Page 71 - 1960-06
P. 71
DRUMÜL 'SOCIALISMULUI r. 1707
BBmsaBEgreggsrCTggaag^
FRUNTAŞ Tren cu tonaj sporit C instind C ongrese
ÎN ÎNTRECEREA
¦p a r tid u lu i
PE PROFESII Intre impiegatul de mişcare din tul losif Lobonţ, a făcut la iuţeală f
staţia Peştiş şi mecanicul locomo. pregătirile necesare. Locomotiva a
Tovarăşul Emeric Cadar lucrează tivei cu sşria 50.474 a avut loc fost pusă in capul trenului. S-a ...Nu ştiu cui aparţine ini ...la Covragi, întregul sat lu
în sectorul forjă de la U.M. Cugir. următoarea convorbire: făcut proba de frinare. Totul era ţiativa, dar, în cîteva ceasuri crează voluntar la construirea
Cînd s-a pornit întrecerea pe profe in regulă.
sii, el a fost printre cei dintîi carp — Tovarăşe mecanic, avem in ea a făcut ocolul întregului ra căminului cultural ;
s-a antrenat în această întrecere. staţie un tren cu un tonaj care Impiegatul a dat semnalul de ion. De la Livadia Ia Silvaş, ...la gospodăriile agricole co
,întrece cu mult pe'cei prevăzut in plecare. Manevrind cu dibăcie re
, Intre tpţj forjorii a început o, în gulatorul de aburi, mecanicul a de la Sînpetru la Sălaşul de lective din Reia şi Nălaţl —
trecere pqşjonppţă îp cjnsţea Congre norma de transport. Staţia trebuie pus încet, încet în mişcare uriaşa Sus, din Haţeg la Riul Alb, pes utemiştii au început săpatul
sului partidului pentru cîştigarea titlu descongestionată pentru a putea garnitură de vagoane. Trenul a fost te tot, vestea a trecut din gură gropilor pentru silozuri ;
lui de cel mai bun forjor, de fruntaş primi noi trenţiri încărcate cu. oţel, dus ta destinaţie. în g u ră : „In cinstea Congre
în întrecerea pe profesii, forjorii des luminate şi fpntă, produse peste sului să sprijinim în muncă gos ...la Haţeg, peste 360 de ce
făşoară o luptă îndîrjiţă pentru cpcc- plan de sidermgişlii hunedoreni in Ajunşi în staţia Simeria-Triaj me podăria agricolă de stat din tăţeni sînt spectatorii unui pro
rirea tiţlului de „Cel mai bun“. Lupta cinstea Congresului partidului. Ce canicul şi fochistul au fost feli Sîntămăria Orlea'1. Duminică gram festiv de coruri, dansuri
nu-i deloc uşoară. Toţi forjorii sînt zici, te angajezi să remorci aceas citaţi pentru priceperea cu care au dimineaţa, 1.360 de muncitori, şl recitări închinate Congresu
oameni harnici şi pricepuţi, iar-, rea remorcat această garnitură de tren, funcţionari, ţărani muncitori lui. 208 tineri trec cu succes
lizările lor sînt foarte apropiate unele tă garnitură ? pentru succesul obţinut. Nu-i uşor din întreprinderi, instituţii şi normele 'G.M.A.
de altele. Din zi în zi, întrecerea de —- Ce tonaj are? să remorci un tren şi jumătate /
vine tot mai dinamică.. Fiecare for — Un tonaj brut de 2.028 tone. Pesté tot, oamenii muncesc.
jor caută să-şi organizeze cît mai Mecanici ca comunistul loan Bo
bine locul de muncă, să foţoseasep Întrece norma cu aproape 600 de lea sipt mulţi lp depoul de- loco de la sate, au pus mîna pe Peste tot rodul muncii lor e
cît mai deplin timpul de .lucru, să tone. motive din Sţmerţa. Printre aceştia sape. In 5—6 ore de lucru, au închinat marii sărbători. Pe
dea peste plan mai multe piese forjate fost prăşite circa 60 hectare toţi îi animă acelaşi gînd : să
şi de bună cpliţate, — E cam rriiili, dar dacă trebuie, se numără. Vladimir Peţau, Vasile porumb. cinstească cel de-al m -le a Con
o remorc. Luaţi măsuri să ni se Rusu şl alţii care au remorcat tre gres al Partidului Muncitoresc
Forjofpl Emeric Cadar n-a uitat o asigure cale liberă pînă în staţia ...la Toteşti, 94 de colectivişti Romîn.
clipă că una din datorjile de frunte Simeria-Triaj. nuri cu un tonaj de 1.688—1.865 sapă gropile şi plantează vo
a comuniştilor este de a fj în ţfuptea
Mecanicul loan Bolea, căci des tone. luntar zeci de stîlpi pentru cu PETRE FĂRCAŞIU
pre el este vorba, ajutat de fochis-
rentul electric; corespondent
» g .- - -------------- :--------------
Acţiuni culturale
tuturor acţiunilor. Şi în întrecerea, pe Sn c in c i luni Peniru minieri Brigăzi ştiinţifice
profesii, comuniştii din sectorul fprjă
SE CULEG CIREŞELE. sînţ în frunte, fa şfîrşituj lunii mai, Colectivul de muncitori, teh lui partidului, numai prin re Sîmbătă, 19 iunie a.c., în sa Duminică după-masă două
¦¦--^®s:::.........= făcîndu-se bilanţul realizărilor forjori nicieni şi ingineri de la Trus ducerea consumului de carbu la clubului muncitoresc din Pe brigăzi ştiinţifice ale Casei ra
lor, Emeric Cadar, care a depăşit pla tul de utilaj greu, staţia nr. 6 ranţi şi lubrefianţi, prin elimi trila, artiştii amatori din Lu ionale de cultură din Alba Iu
M laiiftsl u n ei mumei nul de producţie cu 48 la sută, a dat Oraşul Stalin eşalonul Hune narea mersului în gol a ma peni, Vulcan, Aninoasa, Pe lia, formate din ingineri, me
piese numai de •bună calitate şi a şinilor, scurtarea termenilor de troşani, Petrila şi Lonea au dici, profesori, au poposit în
Fodraice aplicat iniţiativa de a produce cu doara, s-a angajat Ia începutul revizie planificate şi recondi- prezentat pentru minerii din mijlocul ţăranilor muncitori
aceeaşi garnitură de scule mai multe anului să realizeze economii la ţionărl de piese în 5 luni s-a localitate un bogat program din satele Bărăbanţ şi Ciugud.
produse, 'a fost declarat 'fruntaş,-în preţul d'e cost în valoare de artistic. Membrii brigăzilor ştiinţifice au
întrecerea pe profesii, primind titlul dp 500.000 lei. ajuns ca angajamentul luat la discutat cu ţăranii muncitori
cel ¦mai bun fpfjor. El a adus o con începutul anului să fie înde Peste 250 de artişti amatori despre măreţele sarcini prevă
tribuţie însemnată Ia îndeplinirea an Pentru traducerea în viaţă a plinit în proporţie de 50 la su şi-au dat cu acest prilej con zute în proiectul de Directive
gajamentului anual al colectivului sec angajamentului, conducerea în tă. cursul la desfăşurarea progra ale Congresului al IlI-lea al
torului de a reajiza j?7-QQP lei eco; treprinderii a întocmit un plan mului care s-a bucurat de P.M.R. şi au răspuns la între
nomii în producţie. de măsuri tehnico-organizatori- In lupta pentru economii s-au succes. bările ţăranilor muncitori.
c,e. Desfăşurînd larg _întrecerea evidenţiat în mod deosebit, prin
De la începutul junii iunie, n-a fost zi în reducerea timpului pentru re S. MEDREA V. MIRCEA
care forjorul Emeric Cadar să nu-şi de socialistă în cinstea Congresu- corespondent coreşpondenî
vizii, întreţinerea utilajului în-
păşească planul cu 25-3Q.la sută. Spestaco!
Lucrătorii din cadrul sindi
catului lucrătorilor din co
tr-o stare cît mai bună de merţ din oraşul Alba Iulia au
Entuziasm, bucurie, încredere Cea mai mare contribuţie la Defecţiunea a fost înlăturată funcţionare, tov. Constantin lo- prezentat duminică seara pe La examen
— iată atmosfera care domneşte obţinerea acestui succes au adu nete, Victor Dumitru, Gheorghe scena Casei raionale de cultu cu fruntea sus!
în aceste zile în Valea Jiului. s-o minerii de Ia exploatările A- VW / Posa, Marcel Seredinschi şi ră din localitate un spectacol
Gînduri pline de recunoştinţă se ninoasa, Lonea, Petrila, Lupeni Gheorghe Tănase. închinat celui de-al ill-lea
îndreaptă în aceste zile către şi Vulcan, care au economisit Congres al P M.R.
marele eveniment pe care clasa in luna mai aproape 3.000.000
muncitoare din ţara noastră îl lei. Rezultate deosebite a obţinut Zi ele lucru obişnuită. Fur bulgăre mare de şpan ars < NICOLAE VINII LA M. VAJDESEGAN
trăieşte — Congresul al fil-lea şi colectivul termocentralei Pa- nalele ele la Călan merg în care căzuse între con şi pil- i corespondent corespondent
al partidului. Minerii, feroviarii, roşeni, care a realizat pînă la 1
ca şi toţi ceilalţi oameni ai mun iunie o economie de 1.371.000 plin. Oamenii lucrează In nie şi care împiedica închi- <. S s M c e s s i e s i d w i m p n î is'j t i l e p
cii din marele bazin carbonifer, Iei. l jurul aparatelor şi agrega derea conului. Datorită pre- '
făuresc darul lor Congresului zenţei de spirit şi a abnega § O a la p
partidului: mii de tone de căr Oamenii muncii din Valea ta telor7 supraveghind cu aten- ţiei cu care s-a lucrat, pe
bune peste plan, milioane de lei Jiului sînt hotărîţi ca sub con ) ţie mersul fufnalelor. Lg, fiţr- ricolul de deformare a co- . Furnalişiij şi turnătorii uzinei fontă pe m.c. volum util de fur
economii la preţul de cost, pro ducerea înţeleaptă a partidului | naiul nr. 1 începe incărca- nului, din cauza temperaturii ) „Victoria“ Călan au desfăşurat nal. Re graficul întrecerii socia
duse peste plan, un volum de în viitor să obţină realizări şi 5 rea unor noi şarje. Totul mari, de aprindere a podu- { o susţinută întrecere pentru înde liste desfăşurate în cinstea Con
transport sporit. mai însemnate. In acest scop, ( merge normal. Deodată co- lui de la macaraua de şar- <
în cinstea celui de-al 111-lea Con < nul mare se blochează şi ră- jare cît şi arderea instalaţiei plinirea angajamentelor luate în gresului partidului, furnaliştii de
Colectivele de muncă din Va gres, ei şi-au sporit angajamen ) mine deschis. Pe Ungă el ies electrice din cabina de co- ţ
lea Jiului s-au angajat ca pînă tele. Aşa, de pildă, minerii de Ia V flăcări şi gaze. Observipel ăe- mandă. a fost înlăturat la cinstea celui de-al IIMea Con ia Călan au înscris recent, cea
la >cel de-al IlI-lea Congres al Petrila au mărit angajamentul / fccţiunea, maistrul Anton Ră- timp. Nu s-a produs nici o i gres al partidului, in acest scop, de a 7.000 tonă fontă peste sar
partidului să realizeze economii de la 1.000.000 Iei la 1.500.000 ? ceanu, electricianul Miron pagubă. întreaga defecţiune
în valoare de 7.800.000 lei. Dra lei, cei de la Aninoasa de la ; Pop şi lăcătuşul loan Mil- a fost înlăturată fără a se . s-a extins întrecerea pe profesii cinile c!e plan de la începutul
gostea lor faţă de partid, recu 1.400.000 lei Ia 1.500.000 iei, ' Ier. pornesc în fugă spre fur reduce mersul furnalului, în <
noştinţa ce i-o datorează, i-au preparatorii de Ia Petrila cu mai puţin de 15 minute, un > la aproape toate locurile de mun anului, şi aproape 1 milion lei
mobilizat şi mai mult, astfel că 160.000 lei etc. Realizarea aces nal. In scurt timp, cei trei merit deosebit îl are comu- Ş
acum pot raporta depăşirea an tor angajamente sporite va do < se aflau sus la gitul furna- că, temperatura aerului cald in economii la preţul de cost.
gajamentului : în Valea Jiului vedi încă odată dragostea şi ata '? lului, la 45 m. înălţime pe nistul Anton Răceanu, care ţ
s-au înregistrat economii de şamentul muncitorilor din Valea z scările de metal în zig.zag. suflat în furnale a fost mărită. Un succes frumos1 au repurtat
ţ Ajunşi sus au acţionat ime- acţionînd energic şi- ajutat de \
9.329.600 lei, dintre care numai Jiului faţă de partidul nostru. Drept urmare, în această lună şi turnătorii. Ei au reuşit să-şi
diat cu troliu manual închi- ceilalţi doi membri de par- {
în luna mai 5.091.000 Iei. G. IOS1F > ăerea compui — instalaţia s-au realizat cei mai înalţi in- îndeplinească angajamentul a- ANGELA ZANEF -ţ
tid a evitat la , timp defec
L electrică automată nu pu- cjici dp utilizare cunoscuţi pînă nual de a da 200 tone piese a absolvit clasa a Vil-a -j
> tea fi folosită — scoţînd un ţiunea.
acum la furnalele din Călan. turnate peste plgn. l B la şcoala de 7 ani nr. 1 1
Este semnificativ faptul că la
din Hunedoara. Majori-
furnalul nr. 1. de pildă, s-a ob IOS1F CRAŞCA
ţinut încă de fa începutul lunii lăcătuş — uzina „Victoria" t tatea notelor ce le-a pr(- -j
fL mit au fost de 10. Activi
un indice mediu de peste o tonă Călan
L Angela dă examenul de 1
---------------------- am (c: admitere în clasa a Vili-a. i
Penfru oamenii muncii c
ru
i
L
Constructorii de la I.C.S.H. Constructorii de la T.R.C.H. l
au predat siderurgiştilor sîm au depus şi ei eforturi în mun
bătă în noul cvartal de locuinţe că, pentru a întîmpina Congre l
din oraşul Hunedoara încă trei sul partidului cu noi realizări.
blocuri cu un total de 84 apar Astfel, de la începutul anului şi L
tamente. pînă acum, au fost date în folo
sinţa oamenilor muncii din re C
In cadrul angajamentului luat giunea noastră 616 apartamente. t
în cinstea Congresului al III-len La Deva, de pildă, au fost date
al P.M.R., constructorii oraşului în folosinţă în acest an 129 a- t
Hunedoara au dat în folosinţă partamente, la Petroşani 246 a-
partamente, la Lupeni 36 apar L
de la începutul anului şi pînă tamente, în noul oraş munci
toresc din Călan 54 apartamen t
acum, 458 apartamente în blo te, în Cugir 78 apartamente etc. (.
curi. I
Numai pentru minerii din Va l
In perioada care a trecut de lea Jiului în perioada dintre ce L
la cel de-al II-Iea Congres a! le două Congrese ale partidului, l
P.M.R. şi pînă acum, în oraşul s-aii construit şi dat în folosinţă C
2.706 apartamente şi 13 cămine rl
Hunedoara s-au consiruit noi muncitoreşti cu 3.180 de locuri.
blocuri de locuit în care ş-au L CARMEN DRAGO
mutat mai mult de 2.000 de fa
milii de siderurgişti, construc L a fost elevă fruntaşă la -
tori şi alţi oameni ai muncii.
C Şcoala de 7 ani nr. 1 din }
[• Hunedoara. La încheierea 1
^ cursurilor clasei a VII-a I
(_ B, majoritatea notelor pri- *
L mite au fost de 10. Râs- -j
jr punsurile bune ce le dă la -j
v examenul de admitere în j
C lu b nou la C u g ir L clasa a V iii-a dovedesc 1
(_ că şi-a însuşit cunoştinţe î
Sîmbătă seara, în cinstea ce Cu acest prilej, formaţiile ar [ temeinice. 1
lui de-al IlI-lea Congres al tistice ale clubului — corul, or
P.M.R., a fost dat în folosinţă rt 1
noul club muncitoresc din Cugir. chestra, fanfara, echipa de tea-
Clubul are o sală de spectacole, Iru — au prezentat un frumos L
o sală pentru conierinţe, săli program artistic.
pentru repetiţii, pentru bibliote C
că, sală de lectură etc.' C. CONSTANTIN (_
corespondent L
L
rU
V
In satul Ini Aurel Vlaicu
La Hunedoara, în anii de democraţie populară, au inţraţ-în funcţiune o serie de noi agregate siderurgice care au Gu prilejul împlinirii a 50 de ani de miting. Mitingul a fost deschis de
[a primul zbor efectuat de inginerul tov. Alexandru Şuluţiu, prim-secretar
dus la sporirea necontenită a producţiei de metal a ţării. Printre aceste agregate se numără furnalele 5-6, oţelăria Mar- romîn Aurel Vlaicu, în satul ce astăzi al Comitetului raional de partid Orăş-
îi poartă numele, duminică 19 iunie, tie. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Au
tin nouă, oţelăria electrică, laminorul bluming, laminorul de 650 mm. a avut loc un miting închinai rel Niculescu, care a vorbit despre
memoriei pionierului aviaţiei romîne. dezvoltarea aviaţiei în anii regimului
O altă construcţie dfe mare importanţă pentru bunul mers al producţiei Combinatului siderurgic din Hunedoara
In faţa bustului lui Aurel Vlaicu de democraţie populară.
este uzina cocso-ehimică. In cadrul acestei uzine funcţionează în prezent trei baterii de cocs şi o şubsecţie chimică pentru s-a păstrat un moment de reculegere, După miting, comandantul aeroclu
apoi au fost depuse coroane de flori
valorificarea subproduselor cocsului. din partea întreprinderilor şi institu bului regional Hunedoara, tov. Fran-
cisc David, a efectuat cîteva demon
Toate aceste agregate, construite după ultimele cuceriri ale ştiinţei, reprezintă un aspect al ajutorului economia ţiilor din regiunea noastră. straţii de zbor cu planorul iar aero-
modcliştii cercurilor din Hunedoara şi
acordat ţării noastre de marea prietenă din Răsărit —• Uniunea Sovietică. Pe izlazul unde cu 50 de ani în Deva şi-au arătat măiestria în faţa MARIA STROIESCU
unui numeros public, in continuare a fost fruntaşa clasei a
Recent, la uzina cccso-chimică, în cinstea celui de-al IlI-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romîn, a intrat în urmă s-a înălţat pentru prima oară a avut loc o serbare cîmperiească ce VII-a C de la Şcoala me
die O. M. din Hunedoara.
funcţiune o nonă secţie. Este vorba de distileria de gudroane — cea mai mare secţie chimică a combinatului — insta aparatul de zburat, conceput şi con- Pentru examenul de ad
vfrm't rlp Aiirpl Vlaicu a avut loc un mitere în clasa a VlII-a,
laţie cu care pe bună dreptate se pot mînd’ri atît constructorii (întreprinderea de constricţii siderurgice Hunedoara) cît ea s-a pregătit temeinic,
'dină răspunsuri bune.
şi cei cd o exploatează. f
Ea va duce la folosirea mai raţională a produselor rezultate din procesul de fabricare a cocsului metalurgic, ob-
¦ţinîndu-se o serie de noi produse chimice, cum ar fi naftalina, antracenul, creuzotul şi altele. Acestea vor duce la ridica
rea rentabilităţii noilor construcţii, la creşterea eficacităţii economice a investiţiilor.
Clişeul nostru' reprezintă un aspect general al distileriei de gudroane.