Page 68 - 1960-06

Nr. 1706
CsjftíSfSáW)
LP/S/V'V'
A ft T fl D IU
Partidul e-n toate : E-n cele ce sînt
Şi-n cele ce mîine vor rîde la soare;
E-n holda întreagă şi-n bobul mărunt,
E-n pruncul din leagăn şi-n omul cărunt,
E-n viaţa ce veşnic nu moare.
El sfarmă ce-i putred, înfrînge ce-i greu,
Cînd steagul cel roşu foşneşte şi cîntă ;
Aşterne al păcii senin curcubeu;
E-n inima care zvîcneşte mereu
Şi-n sufletul care s-avîntă.
Partidul e-n toate: Iubeşte ce-i bun ;
E-al lui viitorul cu torţa lui multă :
El pluguri va face din ţeava de tun ;
In faţa lui munţii cei mari se supun
Şi vremea de dînsul ascultă !
El căi neumblate deschide umblînd
Cu cei ce urmează o nouă poruncă.
Şi fără de preget noi oameni crescînd,
Mereu înainte, mereu înălţînd,
E-a celor ce luptă prin muncă.
Partidul e-n toate: E trainic făgaş
Ce duce spre cea mai înaltă dreptate;
în el adevărul îşi are s ă la ş ;
E sabia care loveşte-n vrăşmaş
Şi rnîna ce vindecă toate.
Si cînd, spulberînd pe mişei şi tirani,
in mersul spre ţinta ce n-are zăbavă.
El tot mai puternic se-nalţă prin a n i;
In cor de voinici muncitori şi ţărani,
Cîntăm azi Partidului : Slavă !
WWW
Pe dram ul arătat
de partid
Stau cîte odată şi mă gîn-
desc : cum aşi .ti trăit fără să ii
cunoscut cuvîntul partidului ?
Mi-aduc aminte de parcă ar
ii acum. de primii paşi tăcuţi
pe drumul colectivei... Era
pe la începutul anului ‘50. Gîţi-
va comunişti din sat puneau te­
melia unei gospodării colective
la noi, în Şibot. Vedeam în fră-
rnîntările acestor oameni o do­
rinţă sinceră de a ne călăuzi
paşii pe un drum nou, lipsit de
grija zilei de mîine. Aceasta
m-a făcut să mă simt legat de
ei, să mă alătur lor.
De-abia de atunci pot zice că
am început să.-mi trăiesc cu a-
devărat viaţa. Am lucrat cu drag
toţi anii pentru înflorirea co­
lectivei noastre, şi munca mi-a
fost răsplătită din plin. Au fost
ani cînd am dus acasă, rod al
muncii mele, cîte o jumătate de
vagon de produse agricole, ba
chiar şi mai mult. Şi pe deasu­
pra, în fiecare an, primeam mari
sume de bani.
Din ce cîştigam, începuse
Un vis î m p l i n i t
In pragul măreţului eveni­
ment am deschis cartea de is­
torie pentru a nu ştiu cita oa­
ră. Prin minte mi-au trecut
ca înregistrate pe pelicula unui
film, o sumedenie de fapte.
LI-am hotărît atunci să le vor­
besc elevilor despre lupta par­
tidului pentru binele oameni­
lor muncii, despre prezentul şi
viitorul ce ne aşteaptă.
Incepînă lecţia, le-am poves­
tit elevilor despre sacrificiile
comuniştilor, despre lupta par­
tidului pentru binele celor o-
sindiţi în trecut, despre faptul
că datorită acestei lupte, vi­
sele cele mai îndrăzneţe pot
deveni astăzi o realitate. Prin
exemplificări concrete am cău­
tat să imprim elevilor şi mai
multă încredere în politica în­
I MIMAI BRINZE1
\ prim-iopiior la oţelăria Martin nr.
ţ 2 a C.S. Hunedoara. Colectivul din
\ care face parte şi-a îndeplinit planul mecanici ai depoului, au economisit
> semestrial la 10 iunie 1960. El şi
\ echipa lui au dat peste plan piuă la
{ 15 iunie 1537 tone otel.
V V .--''V w F V . y
IUI v w v \ R E C U N O Ş T I N Ţ Ă
de GEORGE LESNEA
să-mi prisosească... Din prisosul
muncii am terminat construcţia
unei case începute cu mulţi ani
în urmă, pe cînd nu eram în c o ­
lectivă, şi pe care nu mai cre­
deam s-o văd odată gata. Pe
lîngă aceasta, am clădit alta şi
pentru Marioara, mezina fami­
liei, care se va căsători curînd.
De asemenea, am ajutat-o pe
Sofia, altă fiică de-a noastră,
să-şi ridice şi ea casă nouă;
am introdus lumina electrică în
casă, mi-am cumpărat aparat de
radio, mobilă, tot ceea ce ne
lipsea.
Aşa e azi viaţa, mea şi a tu­
turor colectiviştilor noştri ; se
deosebeşte ca cerul de pămînt
de cea din trecut... Noi ştim că
ea n-ar fi fost nici cînd atît de
luminoasă dacă partidul nu
ne-ar fi călăuzit părinteşte paşii,
dacă nu ne-ar fi arătat calea
pe care să păşim cu încredere,
calea belşugului si bunăstării.
TOMA POPA
colectivist
G.A.6. Şibot
ţeleaptă a încercatului nostru
conducător — partidul. Intere­
sul elevilor pentru cunoaşte­
rea mai amănunţită a acestor
realităţi a fost mare, cu atît
mai mare cu cît m-am simţit
obligat să le spun şi amănunte
din viaţa mea.
— Da, eu am fost mai întii
ucenic — le-am spus elevilor
— apoi muncitor aici, la ate­
lierele C.F.R. La un moment
dat organizaţia de partid pe
ateliere mi-a propus să merg
la o şcoală specială de doi ani
pentru completarea studiilor
medii. M-a bucurat acest lucru,
mai ales că încă de pe băncile
şcolii elementare doream să
devin profesor. încrederea tre­
VASILE TAMAŞ
mecanic de locomotivă la depoul
C.F.R. Simeria. împreună cu ceilalţi
in acest an peste 5.300 tone com­
bustibil convenţional.
lp&%úMMJkdÁá$táJí «
Sînt muncitor lăcătuş la Uzi­
nele metalurgice din Gugir. De
curînd am încheiat cursurile ul­
timului an al şcolii medii se­
rale şi împreună cu colegii mei
de clasă, şi ei muncitori, ne pre­
gătim intens pentru examenul
de maturitate.
Dacă'nu ar fi fost partidul,
eu, fiul unui ţăran sărac de prin
părţile Clujului, nu aş fi ajuns
niciodată să învăţ o meserie şi
să termin a şcoală medie. Ar fi
trebuit să rămîn în satul meu,
să robesc la chiaburi pentru
a-mi asigura o existenţă mi­
zeră.
Condiţiile minunate de viaţă,
de muncă şi învăţătură de care
ne bucurăm astăzi toţi tinerii
muncitori din patria noastră, le
datorăm conducătorului nostru
înţelept, Partidul Muncitoresc
Romîn.
Acum, după ce am absolvit
cursurile unei şcoli medii, do­
resc să dau examenul de admi­
tere la Institutul politehnic. Vi­
sul meu de a deveni inginer este
acum pe deplin realizabil. Acest
lucru rni-1 confirmă cu tărie fap­
tul că numeroşi muncitori de la
uzina noastră, care au absolvit
ca şi mine cursurile şcolii me­
dii serale, studiază acum pe
băncile facultăţilor sau sînt în­
scrişi la cursurile unei facultăţi
fără frecvenţă. Printre cei a-
proape 30 de muncitori-studenţi
dm uzina noastră se numără şi
Victor Munteanu, care după ab­
solvirea şcolii medii serale a fost
trimis să urmeze cursurile In­
stitutului politehnic din Timi­
:Qu&n
PRIV ESC O RA ŞU L,
Adesea stau în ţaţa casei în care
locuiesc şi privesc cu un sirnţâmînt
de admiraţie oraşul nostru care s-a
ridicat aici, pe colinele acestea, altă­ tinerii şi vîrstniciî se îndreaptă spre
dată lipsite de viaţă. Cunosc toate
transformările care au avut loc aici.
Unele blocuri au fost terminate cu
cîţiva ani în urmă, altele de curînd.
Acum e un oraş mare şi frumos.
Ieşit ca din pămînt, dar prin grija
neţărmurită a partidului, oraşul se
dezvoltă şi se înfrumuseţează mereu.
Stau şi privesc oraşul şi copiii care
s-au născut odată cu el. Ei nu ştiu
ce se afla cu ani în urmă aici, unde
ei zburdă, plini de sănătate şi feri­
cire. Mai tîrziu, la mintea priceperii,
vor afla şi ei adevărul pe care acum
încă nu reuşesc să-i înţeleagă.
...Stau în faţa casei şi privesc;
privesc impunătoarele blocuri în care
locuim; privesc oamenii, 'bine îmbră-
buia justificată. Intr-adevăr,
şcoala specială am absolvit-o
cu calificativul „bine“. Mai tîr­
ziu, partidul mi-a venit din nou
în sprijin trimiţinău-mă să ur­
mez facultatea de istorie din
Cluj. Condiţiile optime de în­
văţătură şi viaţă mi-au dat po­
sibilitatea ca în anul şcolar
1956—1957 să devin profesor
de istorie. Ca mine s-au ridicat
mulţi muncitori...
La terminarea lecţiei, pe faţa
fiecărui elev se putea citi bucu­
ria de a trăi aceste zile mă­
reţe în care datorită luptei şi
grijii partidului cele mai în­
drăzneţe visuri sînt pe deplin
realizabile.
REMUS MOLDOVAN
profesor de istorie
Şcoala medie mixtă Simeria
IOAN STAN1LOIU:
prim-jurnalist la jurnalul nr. 1 al
uzinei „Victoria"-Călan. Echipa lui
a adus o preţioasă contribuţie la
elaborarea celor 875 tone fontă peste
plan în perioada 1—14 iunie, cît a
produs întregul colectiv al jurnalului.
DRUMUL SOCIALISMULUI
şoara. Astăzi el este student în
anul al Il-lea. La lei, tovarăşa
Petria Alecu a fost trimisă cu
bursă de la sfatul popular să
studieze la un institut de invă-
ţămînt superior.
De asemenea, la uzina noa­
stră muncesc ingineri care, cu
cîţiva ani în urmă, erau mun­
citori. Partidul i-a trimis pe to­
varăşii Nicodim Roşea, Vaier U-
rian, Ioan Budiu, Gheorghe Pro-
dan, Nicolae Mareea şi pe mulţi
alţii la studii, iar astăzi uzina
se mîndreşte cu aceşti ingineri
pricepuţi, porniţi din mijlocul
nostru.
Dacă astăzi, peste 240 de ti­
neri muncitori învaţă la Şcoala
medie serală din Gugir, unde
profesorii îi ajută să-şi îmbogă­
ţească şi să-şi consolideze cul­
tura generală, dacă mulţi dintre
absolvenţii acestei şcoli se pre­
gătesc să urmeze o facultate,
iar alţii sînt deja studenţi sau
şi-au obţinut diploma de ingi­
neri. se datoreşte grijii perma­
nente a partidului.
Acum, în pragul unui eveni­
ment atît de însemnat în istoria
poporului nostru, cum este cel
de-al TH-lea Congres al P.M.R..
gîndurile mele pline de recu­
noştinţă se îndreaptă spre par­
tid, spre călăuzitorul nostru care
ne-a făcut viata liberă şi feri­
cită. Pe această cale ţin să-mi
exprim încă o dată dragostea şi
recunoştinţa neţărmurită ţaţă de
avantgarda clasei muncitoare —
Partidul Muncitoresc Romîn.
¦ G H v M U R E Ş AN
lăcătuş la D. M. Cugir
câţi şi mereu cu faţa senină: privesc
gospodinele cum vin cu coşurile în­
cărcate de cumpărături ; privesc cum
cinematografele noastre moderne şi
Fără să vreau mă gîndesc ce mult
a făcut partidul nostru pentru noi,
pentru copiii noştri, pentru viaţa noa­
stră.
...Oraşul nostru înfloreşte cu fie­
care zi. Pentru noi surpriza noului
a devenit obişnuinţă. A intrat în
viaţa noastră zilnică şi ni se pare
firesc mersul acesta neîntrerupt spre
mai frumos, spre mai bine.
Acum, în ajunul măreţului eveni­
ment, gîndurile noastre, ale tuturor,
se îndreaptă către partid, căruia îi
datorăm viaţa noastră nouă, totul. Cu
recunoştinţă trebuie să spunem: „Iţi
mulţumim, partid iubit, te slăvim şi
îţi închinăm ca imn întreaga noastră
muncă".
ELENA RE.IEB
gospodină
Oraşul muncitoresc Hunedoara
Im b o ld sp re noi în făp tu iri
Privind Hunedoara de astăzi, prin
minte îmi trec nenumărate fapte trăite
în cei 10 ani de cînd lucrez aici. Sub
ochii mei oraşul şi-a - schimbat de Ia
an la an înfăţişarea. A devenit cum
nimeni nu şi-l putea închipui altăda­
tă. Construcţii noi îşi profilează si-
luietele semeţe pe cerul azuriu. Acolo
unde odinioară erau cîmpuri pustii,
se înalţă- astăzi uzina cocsochimică,
blumingul, laminorul de 650 mm. S-au
ridicat de asemenea furnale 'noi, mo­
derne, oţelăria Martin şi atîtea alte
construcţii industriale ce dovedesc hăr­
nicia unui popor liber, făuritor al unei
vieţi luminoase. Pînă a ajunge însă
aici, n-a fost uşor. Ne lipsea expe­
rienţa. înapoi însă n-am dat. In mun­
ca noastră am simţit în fiecare zi, în
1UL1U SOMOGYI
mecanic dé întreţinere la sectorul
metalurgic al Uzinei metalúrgico-
chimice Zlatna. Prin buna întreţi­
nere a agregatelor şi executarea la
timp a reparaţiilor, contribuie la rea­
lizarea cu succes a planului.
K f Sosirea delegaţiei P .C .U .S . in
0 frunte cu tovarăşul N. S. Hruşciov
Ce mi-e
mai mult
pe lume -»r-'r-»/j
rr-'r-'
t Codrule, umbră adîncă, "]
Cu poteci bătute-n stîncâ, 1
Lasă-mă să trec pe ele
Pe sub bolţi de rămurele;
Lasă gîndul meu să treacă
Pe poteci de piatră seacă
Ca s-asculte şi s-audă 3
Cum răsare frunza crudă,
Primăvara-n vînt cum
creşte, 1
Vara-n soare cum doineşte, 3
S-audă toamna pe lună
Ploaia stelelor cum sună-
Codrule cu frunză multă, 3
Omu-n cale stă şi-ascultă, 3
Că pe lume nu oricine -j
Cîntă-aşa frumos ca tine. -j
Doina ta la toţi li-i dragă j
Şi nu-i om să n-o-nţeleagă 3
Că nu-i fecior să iubească 3
Din fluier să nu doinească,
Şi nu-i mîndră tinerică
De dragoste să nu zică,
Dragului din depărtare,
Să nu-i dea o sărutare.
Că ţi-e frunza ca de vie
Cum o pui pe buze-nvie;
Crengile parcă sînt strune,
Cum dă vîntul prind să
sune —
Pe tot fagul sînt o m ie ;
Numai una dă-mi şi mie
Să-viA fac fluier, după
modru,
Fermecat ca tine codru!
Vreau să cînt, să spun pe
nume
Ce mi-e drag mai mult pe ţ
Macii-n holda lu m e:
colectivă
Şi fata pe-a mea potrivă, ţ
Pămîntul care-mi dă pline ]
Şi minunile de m îine; j
Drag mi-e omul care cîntă 3
Prins cu stîncile la trîntă
Să dezgroape de sub ele
Ferecat izvor de stele.
Drag mi-e soarele pe rouă,
Muşcata-n fereastră nouă
Şi la grindă busuiocul,
Şi omul mai ăîrz ca focul,
Care iscă roi de jerbe
Din oţelul alb cînd fierbe;
Drag mi-e jocu-n toiul
nunţii,
Oamenii cînd mută
munţii,
Tara mea cu brîu de aur
Şi partidul — meşter
faur,
Braţ puternic peste vreme,
Creator de mari poeme,
Soare tînăr în livadă,
Făt-Frumosul din baladă
L Ce-a făcut din rouă genei j
l Fericirea Cosînzenei!
rL TRAIAN FfLiMON 1
L membru al cercului lite- ^
rl
rar „Ion Slavici“ Deva ţ
l-J _./«—I.—/.—11—I—i.—*«_t*_Ir_f\_t3
fiecare ceas îndemnul partidului, che­
marea sa la înfăptuiri din ce în ce
mai măreţe. Şi de fiecare dată noi.
comuniştii, am căutat să fim în frun­
te, să mobilizăm în jurul nostru pe
toţi constructorii. Umăr la umăr, con­
structorii membri şi nemembri de
partid au înscris în istoria fiecărui
agregat construit în anii aceştia Ia
Hunedoara fapte pline de măreţie.
Dar munca noastră nu se opreşte
aici. Sarcinile prevăzute de proiectul
de Directive ale celui de-al III-lea
Congres al P.M.R. sînt pentru noi,
constructorii Hunedoarei socialiste, un
puternic imbold spre noi înfăptuiri.
FRANCISC LASZLO
şef de brigadă de dulgheri
Ia I.C.S. Hunedoara
W' '
,|§|.
ILIE COMŞA
Gospodăria colectivă din Girbova,
raionul Sebeş, a cărei preşedinte este
priceputul gospodar, se numără prin­
tre gospodăriile fruntaşe din regiu­
nea noastră.
'‘Ws-AW, ne-o poartă. Şi cum să nu pro­
la cei de-al III-lea C o n g re s al P.M .R.
Sîmbătă la amiază a sosit Ia Bucu­
reşti pe bordul unui avion „IL-18“
delegaţia ^Partidului Comunist a! U-
niUnii Sovietice in frunte cu tovară­
şul N. S. Hruşciov, membru al Pre­
zidiului e.G. a! P.G.U.S., prim-secre-
tar al G.G. al P.G.U.S., care partici­
pă la lucrările celui de-al III-lea
Congres al Partidului Muncitoresc
Romîn.
Din delegaţie fac parte: N. V.
Podgornîi, membru al Prezidiului Go-
1 mitetului Central al P.G.U.S., prim-
3 secretar al G.G. al Partidului Gomu-
nist din Ucraina, P. N. Pospelov,
3 membru supleant a! Prezidiului Comi­
3 tetului Central al P.G.U.S., membru în
Biroul G.G. al P.G.U.S. pentru
R.S.F.S.R., B. N. Ponomariov, mem­
bru al Comitetului Central al P.G.U.S., dului Gomunist din Norvegia.
4 şef de secţie a G.G. al P.G.U.S., I. V.
3 Andropov, şef de secţie a G.G. al
3 P.G.U.S., I. F. Iiicev, membru al Co­
misiei Centrale de Revizie a P.G.U.S.,
şef de secţie a G.G. al P.G.U.S.,
P. A. Satiukov. membru al Comisiei
Centrale de Revizie a P.G.U.S., redac-
3 lof-şef al ziarului „Pravda“. Din de­
4 legaţie face parte de asemenea A. A.
3 Epişev, ambasadorul Uniunii Sovie­
tice în Republica Populară Romînă.
3
In întîmpinarea oaspeţilor pe aero­
portul Băneasa se aflau tovarăşii:
Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ghivu Stoi­
ca, Gheorghe Apostol, Emil Bodnă-
raş, Petre Borilă, Nicolae Geauşescu,
Alexandru Drăghici, Alexandru Mo-
ghioroş, Dumitru Goliu, Leonte Răutu,
general de armată Leontin Sălăjan,
Ştefan Voitec, Janos Fazekaş, Ioan
Gheorghe Maurer, Alexandru Bîrlădea-
nu, Popa Gherasim. Gheorghe Stoica,
Avram Bunaciu, membri ai G.G. al
P.M.R., membri ai guvernului, ai Pre­
zidiului Marii Adunări Naţionale, ac­
tivişti de partid, ziarişti romîni şi
1 străini. Pe aeroport se aflau mii de
3 oameni ai muncii din Capitală.
3
Erau de asemenea prezenţi membri
ai delegaţiilor partidelor comuniste şi taţi şefii misiunilor diplomatice pre­
muncitoreşti în frunte cu Janos Ra­
dar, prim-secretar al Comitetului Cen­
tral a! Partidului Muncitoresc Socia­
list Ungar, Luis Grovalan Lopez, se­
cretar general a! Partidului Comunist
din Chile, Samuil Mikunis, secretar
general al Partidului Comunist din Iz-
1S3
înfrăţiţi m m unca
înainte vreme, în sat Ia noi cei
avuţi, în frunte cu primarul, popa şi
jandarmul, căutau în toate chipurile
să învrăjbească familiile de saşi şi
romîni, pentru a nu ne „răzvrăfi“,
pentru a ne pufea înşela şi fura mai
uşor truda muncii noastre, pentru ca
noi, cei săraci, să le fim slugi ple­
cate, cai de plug şi boi de jug, cum
se zice.
Mi-aduc aminte de doi vecini din
sat de la noi, Gheorghe Radu şi Ioan
Leizer, care deşi n-aveau nimic de
împărţit împreună, aproape în fiecare
zi se sfădeau şi se ocărau, îndemnaţi
de bogătanii pe la care lucrau.
J
Gu vremea au început să bage de
scamă că din vrajba asta au numai
de pierdut. De acest lucru şi-au dat
scama mai ales după ce ţăranii mun­
citori, romîni şi saşi, din satul nos­
tru au pornit uniţi pe drumul nou
al colectivizării. Aceasta au făcut-o
la îndemnul membrilor de partid Ilie
Nedela, Mihai Depner, Vasile Răcean,
Ioan Beker, Ilie Bogdan şi foţi cei­
lalţi. Printre cei care s-au înscris
Grijă, pentru om
Intr-una clin zilele trecute
maşina serviciului de salvare a
adus Ia spital o femeie grav bol­
navă. Era dintr-o comună înve­
cinată. In cehii ei se putea ob­
serva o încredere m are: încre­
derea că odată sosită la spital iar noi, la rîndul nostru, să ne
se va însănătoşi. Şi înir-adevăr, putem achita în modul ccl mai
după cîteva zile de tratament conştiincios de sarcinile pe care
femeia a început să se simtă Ie avem.
bine. Acesta nu este singurul In anii ce urmează condiţiile
caz pe care ham întîlnit la spi­ de miincă vor fi şi mai bune.
talul unificat din Deva. Fiecare Partidul a elaborat un nou plan
om vine aici sigur că va primi
un tratament bun, că se va în­
sănătoşi.
Prin exemplul de mai sus clinici, se va mări numărul cir­
vreau să arăt că personalul me. cumscripţiilor sanitare, va creş^
dico-sanitar al spitalului nostru numărul cadrelor medicale de
se străduieşte şi reuşeşte să dea specialitate. Aceste prevederi de­
oamenilor muncii o îngrijire a-
tentă, să-i facă pe aceştia să
vina cu încredere Ia spital. Co­
lectivul nostru munceşte cu pa­
siune şi dragoste, căutînd să
răspundă prin fapte grijii pe
care partidul şl guvernul nostru
Pag. 3
rael, M. Haled Bagdas, secretar ge­
neral al Partidului Comunist din Si­
ria, Filiberto Barrero Hernandez, mem­
bru al Comitetului Executiv şi secre­
tar al Comitetului Central al Parti­
dului Comunist din Columbia, Mărie
Petra Peterssen, membru al Biroului
Politic al Comitetului Central al Parti­
dului Comunist din Danemarca, Mar-
cus Pieter Bakker, membru al Birou­
lui Politic al Comitetului Central al
Partidului Comunist din Olanda, Ma-
ssera Lerena Jose Luis, membru al
Comitetului Executiv al Comitetului
Central al Partidului Comunist din
Uruguay, Ghandra Bhupesh Gupta,
secretar al Consiliului Naţional al
Partidului Comunist din India şi Kris-
tian Rolf Nettun, membru al Secreta­
riatului Comitetului Central al Parti­
Au fost de faţă membrii ambasadei
Uniunii Sovietice, şefii unor misiuni
diplomatice acreditate în R.P. Romînă
şi alţi membri ai Corpului diploma­
tic.
La ora 12, avionul aterizează. In
aplauzele puternice ale asistenţei, co­
boară tovarăşul N. S. Hruşciov şi cei­
lalţi membri ai delegaţiei P.G.U.S.
Gonducătorii partidului şi statului
nostru se apropie de avion, se îm­
brăţişează cu tovarăşul N. S. Hruş­
ciov şi cu membrii delegaţiei P.G.U.S.,
urindu-le bun venit.
Miile de oameni ai muncii pre­
zenţi pe aeroport izbucnesc în unale
care nu contenesc minute în şir, fă-
cînd o primire călduroasă, entuzias­
tă, oaspeţilor.
Apoi, membrii delegaţiei P.G.U.S.
strîng mîinile şi se întreţin cu repre­
zentanţii partidelor comuniste şi mun­
citoreşti frăţeşti care participă la Con­
gresul al III-lea al P.M.R.
Oaspeţilor sovietici le sînt prezen­
zenţi pe aeroport, membrii G.G. al
P.M.R. şi ai guvernului R.P. Romîne.
Un grup de pionieri romîni şi so­
vietici înconjoară pe înalţii oaspeţi şi
le oferă flori.
In aclamaţiile entuziaste şi înde-1
lungi ale oamenilor muncii, oaspeţii
împreună cu conducătorii partidului şi
statului nostru părăsesc aeroportul.
(Agerpres).
atunci în gospodărie au fost şi Gheor­
ghe Radu şi Ioan Leizer. Adunarea
generală a hotărît numirea lor ca
brigadieri. Interesele gospodăriei, ale
tuturor colectiviştilor, romîni şi saşi,
i-au apropiat, i-au făcut să alunge
dintre ei ca pe un vis urît vechea
vrajbă. Acum aceşti doi oameni, care
în trecut nu puteau privi unul în o-
chii celuilalt, au devenit ca nişte fraţi,
îneîf toţi colectiviştii i-au denumit
„gemenii“ colectivei.
Asemenea lor s-au înfrăţit, în mun­
că şi viaţă nouă, toate cele 268 fa­
milii de saşi şi romîni din comună
care au făcut din gospodăria colec­
tivă o unitate puternică.
Astăzi familiile de saşi şi romîni din
comuna noastră folosesc orice prilej
pentru a-şi manifesta mulţumirea faţă
de partid, care le-a luminat viaţa în-
drumîndu-le paşii spre bunăstare şi
frăţie.
AGNETA WEBER
colectivistă G.A.C. „Drumul
socialismului" — comuna Girbova
cedăm aşa cînd avem fa dispo­
ziţie un spital modern, dotat cu
aparatură de o înaltă tehnicitate.
Partidul nostru s-a îngrijit să
ne creeze condiţii bune de mu^că
de /-luptă pentru binele celor
mulţi. In următorii ani, pe iîngă
altele, se vor construi noi poli­
monstrează încă odată grija par­
tidului pentru sănătatea oame­
nilor muncii, pentru ca aceştia
să muncească şi să trăiască în
condiţii cît mai bune. •
Dr. ROMULUS RUSU
medic
Spitalul unificat Deva