforie, Dr. MIRCEA TRIFU în zadar; HAŢEG: ştrengarii;
HUNEDOARA : Reîntoarcerea ; mente din baletul „Spartakus“ de 19,30; 22,00; 23,52 (programul Ij ;
însoţiţi de personal medical, medic ORĂŞTIE: Tatăl meu actorul;
Băieţii noştri; PETROŞANI; Haciaturian; 8,30 Şcoala şi v ia ţa ; 7,50; 14,00; 20,00; 23,00 (progra­
Jucătorul; Vînătorii de tigri;
SEBEŞ: Tizolc; SIMERIA : în­ 9,00 „Gîntul vieţii noi“ — emisiune mul II).
tâlnire cu via ţa ; LONEA: Oa­
meni sau m ajuri; TEIUŞ : in *W'„
căutarea comorii; ZLATNA :
Ani înflăcăraţi; APOLDUL DE ÎNTREPRINDEREA de_ g o s p o d ă r ie
SUS: Cerul infernului.
ORĂŞENEASCA DEVA
m m m mmm&imh
F ru n ta ş ă pe re g iu n e Sir. Emanoil Gojdu, 75, telefon inter.
PENTRU 24 ORE
Zilele trecute, a avut loc la planul producţiei globale la ra­ EXECUTĂ:
clubul „SiderurgistuT“ din ora­ mura industrială în proporţie de pentru întreprinderi şi populafie
şul muncitoresc Hunedoara, o 103,5 la sută, înregistrînd ast­
şedinţă festivă cu ocazia decer­ fel o creştere de 43 ia sută faţă m C o n s t r u c ţ i i şi reparaţii
nării drapelului de „cooperativă de realizările din anul 1958. construcţii
fruntaşă pe regiune“, coopera­ Planul ia ramura neindustrială a
fost de asemenea depăşit ou 17 ® Zugrăveli şi vopsitorie
ii Instalaţii de apă, canal şi
încălziri centrale
faţă de anul 1958, i'ar planul la cerul variabil ziua şi înseninări în
lucrări pentru populaţie a fost cursul nopţii. Temperatura în uşoară Plata pb rin viram ent sau numerar‘
depăşit cu 8,7 la sută. creştere; ziua între 24 şi 30 grade,
iar noaptea între 12 şi 16 grade. Vuit
In această perioadă meşteşu­ PETRU MOISUC potrivit din sectorul est.
corespondent
j eforturilor depuse, au realizat