Page 67 - 1960-06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1706

EBBBsasssaaaEE

^VWVAA M li WWW.

Burniţă. Noaptea învăluise ret cu ochiul altuia de ală­ tată între două forţe — focul

pămîntul cu mantia-i neagră. turi, l-a întrebat: şi omul. Sarcina fundamentală a
Astfel flăcările ăeveniră planului economic pe perioa­
La lumina celor, două cuptoa­ — Şi zi-aşa, vrei să te faci da de 6 ani, 1960—1965, este
curînd neputincioase. Din dezvoltarea bazei tehnico-ma-
re din hala forjorilor Uzinei metalurgist! cînd în cînd se mai în- teriale a socialismului, creş­
vîrteau unele pe sub a- terea rapidă a forţelor de
de reparat utilaj minier din — Metalurgist, nene, me­ coperiş, in pale slabe. Apoi producţie, în vederea desă-
cu un ultim spasm şi acestea vîrşirii construcţiei socialis­
Petroşani se vedeau trebă­ talurgist ! se stinseră. te în Republica Populară Ro-

luind oameni. Era echipa de — Ee... da’ ce meserie din­ Cînd au sosit pompierii, in- mină.
forjori condusă de tinărul can­ tre cele de metalurgist ţi-ar cenăiul era stăvilit. Spre ce­ Prin încheierea colectiviză­
didat de partid Florea Brăi- plăcea mai mult ? rul întunecat al nopţii, de
leanu. Armăturile pentru mi­ — Cea de, forjor. către hală unde fusese focul, rii agriculturii, relaţiile de
nă, la care lucrau, luau, as­ acum se ridicau alene ultime­ producţie socialiste vor cu­
cultătoare, forma cerută, a- — Dacă-i aşa, te iau la mi­ le fire de fum albicios. prinde întreaga economie na­
poi erau stivuite frumos în ne în secţie. Şi eu îs forjor... ţională care va căpăta ast­
fundul halei. Deoparte, echipa lui Brăi­ fel un caracter unitar.
Aşa a devenit Brăileanu leanu se odihnea pe iarba din
Şi ce repede creşteau sti­ forjor. Şi încă ce forjor! A curtea uzinei. Burniţa de la Valoarea producţiei globale
vele ! învăţat bine meseria de la începutul schimbului încetase. industriale, va fi — potrivit
muncitorul acela şugubăţ... Şi proiectului de Directive — în
— Astă-noapte, băieţi, tre­ a învăţat şi alte lucruri de După un timp şeful de echi­ anul 1965, de aproximativ 2,1
buie să facem o normă in la e l: să fie cinstit, curajos... pă, cu cel mai firesc ton, le ori mai mare decît in 1959,
p lu s! se adresă Brăileanu or­ spune ortacilor: corespunzînd cu un ritm me­
tacilor săi. Minerii şi-au luat Deodată se smulse din gîn- diu anual de creştere de cir.
duri... — No, acum la lucru, băieţi. ca 13 la sută. Producţia in­
angajamente sporite în cin­ Ştiţi... angajamentul... dustriei mijloacelor de pro­
stea celui de-al Ul-lea Con­ Tavanul negru de fum al ducţie va creşte în 1965 de
gres al partidului. D-apoi noi? halei se luminase pe negîn- In hală, cele două cuptoare $ circa 2,2 ori faţă de 1959,
scăpate de la prăpăd, încăl­ iar producţia industriei bu­
Să răminem mai prejos ? Cu dite, ca într-o răbufnire a zind piesele aşteptate de mi­ nurilor de consum va creşte
cit facem mai multe armă­ vreunuia dintre cuptoare, cînd neri, murmurau parcă in de circa 2 ori. Producţia glo­
turi, cu atît şi minerii vor era prea încălzit. Era o lu­ noapte ceva nedesluşit. Ca bală agricolă va creşte pînă
nişte fiinţe vii se părea că în amil 1965 cu 70—80 la su­
scoate cărbune mai mult şi mină neobişnuită însă. De vor să le spună oamenilor tă faţă de anul 1959.
mai bun. unde o veni ?! ceva. Vroiau poate să le a-

Ortacii săi — flăcăi vinjoşi, O flacără albicioasă se ve­ rate mulţumirea şi admira-
de-ai fi zis că-s gata să rupă dea nefiresc suspendată de ţia pentru fapta săvîrşită...
o armătură în mîinile lor tavan. Prin fumul cu miros
mari şi bătătorite — nu aş­ nou, necunoscut care umpluse M A RIN CĂI IN
brusc încăperea, muncitorii
teptau alt îndemn.

— Mai încape vorbă, nene văzură cu groază limba de foc

Brăilene ?¦ care se întindea ameninţătoa-

Pe faţa brobonită de sudoa­ re... Cînd? Cum se aprinsese muncit0r |a u.r u m p ,

re a şefului de echipă, deve­ tavanul?! Aici se aflau două memIlru aI ccrcului literar„Minerul" v4

nită arămie la lumina focu­ cuptoare care lucrau zi şl Petroşani

lui din cuptoarele de încăl­ noapte, fără răgaz — erau
zire, se ivi un zîmbet. Un materiale scumpe în ele... şi- ţ
zîmbet plin de mulţumire: apoi aici era şi o hală dintre
„Ehe, sînt ca nişte zmei, flă­ cele mai mari. Nu trebuiau'
lăsate pradă focului. Limba\ gîndit că în fe­ !01 frunte esmun a in
căii...“ ZI D E O SE B
Odouă încovoieri de armături cum, în faşă -— cit mai repe­ lul acesta în loc
In clipa de răgaz dintre de foc trebuia înăbuşită, a- ; să-l ajute l-ar
fi împins mai
se trezi gîndindu-se la copi­ de. Şi-apoi pe aproape trece Azi e o zi mare pentru tînă- viaţă... Poate fără el azi comu­ mult spre prăpastie. Nu şi-ar 20 iunie 1960: cel de-al III- cele noi, rezolvînd în acest fel
lăria sa, la primii lui ani de şi conducta de motorină. Dacă rul miner Vasile Ghiş din Te- niştii nu i-ar ti acordat cinstea mai fi regăsit rostul atunci, sin­ lea Congres al Partidului Mun­ problema măririi debitului şi a
ucenicie. Cînd intrase pentru focul s-ar întinde pe conduc­ Iiuc. Comuniştii s-au întrunit de a-i lua în considerare cere­ gur, fără părinţi, fără prieteni citoresc Romîn. Cu gîndul la temperaturii aerului insuflat în
prima dată pe uşa halelor tă s-ar da posibilitatea să ^ adevăraţi cum se afla pe atunci... acest eveniment istoric din viaţa furnale, asigurînd prin aceasta
era un băetan timid, privea cuprindă toată uzina. Abia a- < pentru a-i discuta cererea de rea de a ti primit în rîndurile La fel s-au purlat cu el şi partidului şi a poporului, masele mărirea intensităţii de ardere şi
speriat clocotul necontenit al cum înţelese tinărul pericolul ţ primire în rîndurile candidaţilor candidaţilor de partid... Şi nu ceilalţi comunişti din sector — largi de oameni ai muncii luptă creşterea producţiei de fontă pe
muncii neobişnuite din jur... ce ameninţa uzina lui dragă. $ de partid. E o zi unică, zi de numai lui trebuie« să-i mulţu­ tov. Scorobete, Petrescu, Popa, m.c. volum util de furnal.
Şi a trecut timpul. 'Munca a- Gînăurile îi umblau cu re-> răscruce pentru el. * ¦ Mihoc — îndrumîndu-1 pe calea cu entuziasm nestăvilit pentru a
mească, ci şi altor comunişti cinstei, a respectului faţă de cei da viaţă angajamentelor luate Supraveghind cu atenţie mer­
din jur, a dragostei faţă de în cinstea Congresului partidu­ sul furnalelor şi respectînd pro­
ceasta i-a devenit dragă, ca peziciune uimitoare prin cap. L ...Mai erau cîteva minule pî­ mai vîrstnici sau mai tineri ca muncă, faţă de tot ceea ce e fru­ lui, îşi afirmă tot mai puternic cesul tehnologic privind dozarea,
mos şi înălţător în viaţă... Aceş­ iniţiativa lor creatoare şi obţin încărcarea, elaborarea şi turna­
o melodie cu care el şi orta­ Făcu un semn spre ortaci, ? nă la începerea şedinţei. Oame­ Constantin Popa, actualul său tia i-au ţinut loc şi de părinţi zi de zi noi şi importante vic­ rea fontei, s-a ajuns să se rea­
şi de fraţi şi de prieteni, însu- torii în muncă. lizeze indici înalţi de utilizare.
cii lui s-au obişnuit atît de strigînă: „Foc!“. Apoi, cu un > nii veneau în linişte, în grupuri şeî de brigadă, Viorel Mihoc, mînd toate calităţile acestora La furnalul nr. 1 s-au realizat
prin una singură — aceea de La secţia furnale a uzinei indici de peste o tonă pe m.c.
mult, o melodie fără asemă­ salt nefiresc se aruncă spre ţ sau singuri, se salutau gravi, fost ortac în vremea cînd lucra tovarăşi, de comunişti... „Victoria“-Călan, muncitorii, teh­ volum util. In acest fel, în scurt
schimbau cîte o vorbă, două, îşi la puţ, Moise Petrescu, secreta­ Niciodată nu i-au mai adus nicienii şi inginerii, entuziasmaţi timp, s-a ajuns să se producă
nare de frumoasă. un stingător de incendiu a- căutau din ochi locuri în sală, rul U.T.M. pe sector, sau Avram ami'hte de faptele sale din tre­ de perspectivele minunate pe
mai turnau cîte o ţigară, se Scorobete, secretarul 'de partid... cut, niciodată nu l-au mai mus­ care le deschid prevederile pro­ zilnic peste 65 tone de fontă.
Atunci, în prima zi, de el propiat. O spumă groasă ţîşni plimbau alene printre scaune... Despe toţi aceştia poate spune- trat pentru ele, de parcă nici n-ar iectului de Directive ale Congre­ Organizaţia de partid a lansat
cîte o vorbă de bine, azi, în fi fost, după ce a încetat să le sului al III-lea al P.M.R. înflo­ atunci o nouă lozincă mobiliza­
se apropiase un muncitor spă­ cu o şuierătură ascuţită din Sînt toţi comunişti : cei mai faţa examenului conştiinţei sale, mai repete... L-au primit sim­ ririi economice şi culturale a toare : „Să dăm 100 tone fontă
buni dintre oamenii de la acea­ plu, fără vorbe mari şi gesturi zilnic peste plan“. Acum se rea­
tos, şugubăţ. Abia mai tîrziu stingător. Altele se auzeau a - . inutile, alături de ei, dîndu-i să ţării, creşterii bunăstării poporu.
înţeleagă că nu le mai este un Iui, au pornit o luptă dîrză pen­ lizează zilnic în medie 75—85
aflase că e secretarul orga­ lături. Ortacii erau alături d s ţ străin, că a devenit unul de-al tru promovarea a tot ce este tone de fontă peste plan. Au fost
lor, un om de nădejde al colec­ nou şi înaintat, pentru întîmpi­ şi zile în care s-au produs peste
nizaţiei de partid. Trăgînd şi­ el. se pornise o luptă încleş- ^ tivului în orice acţiune, deşi era narea Congresului partidului cu 100 tone de fontă. Chemarea
încă tînăr, anii apropiindu-se realizări deosebite, valoroase. organizaţiei de partid va fi cu
stă mină, cei care au stat în cînd partidul îi cere să-şi des­ de poarta unui sfert de veac... siguranţă înfăptuită.
Toate aceste gînduri şi multe, Organizaţia de partid, anali-
trunteă' tutilrOr acţiunilor rriimi- chidă larg inima, aşa '"cum d altele legate de viaţa sa l-au zînd cu răspundere căile de spo­ La propunerea comuniştilor
năpădit ca' un roi de albine pe rire a producţiei de fontă, de Marcel Semciuc şi Gheorghe
S til» ste a g u l p a r t i e l t i l t i i rlafe, iniţiate de partid pe a- are, fără nici un ascunziş... tînărul Vasile Ghiş, în ziua cînd reducere a consumurilor speci­ Ştefan, făcută cu ocazia dezba­
ceste “meleaguri... Au fost zile, în anii trecuţi, comuniştii s-au strîns să hotă­ fice şi realizarea de economii, terii proiectului de Directive,
rască dacă este sau nu demn a lansat lozinca: „Să dăm 65 furnaliştii din Călan au hotărît
(Urmare din pag. I-a) Sui de-al III-lea Congres al par­ Tînărul Chiş îi privea mai a- cînd acestor oameni le-a dat să fie primit în rîndurile candi­ tone de fontă zilnic peste plan“. ca angajamentul de a da peste
tidului, convinşi fiind că ele vor tent ca oricînd, de parcă ar ti mult de furcă, au fost zile cînd daţilor de partid. Eî căuta să le plan 5.000 tone de fontă să fie
toate marile construcţii ale so­ da un avînt şi mai puternic vrut să-şi întipărească pentru aceşti oameni s-au frămîntat citească în ochi hotărîrea ce Anton Răceanu, Ionaşcu Mun-
cialismului, în toate măsurile muncii creatoare, înfăptuirii pro­ mult de unele fapte nu tocmai au s-o ia.- A învăţat să-i cu­ teanu, Ioan Stăr.iloiu, Ioan Ne- realizat în cinstea Congresului
pentru îmbunătăţirea continuă a priilor lor năzuinţi. totdeauna' chipurile lor în me­ de laudă, de ale sale... începuse noască atît de bine, devenindu-i delea, Dumitru Marin, Eronim partidului şl să se dea peste plan
nivelului de trai material şi cul­ morie, deşi îi cunoştea pe toţi; să calce pe un făgaş greşit, în­ atît de apropiaţi, îneît după pri­ Foroi, Dumitru Jenaru, Gheor­ pînă la sîîrşitul anului încă
tural. Ea s-a vădit strălucit şl Strîns unite în jurul partidu­ pe unii chiar toarte bine... Şi demnat de influenţa unor ele­ vire deja poate să-şi dea seama ghe Ştefan, Marcel Semciuc — 9.000 tone de fon tă: în total
acum în întîmpinarea Congresu­ lui, a Comitetului său Central cum nu i-ar cunoaşte ? Aici, cu mente descompuse... Erau zile cum e judecat, la ce trebuie să toţi membri şi candidaţi de par­ 14.000 tone.
lui partidului, cu prilejul dezba­ ajutorul acestora : mineri, mun­ cînd se îmbăta de nu-1 mai re­ se aştepte... tid, în frunte cu secretarul orga­
terii proiectului de Directive. cunoşteai, zile cînd lipsea ne­ Comuniştii au sufletul deschis. nizaţiei de bază tov. Eremia Astăzi, furnaliştii raportează
Muncitorii, tehnicienii, inginerii, în frunte cu tovarăşul Gheorghe citori de la transporturi sau din justificat de la muncă, făcîn- Porţile sufletului lor, care sînt Kiss, au primit sarcini concrete cu mîndrie că angajamentul luat
funcţionarii, colectiviştii şi înto- Gheorghiu-Dcj, eroica noastră ateliere, a devenit.şi el om, în du-şi de ruşine ortacii', punînd ochii, nu pot să te mintă. Şi tî­ şi au pornit Ia desfăşurarea u- în cinstea Congresului partidu­
vărăşiţii, intelectualii, studiind clasă muncitoare, harnica ţără­ tot ceea ce cuprinde irumos şi piedici producţiei... Atunci i-a nărul miner ştia aceasta. De a- nei susţinute munci politice de lui a fost tradus cu succes în
prevederile planului de 0 ani şi înălţător acest cuvînt... Numai cunoscut pe comunişti, le-a ceea era atît de vesel, căci a ci­ mobilizare a întregului colectiv viaţă. Numai între 1 şi 17 iunie,
linia directoare a programului nime muncitoare, intelectualita­ datorită lor azi poate să se pre­ simţit mîna caldă, de părinte... tit în ochii lor lucruri care îi în jurul lozincii lansate de or­
de dezvoltare a economiei naţio­ tea, întreg poporul, întîmpină Cu dragoste, dar şi cu aspri­ umpleau inima de bucurie. ganizaţia de partid. ca urmare a obţinerii unor in­
nale în perspectivă, au analizat me, a fost îndrumat, luat la
rezervele de care dispun, au fă­ cu entuziasm hotărîrile Congre­ zinte cu inima deschisă în ţaţa rost cînd a fost cazul, tras la I. STRĂUT Candidaţii de partid ing. Ioan dici de utilizare de peste o tonă
cut propuneri preţioase, şi-au sului partidului, muncesc cu ab­ partidului... răspundere pentru faptele sale Stoicoi şi tehnicianul Nicolae
luat angajamente noi. Dezbate­ mai grave... Pilly, au conceput schema şi au pe m.c. volum util, s-a dat peste
rea proiectului de Directive ale negaţie, încredere şi devotament, — Noroc, tov. Gr’onea 1
Congresului al III-lea al parti­ Gronea, şeful brigăzii de mi­ realizat legarea şi funcţionarea plan 1.936 tone fontă. De Ia în­
dului, a dat un nou avînt în­ peniru înfăptuirea cu succes a Faţa prelungă a tînărului neri în care lucra pe atunci, l-a
trecerii socialiste, iniţiativei prevederilor planului de dezvol­ Ghiş se lumină la vederea fos­ luat dc nenumărate ori deoparte, în paralel a suîlantelor vechi cu ceputul anului s-au realizat, pînă
creatoare a maselor. Propuneri­ tare economică pe şase ani — tului său şei de brigadă. Ridicîn- arătîndu-i că nu-1 bine ce face;
le făcute privind sporirea pro­ etapă !întăritoare în opera de du-se cît era de lung în picioa­ l-a pus şi în discuţia brigăzii, acum, 6.780 tone fontă peste
ductivităţii muncii, îmbunătăţi­ dcsăvîrşire a construcţiei socia­ re, îi scutură cu bucurie mîna. pînă s-a îndreptat... Altul să fi
rea calităţii, reducerea preţului liste in patria noastră. fost în locul său l-ar fi dat pur plan.
de cost, folosirea mai eficace a — Aveţi un loc lîngă mine... şi simplu afară din brigadă:
investiţiilor, creşterea nivelului „Nu face treabă ? Se ţine de
de trai material şi cultural, do­ Sub steagul partidului, sub. Iată, şi acest destoinic minier, năzbîtii? Să-i fie de bine! Nu-mi
vedesc larga participare a mase­ trebuie un astfel de individ, du-
conducerea sa înţeleaptă, înain­ doar cu cîţiva' ani mai vîrstnic că-se unde o vrea 1“ — ar fi
spus altul. Gronea, însă, s-a
te pentru victoria deplină a so­ de cît el, membru de partid des­

cialismului în Republica Popu­ tui de tînăr, l-a ajutat mult în

lară Romînă ! clipele grele, de cumpănă, din

:cs:

lor la conducerea treburilor sta­

tului democrat-popular, interesul

patriotic al oamenilor muncii de Viaţa nouă a prins rădăcini adinei.a •
a face patria noastră tot mai
bogată şi înfloritoare. Aceasta

înseamnă că politica partidului

este politica maselor. De aceea, 6 aprilie 1958. O zi pe care cia, la sfatul popular, am re­ nu-i greu de înţeles: parti­ Gospodăria noastră colecti­
încrederea poporului în partid cetăţenii din Băcia nu o vor găsit pe doi din cei patru dul ne-a îndrumat paşii, el vă este tînără. Să vezi însă
este neţărmurită. u ita : satul, pregătit de săr­ comunişti înscrişi primii în ne-a călăuzit în permanenţă. casele colectiviştilor din Bă­
bătoare, inaugura gospodăria gospodăria colectivă. Unul, cia. Unii şi-au adunat mate­
Fiecare hotărîre, fiecare ple­ Petru Filimon, este acum se­ Numărul comuniştilor din riale pentru case noi, alţii
nară a C.C., fiecare Congres al colectivă. cretarul organizaţiei de partid gospodărie a crescut de ase­ şi-au cumpărat mobilă, apara­
partidului, au dat oamenilor Atunci, la 6 aprilie 1958, un a gospodăriei, altul, Szempâli menea. Sîntem astăzi în or­ te de radio.
muncii avînt în mersul înainte Eugen, preşedintele colectivei. ganizaţia de bază 11 membri
pe drumul construcţiei socialis­ invitat la inaugurare, adre- Ne-am reamintit de ziua i- de partid şi 10 candidaţi. Ei Avem cămin cultural, for*
te, au dat încredere în justeţea sîndu-se colectiviştilor, spu­ naugurării, am vorbit despre sînt primii în muncă şi e- maţii artistice alcătuite din
politicii marxist-leninistă a par­ nea: Sînteţi puţini acum, pes­ înfăptuirile de pînă acum. xemplul lor personal este ur­ fiii colectiviştilor romini şi
tidului, au ridicat activitatea te un an insă, veţi fi zeci, a- mat cu încredere de toţi co­ maghiari, bibliotecă sătească.
creatoare a maselor pe culmi poi su te ; cu voi va fi tot sa­ Partidul ne-a călăuzit tot lectiviştii... Toate acestea s-au făcut şi
tot mai înalte. tul. Cu încredere în forţa par­ timpul paşii, — spunea to­ se fac pentru viitorul nostru
tidului, porniţi cu curaj îna­ varăşul Filimon. Ne-a întărit, — Dar nu numai atît — in­ fericit.
înţelepciunea partidului, cu- inte!“. ne-a crescut, şi-am devenit tră în vorbă Szempăli. Iacă
vîntul său mobilizator, fapta sa puternici, tari ca nicicînă pî­ eu sînt ungur şi-n satul nos­ în capătul satului Băcia,
pildă, au făurit din clasa mun­ Colectiviştii din Băcia au nă acum. Din 17 familii, cîte tru mai sînt încă multe fa­ spre Simeria, sînt construc­
citoare, din întreg poporul mun­ pornit cu paşi siguri pe dru­ am fost la început, sîntem as­ milii de unguri. Dar vrajba ţiile colectivei: grajdul, Sătu­
citor, erou al muncii socialiste. mul viitorului luminos. Forţa tăzi 134. La cele 42 ha. de dintre noi şi romini a dispă­ lele, remiza de atelaje, cote­
Tot ce s-a construit în patria nebiruită şi înţelepciunea par­ teren arabil am adăugat al­ rut. Partidul ne-a arătat ca­ ţele pentru porci, saivanul,
noastră, tot ce se va construi, tidului, activitatea sa crea­ tele şi astăzi avem 331 ha. lea înfrăţirii. Acum, mai ma­ toate construite în numai doi
poartă pecetea conducerii înţe­ toare pusă în slujba celor ce La început am avut 7 vaci, re dragul să vezi pe Irina ani. Oamenii, harnicii colec­
lepte a partidului. muncesc, a deschis şi la Bă­ acum avem 37. Am cumpărat Onciulencu şi Irina Deliţoiu tivişti, îndrumaţi de partid,
cia calea spre o viaţă mai 163 de oi, mai mulţi porci. Al­ lucrînd cot la cot pe ogoarele construiesc mereu, transfor-
Oamenii muncii din fabrici şi bună. îndemnul partidului a colectivei cu ToroK Elisabeta mînd satul. Viaţa nouă a prins
fost înţeles şi ascultat. In

de pe ogoare, intelectualitatea Comunistul Teodor Mâriş, este şef de echipă de mineri Ia mina Ţebea. scurtă vreme, ţăranii munci­ te 5 familii şi-au depus ce­ şi Soos Paraschiva, ori pe co­ rădăcini adinei. înţelepciunea
legată de popor, îşi manifestă Lucrează cu echipa la lucrările de investiţii. In munca de fiecare zi, co­ tori din Băcia au urmat dru­ rerile pentru înscrierea în lectiviştii Andronic Dusa şi fără de margini a partidului
în aceste zile devotamentul pro- munistul Teodor Mariş şi ortacii săi a dat dovadă de pricepere şi hărnicie. mul primelor familii înscrise gospodărie. Cu alte cuvinte, Ba.rtole Carol, îngrijind cu a- ne conduce spre noi victorii.
iund faţă de cauza partidului — în gospodăria colectivă. creştem şi ne întărim mereu. ceeaşi atenţie vitele gospodă­

cauza întregului popor. Ei aş­ Lunar echipa îşi depăşeşte planul de producţie cu 2—3 la sută. 16 iunie 1960. In satul Bă­ Secretul dezvoltării noastre, riei. GH. LUPAN

teaptă cu încredere hotărîrile ce- In clişeu: Tov. Teodor Alariş.