Page 72 - 1960-06

>
Nr, 1707
aabMiBTBnmxsEH
In frunte cu comuniştii
Colectivul de muncitori, tehni­
cieni şi ingineri de la mina
Vulcan, desfăşurînd larg întrece­
rea socialistă în cinstea celui
de-al IlI-lea Congres al partidu­
lui, a încheiat bilanţul activităţii un program dinainte stabilit, în
economice pe luna mai cu cele
mai frumoase realizări din isto­
ria minei. Ei au reuşit să reducă
preţul de cost al tonei de căr­
bune nete cp 11,27 lei, realizînd
în acest fel o economie totală
de 525.000 lei.
Izvoarele succesului obţinut îl
constituie exemplul personal al
comuniştilor care s-au situat în
fruntea întrecerii socialiste, care
nu şi-au precupeţit nici un efort
pentru a ajuta brigăzile rămase
în urmă, pentru a mobiliza în­
tregul colectiv în vederea în-
tîmpinării lucrărilor Congresului
cu rezultate cît mai valoroase.
Fiecare miner, tehnician şi in­
giner, a fost îndrumat în direc­
ţia reducerii consumului de lemn
de mină, a reducerii consumului
snecific de energie electrică, re­
ducerea cheltuielilor de secţie şi
a celor de amortisment. Astfel,
la lemnul de mină răşinos, s-au
făcut economii de 0,77 lei pe
tona de cărbune extras. La ca­
pitolul energie electrică, prin re­
Produse m ereu m ai ieftine
Dacă în primele patru luni
ale anului economia la preţul de
cost înregistrată de colectivul
fabricii de ciorapi din Sebeş se
evalua la 240.000 lei, la data de
5 iunie, această sumă a ajuns
la nu mai puţin de 3;r5.000 lei.
Deci, în mai puţin de o lună
şi jumătate s-a realizat o eco­
nomie în valoare de 115.000 lei.
Cum se explică acest salt ?
In primul rînd, trebuie amin-
iit că la începutul lunii mai s-a
ţinut o adunare generală a co­
muniştilor în care problema e-
conomiilor s-a discutat în cele
mai mici amănunte. De atunci,
pentru fiecare muncitoare sau
muncitor, penlru fiecare ajutor
de maistru, maistru, tehnician
sau inginer, economisirea de cît
mai multe fire, de cît mai multe
ace sau coloranţi, de îmbunătă­
ţire a calităţii ciorapilor, a de­
venit una din preocupările cele
mai de seamă. A fost organizată
în cinstea Congresului partidu­
lui întrecerea socialistă pe pro­
fesii în cadrul căreia realizarea
de economii constituie un obiec­
tiv foarte important. Bunăoară,
la secţia cotton, printre alte o-
biective ale întrecerii pe pro­
fesii, figurează şi economisirea
unui ac Ia fiecare decină de cio­
rapi fabricată şi îmbunătăţirea
calităţii cu 2 la sută iar la sec­
ţia depănat, economisirea a 50
grame fire pe cap de muncitor, drul fabricii, deschiderea unui
în fiecare zi etc. Numeroşi mun­ curs de minim tehnic cu sorta-
citori au înregistrat astfel suc­ toarele etc.
cese remarcabile. Tricotorul Si- (Bu ocazia dezbaterii proiec­
Abia sosisem R Â
în sat, lntr-o
după-amiază de
iulie încinsă de
îţi lua hainele
foc in spi­
nare. Un cunoscut mă oprise
în drum :
— Ii fi ostenit I Hai, te cins­
tesc cu un păhăruţ d’e vin.
Nu puteam să-l refuz.
In timp ce-1 urmam în casă
omul continuă să vorbească :
„Ii bun vin u l! Iti dă şfung la
lucru, nu te lasă să te mole­
şeşti, zău a ş a ! Hai ia ! Ia şi
gustă I
Luai paharul şi-l dădui peste
cap. Bun vin.
— Hai să te omenesc şi cu o
tîrucă slănină, de-aia ostoită...
— Bine, bade Cornel — că
aşa-1 chema pe cunoscutul meu
— dacă aşa vrei dumneata...
Tăiai o şcleafă de slănină şi
începui să mănînc pe-ndelete,
împreună cu badea Cornel.
— Prjma-iux! o lăudă omul
cu mindrie. Mai bună ca un­
tul.
_ Foarte bună — întăresc
cu.
— Cum să nu fie, că a stat
chiar lingă fereastra turnului.
— Care turn ?
— O, cum ? ! Chiar nu ştii ?
Apoi, dacă nu, iacă ţi-oi spune
eu... Slănină fragedă ca la noi
în sat n-ai să găseşti nici dacă
îi umbla cu opinci de fier.
Badea Cornel se opri încur­
cat, văzîndu-mă zîmbind, încer-
cînd să se corecteze.
— Vai, dar ce zic eu ? Că
ducerea consumului specific cu
20 la sută, s-a făcut o economie
de 185.000 lei. Această reducere
a consumului specific de energie
electrică se datoreşte exploatării
raţionale a compresoarelor după
funcţie de necesarul de aer com­
primat pentru asigurarea unui
randament sporit.
Peste 255.000 lei economii
s-au obţinut în luna mai şi prin
bonificaţiile primite de la pre-
paraţiile din Lupeni şi Petrila,
pentru calitatea superioară a
cărbunelui extras.
Datorită folosirii judicioase a
utilajului existent, s-au făcut e-
conomii la amortisment în va­
loare de 124.000 lei.
De remarcat este faptul că la
obţinerea acestor succese, o mare
contribuţie au adus brigăzile
care înainte nu-şi realizau sar­
cinile de plan. Ridicarea brigă­
zilor rămase în urmă la nivelul
ralizărilor medii ale brigăzilor
fruntaşe, se datoreşte ajutorului
substanţial pe care l-au acordat
comuniştii care conduc brigăzi
fruntaşe. Astfel, brigăzile con­
duse de comuniştii Hunyadi loan
şi Boyte Pavel au ajutat în mod
practic brigada condusă de Lo-
mion Muntean de pildă, a eco­ tului de Directive ale celui de-al te să găsească ceva nou, să fa­
nomisit de la 1 mai şi pînă la IlI-lea Congres al P.M.R., co­ că activitatea tovarăşilor săi
data de 5 iunie 270 ace şi a de­ lectivele de niuncă ale secţiilor mai uşoară, mai productivă.
păşit planul la calitate cu peste fabricii şi-au reînnoit angaja­ In trecut, cină fabricile şi u-
8 la1 sută, Petru Şara a econo­ mentele în întrecerea socialistă zinele aparţineau capitaliştilor,
misit 250 ace etc.
Economiile la fire, realizate Colectivul secţiei vopsitorie bu­
în luna mai de colectivul secţiei năoară, s-a angajat să realizeze
depănat, se evaluează la peste în fiecare lună economii în va­
700 lei. Printre fruntaşele aces­ loare de cej puţin 13.000 lei.
tei secţii se numără muncitoare­
le Letiţia Bian, Elisabeta Fili-
mon. Ioana Dicu şi Maria Var-
vara.
In perioada de care ne o cu -' privire la reducerea continuă a
păm, s-a instituit un control şi preţului de cost al produselor şi
o evidenţă mai îndeaproape u hotărîrea lor de a le traduce în
economiilor. Evidenţa economii­ viaţă, se concretizează în rea­
lor pe fabrică se face acum din
5 în ,5 zile, iar în cadrul secţii­ 5 zile ale lunii iunie, economia
lor acest lucru se face zilnic.
La realizările amintite a con­
tribuit în mare măsură şi îm
făptuirea propunerilor făcute de
comisiile organizate pe secţii şi
întreprindere pentru descoperi­
rea şi folosirea rezervelor inter­
ne. Printre cele mai însemnate
propuneri făcute de aceste co­
L 7 6 3 . 6 6 3 l e î e c o n o m i imisii se numără : înlocuirea şai­
belor vechi la maşinile circulare
cu altele noi, mai mari, prin ca­
re productivitatea muncii a cres­
cut cu circa 30 la sută ; lărgirea
zonelor de deservire la locurile
de muncă : calificarea a încă 40
de muncitoare prin deschiderea
unor cursuri de calificare în ca­ de combustibil şi energie şi mă rind viteza de laminare, colecti­
MASITELE
— SCHIŢĂ —
doar dumneata nu umbli cu
opinci 1 Dar, ştii, aşa-i poves­
tea şi dacă o retezi îi scurtezi
din frumuseţe.
— Zii, bade Cornel, nu te sfii,
că n-am de ce să mă mînii.
Poate c-am purtat şi eu opin-
cute cînd eram mai mic. Că pe
acele vremuri...
— No, îi bine dacă nu te
superi... Să vezi cum e poves­
tea. Se zice că odată, mai de
mult, i-a venit unui sas în cap
să-şi spînzure slănina să "se
zvînte în turnul cetăţii vechi
ce o vezi ridicată acolo, bătîn-
d-o vînturile, trăgînd-o curen­
tul. După un timp omul, cer-
cetînd-o, a văzut că slănina i
s-a frăgezit de o puteai tăia
cu un fir de păr. N-a spus ni­
mănui de asta, pînă i s-a dus
vestea că umblă ca bolundul
prin turn. Atunci, să astupe
gura celor ce-o aveau spartă,
a spus curii îi vestea-povestea',
cum' şi de ce' a ajuns ca: slănină
bună ca a lui să nu ftlai aibă
nimeni în tot satul.
Aşa se face că în iarna a’-
ceea, după ce grăsunii guiţau
pentru ultima dată, oamenii
s-au prins să le agaţe cojoacele
de şoric şi unsoare în turnul
cu pricina, să se frăgezească, s-a făcut pace i
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
mm m
Campionaiul Categoria B la fotbal
regional de fotbal
konagy Carol, arătîndu-i felul SERIA III-a
în care trebuie făcută armarea SERIA II-A
şi organizarea muncii în şcopul Tractorul Or. Stalin —¦ Rapid Cluj
bunei desfăşurări a procesului Duminică s-a desfăşurat ultima eta­
de producţie. 2-â; Recolta Cărei — A.M.E.F.A- 1-0 !
pă a campionatului regional de fotbal, Gaz Meţan Mediaş — Chimia Făgă­
De asemenea, merită a fi su­ raş 0-2; C-S.A1. Baia Mare — C.o.
bliniat faptul că întrecerea so­ serja a U-a, lată rezultatele tehnice Corvinul 2-1 ; C.F.R. Arad — Indus­
cialistă a fost ridicată pe o tria Sîrmei C- Turzii 3-1 ; C.F.R. Cluj
treaptă superioară — întrecerea înregistrate: — A.S.A. Sibiu 2-0; C.S. Oradea —
socialistă pe profesii. In această C.S. Tg. Mpreş 4-0.
formă de întrecere în cursul lu­ C.F.R. Teiuş —Metalul Crişcior 2-0
nii mai au fost antrenate un
număr de 24 brigăzi. După o (1-0); Aurul Zlatna — Unirea Alba
lună de întrecere, cele mai fru­
moase realizări au fost obţiim'' 1-2 (0-1j ; Minerul Deva — Gertcj
de brigăzile conduse de comu­
niştii Hunyadi Ioari si Boyte 7-0 (2-0) : Rapid Deva — Şurjanai CLASAMENTUL
Carol de la sectorul III, Trăian
Păcurar de la sectorul II, Mi- Petreşti 10,0 (5-0) ; Aurul Brad — 1. Corvinul Huned. 2514 8 355:22 36
kloş Laurenţiu de la sectorul I, 2. C.S.M. B. Mare 2514 6 550:22 34
Ştefan Jina de la sectorul IV U. M- Cugir 4-1. (Meciul s-a jucat
şi Ştefan Pali.
joi). 3. C.S. Oradea 2514 5 643:25 33
In prezent, minerii din Vulcan 4. Recolta Cărei 2510 7 8 35:35 27
luptă cu eforturi sporite pentru CLASAMENTUL
ridicarea productivităţii muncii,
1. Aurul Brad 26 213 2 113:16 45 5. Industria S. C. T. 25 8 9 8 39:34 25
îmbunătăţirea calităţii cărbune­
2. Minerul Deva 26 19 4 3 80:ţl 42 6. A.S.A. Sibiu 25 6 12 7 33:31 24
lui cocsificabil şi energetic, pen­
3. Sebeşul Sebeş 26 17 3 6 58:28 37 7. C.F.R. Cluj 25 tl 2 12 33:34 24
tru recuperarea pierderilor înre­
4. U.M. Cugir 26 13 7 6 49:30 33 8. Rapid Cluj 25 8 8 9 30:35 24
gistrate la începutul anului. Ei 9. A.M.E.F.A. 25 94 1222:29 22
întotdeauna a fost frumos griul cristurenilor clar anul acesta întrece 5. Unirea Alba 26(1 7 8 60:44 20 10. Gaz Metan 25 78 1024:41 22
aşteptările. Recolta va fi bogată, colectiviştii vor cunoaşte şi mai mult
belşugul. 6. Aurul Zlatna 2610 9 7 53:42 29
In clişeu: loan Peter, p- ,edintele G.A.G. şi şeful de echipă Dipnisie 7. C.F.R. Teiuş 2611 6 0 40:47 28 11. Tracţ. O. Stalin 25 69 1026:27 21
Furca privesc plini de bucurie bobul plin al spicelor. 12. Chimia Făgăraş 25 93 1330:47 21
8. Melahiţ Crişcior 2010 8 8 45:56 28
:e L-
9. Rapid Deva 26 0 7 10 50:56 25 13. C.F.R. Arad 25 84 1323:33 20
Datorita partidului
tO. Locomot. Alba 26 8 4 14 48:63 20 14. C.S. Tg. Mureş 25 73 1519:47 17
Partidul ne-a învăţat că pen­ vis. Maiştrii şi inginerii de pe
It. Certej 20 6 3 17 27:66 15 ULTIMA ETAPA
12. Şurianul Petreşti 26 4 3 19 18:00 U C.S. Tg. Mureş — G.S.M. Baia Aîar
re; Industria Sîrmei C. Turzii —
' C.F.R. Clu;.; A.S.A. Sibiu — C.F.R.
Arad; Rapid Cluj — C-S. Oradea;
Primul mscf de baraj Chimia Făgăraş — Recolta Cărei;
sînt hotărîţi să lupte neobosit tru a construi lucruri măreţe, atunci erau prea îndepărtaţi de Minemul Aninqţaşg—Ayru! A.M.E.F.A. — C. S. Corvinul: Gaz
pentru înfăptuirea sarcinilor tra­ pentru a ne crea o viaţă îmbel­ muncitori, incit nici nu aş fi Metan Mediaş — Tractorul Or. Stalin.
sate de cel de-al IlI-lea Congres şugată, este necesar ca fiecare îndrăznit să le cer ajutor. As­ Brad 2-3 IQ-H
al partidului. dintre noi să devină un neobo­ tăzi, însă. datorită luptei par­
sit căutător al noului. Astăzi nu tidului s-a ajuns ca fabricile, Duminică la Aninoasa s-a dis­
I. GUDASZ există muncitor, maistru, teh­ uzinele, minele, să fie ale noa­ putat primul meci de baraj din-
ţre fruntaşele campipnatului re­
nician sau inginer care să nu stre, s-a ridicat o intelectuali­ gional de fotbal. Minerul Ani­ Categoria A la fotbal
noasa şi Aurul Brad.
fie atras din inimă de clocotul tate nouă din rînăurile noastre. REZULTATELE ULTIMEI ETAPE:
muncii creatoare. Fiecare la lo­ Cu sprijinul acesteia, sute şi Dacă jocul nu a corespuns G.C.A. — Ştiinţa 2-2; Farul — Dina-
cul său de muncă se străduieş­ mii de muncitori asemenea mie întru totul, în schimb evoluţia mo Bucureşti 3-1 ; Progresul — Dina-
scorului a fost interesantă dînd mo Bacău 5-2; Steagul Roşu — Ra­
pot să studieze şi să-Şi reali­ mulţe emoţii. După ce Aurul în­ pid 4-1 ; U.T.A. — Jiul 3-0; Minerul
zeze orice idei inovatoare. Ca scrie primul gol în repriza I-a, — Petrolul 1-2.
dovadă stă însuşi faptul că din Minerul egalează în repriza
1940 şi pînă in prezent am r^n- doua. Apoi din nou înscrie Au­
lizat peste 80 de inovaţii. A- rul iar Minerul egalează. Mai
proape toate acestea sint apli­ era doar un minut de joc. şt Au­
cate cu succes. Pentru realiza­ rul conducea cu 3-2 pentru ca
rea lor mi s-a pus la îndemînă Minerii! să egaleze. Scor final CLASAMENTUL
tot ce mi-a fost necesar. Din 3-3 (0-1).
pentru realizarea de economii. aceasta n-ar fi fost posibil, partea cabinetului tehnic, a in­ 1. G.C.A. 21 14 4 3 48:24 32
ginerilor şi tehnicienilor din a- Au înscris Vlad, Furnea şi
fiind în defavoarea muncitori­ telier am primit îndrumări pre­ Dan pentru Minerul, Murzacu, 2. Steagul Roşu 22 9 9 4’47:34 27
lor. Fiindcă o inovaţie adusă ţioase. Pe lingă aceasta, dună. Dula şi Schjlet pentru Aurul.
maşinii patronilor dycea la in­ realizarea lor, toate inovaţiile 3. Farul 22 9 6 7 37:34 2ţ
tensificarea exploatării, la în­ 'mi-au fost recompensate. Duminică cele două echipe
locuirea mîinii de lucru, la a- vor disputa al doilea meci. la 4. Ştiinţa Cluj 22 7 10 5 34:32 24
runcarea muncitorului în stra­ In proiectul de Directive ale Brad.
dă, pradă mizeriei. In trecut cehă de-al IlI-lea Congres al 5. Dinamo Bacău 22 9 6 7 31:33 24
chiar dacă ai fi vrut să înveţi. P.M.R se arată că în urm ătorii
Entuziasmul cu care întregul să te perfecţionezi in meserie, ani se va: pune- un accent deo­ 6. Petrolul 21 8 7 6 32:22 23
colectiv de muncă al fabricii n-o puteai face. neavînd condi­ sebit pe introducerea tehnicii
„Sebeşul“ a îmbrăţişat prevede­ ţiile necesare create. noi. pe sporirea productivităţii 7. Dinamo Buc. 22 6 9 7 29:29 21
rile proiectului de Directive cu muncii şi reducerea preţului de
Fu de mic eram îndrăgostit cosţ. In acest sens. nouă. inova­ 8. U.T.A. 20 8 5 7 24:25 21
de maşini, visam să le pot pă­ torilor. ne revin sarcini, deose­
trunde tainele, să le pot con­ bite. Va trebui să depunem toa­ 9. Progresul 22 7 5 10 36:39 19
te eforturile ca prevederile pro­
strui cu mîinile mele. Pe atunci iectului de Directive să prindă 10. Rapid 22 5 8 9 30:34 18
insă, deşi am ajuns să lucrez viaţă. In ce mă priveşte, luua 11. Minerul 22 5 6 11 27:37 16
intr-im atelier, Ungă maşini, aceasta, mi-am propus să rea­ 12. Jiul 22 2 7 13 17:49 11
n-am putut scţ-rni realizez acesţ lizez trei inovaţii: „Garnitură
lizările zilnice. Astfel, în numai metalică la ciocanul de 1-500 Echipa feminină de handbal a R. P. Romîne
realizată pe fabrică la preţul de lcg.‘‘, „Dispozitiv pentru reglat a ouoeriî titlu! ele campioană mondială
cost se ridică la peste 15.000 lei.
şuruburi şi piuliţe“ şi „Presă După un şir de victorii, echi­ cialiştilor din diferite ţări pre­
GH. COMSUTA
pentru tăiat hirtie gudronată“. pa feminină de handbal a R.P¦ zenţi la ediţia din acest an a
EUGEN DELAMEEA Romîne a întîlnit în finală du­ campionatului mondial, că sint
ajustor la atelierele C.F.R.
minică după-amiază pe stadio­ cele mai bune din lume la a-
Simeria
IN CINCI LUNI nul Ajax din Amsterdam, echi­ cest sport. Echipa naţională a
pa Austriei, asupra căreia a Vf dovadă de o bună pregăti­
obţinuţ o victorie categorică cu re tehnică şi fizică, de o con­
scorul de 10-2 (7-0). cepţie superioară de joc şi de
Jucătoarele noastre au con­ dorinţa fierbine de a reprezen­
Colectivul laminorului de 650 mpi. de Ia C. S. Hunedoara s-p firmat părerea, unanimă a spe­ ta cu cinste sportul romînesc,
angajat ca în cinstea Congresului partidului să realizeze în lu­ •2 ®;
na mai 600.000 lei economii la preţul de cost al producţiei.
Desfăşurînd o întrecere susţinută pentru realizarea angajamen­ Manifestări sportive în cinstea celui
tului luat, reducînd rebuturile, micşonnd consumurile specifice
de-al ll!-!ea Congres al partidului
Victoriile au revenit: la fete e-
chipei locale cu scorul de 3-0,
vul laminorului de 650 mm. a reuşit să realizeze în (una mai ,, ... , . !ar |a băieţi oaspeţilor cu scorul
857.000 lei economii Ia preţul de cost, depăşindu-şi astfel anga­ e terenul şcohi pedagogice de 3-2.
I. SIMIOM
jamentul cu 257.000 lei. De la începutul anului şi pînă la 1 m P R O G B Â M U L B E din oraşul Deva s-au disputat corespondent
iunie s-au realizat economii la preţpl de cost de 1.763.663 lei. ieri jocurile amicale (terninin şi Box
masculin) dintre echipele Corvi­
nul Deva şi Parîngul Petroşani.
— Ba nu s-o făcut. 22 IUNIE 1960 In faţa a pesle 400 de spec­
— De ce ? tatori, s-a desfăşurat duminică
— Păi, ce crezi dumneata că Programul I : 7,15 Muzică corală la Lupeni o întîlnire amicală de
romînească; 7,30 Sfatul medicului: box între echipele Minerul Lu­
noi am stat pe loc cu colecti­ Despre vitamine; 7,45 Melodii popu­ peni şi C.S.M. Sibiu. Victoria
lare romîneşti şi ale minorităţilor na­ a revenit localnicilor cir scorul
va ? ! He-he ! In fiecare săp- ţionale ; 8,00 Din presa de astăzi; 22 IUNIE 1960 de 9-7.
8.30 Muzică simfonică; 9,00 Muzică
tămînă mai intrau cîte două- ¦uşoară ; 9,30 Vreau să ştiu (Reluare) ; DEVA: Prima zi de pace; Is­ I. CIORTEA
9.50 Muzică populară sovietică; 11,03 teţul saşco ; ALBA IULIA : Ani corespondent
după felul sasului... In vreo trei familii în colectivă. Muzică uşoară din ţări prietene; 12,00 de zbucium ; Andreica ; BRAD :
3—.4 ani, tot satul se adunase — E, şi asta e rău ? Emisiune literară : 12,45 Muzică instru­ Mumu; ILIA: Pentru 100.000 Cic!o~turism
mentală ; 14,42 Muzică populară din de mărci; HAŢEG: Voci în in­
cu slăninile în turn. Se dusese — Nu, vai de mine ! Dar ăs­ Dobrogea; 15,40 Orchestre de muzică sulă; HUNEDOARA: Reîntoar­ Sîmbătă dimineaţa, un lot de
uşoară ; 16,15 Vorbeşte Moscova ! ; cerea ; ORAŞTIE: Mingea; 25 tineri de la Asociaţia Parîn­
vestea că slănină ca în satul tora trebuia să le creăm iarăşi 17,15 Muzică uşoară; 17,30 In slujba 105 la sută alibi; PETROŞANI: gul Lonea a plecat într-o cursă
patriei; 18,30 Inovatori şi inovaţii; Reîntoarcerea; Valurile Dună­ de ciclo-turism pe ruta : Lo-
nost’ nu-i nicăieri. Cînd mer­ „spaţiu“. Şi iar nu mai încă­ 19,35 Muzică populară romînească ; rii ; SEBEŞ: Vise de duminică; nea-Petroşani-Livezeni-Valea Sa-
21,00 Gîntece populare romîneşti; 21,15 SIMERIA : Un meci neobişnuit; duiui-Tg. Jiu-Mina Rovinari şi
geam cu ea în tîrg, la Sebeş, peau slăninile pe locurile fixa­ Jurnalul’satelor; 21,45 Muzică uşoară; I.ONEA : in zgomotul roţilor ; retur, parcurgînd 168 km.
22.30 Din muzica popoarelor. TEIUŞ: Evadare din um bră;
trecea la vînzare de gîndeai te, că şl noilor veniţi, după cîte ZLATNA : Căsătoria Lorenz : S. BĂI OlU
Programul II: 15,00 Muzică de es­ APOLDUL DE SUS: Prietenul corespondent
că-i camfor... Ei, da’ iată că un an li se dublau veniturile... tradă ; 16,15 Afazică instrumentală; regăsit.
16.50 Gurs de limba rusă ; 17,20 Din
odată cu colectivizarea începu — Şl ce-aţi făcut atunci ? Antologia poeziei noastre contempora­
ne ; 17,30 Jocuri populare romîneşti;
o gîlceavă. — Ce să facem ? Le-am rfiai 17.50 Răspundem ascultătorilor; 18,05
Muzică din, filme de compozitori so­
— Ce gîlceavă, baci Cornel ? luat „rămăşiţelor“ din „spa­ vietici; 18,23 Concertul pentru pian şi
orchestră de Paul Constantinescu;
— Gîlceavă mare ! După trei ţiu“, că şi aşa erau jigărite rău, 19.30 Fragmente din opera „Kneazul
Igor“ de Borodin ; 20,00 Milzică uşoa­
ani, la colectivişti nu le mai mai mult goale stăteau grin­ ră ; 20,30 Seară literară ; 21,10 Anul
Olimpic 1960; 21,20 Din cînteccle re­
încăpeau slăninile în turn. zile şi locurile lor... voluţionare ale popoarelor: 21,40 Mu­
zică populară romînească; 22,00 Mu­
— De ce nu le încăpeau, baci Un timp omul tăcu, apoi con­ zică uşoară; 22,30 Moment poetic:
Alexei Surkov; 22,35 Program de
Cornel ? tinuă brusc. fangoiîri.
—.• De ce ? Iacă, întrebi şi —¦ Eh’ei, da’ ştii că Se-acum BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00,
7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00,
'dumneata aşa-., parcă n-ai ştii... iar am intrat la bucluc ? Cred 20.00, 22,00, 23,52 (programul I), 14,00,
16.00, ÎS,00, 21,00, 23,00 (programul
— Nu-mi pot da cu socotea­ că trebuie să ne facem un nou ii); ÎNTREPRINDEREA d e g o s p o d ă r ie
la, crede'-îriă I turn. Nu mai e loc.
— N o ! Apoi oamenii din co­ —- Mai luaţi din spaţiul „ră­ ORĂŞENEASCA DEVA
lectivă; — cum se şi cuvine ! — măşiţelor“ 1 '
au început să trăiască de.acum’ — Dintr-al cui ? Slr. Emanoil G ojdu, 7 5 , fefefon iniei*. 1 0
mai omeneşte, tăind fiecare Baci Cornel începu să rîdă
pord, nu ca în trecut, unu ci cît îl ţinea gura. EXECUTĂ:
penfru înfreprinderi şi populafie
chiar trtai mulţi T doi, trei... —> D-apoi pînă cînd să ne
— Şi ? tot fleşerim cu „spaţiu“ acela,
că doar de azi dimineaţă or fă ­
. --h Curb „şi“ ? Din pricina cut cerere toate „rămăşiţele“.
asta nu mai era loc în turn... De-aia ne bate gîncful să ridi­ m C o n s t r u c ţ i i şi reparaţii de
De-aia a1 trebuit să impărţim' căm un turn nou, că în cel
locurile în turn. Pentru a face
rind'uială am pu? grinzi noi,
construcţii
B Zugrăveli şi vopsitorie
vechi n-o să mai putem încă­
pea... D e h ! Colectiviştii o duc
Se care să agăţăm slănina. Co­ mai bine decît „rămăşiţele“ şi l p in sta la ţii de apă, canal şi
lectiviştii intr-o parte, indivi­
dualii cu „rămăşiţele“ lor în
n-o să fie mulţumiţi cu spaţiul t încălziri centrale
cel dinainte... vechi...
alta.
—i Ei, şi de acum sigur că
| Plata prin viram ent sau numerar )
PETRE Ţi RĂU