Page 75 - 1960-06
P. 75
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1709
Congresul al III - lea a ui Muncitoresc Romfn
Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica
Tovarăşi, De mare Importanţă pentru perfecţiona, funcţiile economlco-onganlzatorlce şl cul vln diferitelor organe 'de conducere, în disciplinei de stat, controlul îndeplinirii terii răspunderii faţă de Interesele oame
rea activităţii statului în domeniul plani tural-educative „este menit să crească, să drumare şl control, grija pentru califi hotărîrilor, analizarea colectivă în spirit nilor muncii, al îndeplinirii conştiincioase
Raportul Comitetului Central prezentat ficării economice a fost faptul, relevat în se dezvolte şl să se întărească, cuprlnzînd carea superioară a acestora, trebuie să critic şt autocritic a muncii, aprecierea a sarcinilor ce li se dau şi al respectării
Congresului de cătr© tovarăşul Ghcorghe Raport, că în perioada care a trecut de la întreaga activitate principală a societăţii constituie preocuparea permanentă atît a justă, obiectivă a metodelor folosit© şi a disciplinei de stat, al folosirii metodelor
Gheorghiu-De.i cuprinde o analiză pro Congresul al II-lea, Comitetul Central al organizate". miniştrilor cît şl a tuturor cadrelor de răs rezultatelor obţinute sînt principalei© căi leniniste de muncă, al întăririi legăturilor
fundă şi multilaterală a activităţii des partidului a analizat sistematic planurile pundere din organele administraţiei de prin car© se asigură desfăşurarea unei cu !masele largi ale celor ce muncesc.
făşurate de partid în perioada de la cel anuale de dezvoltare economică, aspectele Tovarăşi, stat central© şl locale. munci rodnic© în aparatul de stat.
de-al 11-lea Congres şi pînă în prezent. noi rezultate din experienţa concretă a In procesul desăvîrşirii construcţiei so întărirea şi perfecţionarea muncii de
Pătruns c’e spiritul marxlsm-leninismului. executării planului de stat, dînd îndrumări cialiste, cînd activitatea economică şl cul- Miniştrii, celelalte cadre din instituţiile Dezvoltarea continuă a democraţiei so partid în rîndurile lucrătorilor aparatului
raportul scoate în evidenţă, prin însăşi pentru perfecţionarea continuă, pe par tural-educativă la o extindere tot mai centrale de stat au obligaţia de a sprijini cialiste, înmulţirea formelor şi metodelor de stat constituie o sarcină permanentă.
forţa de convingere a faptelor, justeţea curs, a proporţiilor dintre diferitele ramuri mare, sporesc sarcinile statutul nostru. efectiv unităţile din subordine în descope. prin care masele muncitoare participă la Organizaţiile de partid au datoria să des
liniei politico generale a partidului în ale vieţii economice pentru eliminarea Este necesar să ne ocupăm în continuare rtrea şi valorificarea rezervelor interne din viaţa de stat şl obştească constituie o ca făşoare o susţinută muncă de educare a
dreptată spre construirea orînduirii so neajunsurilor, aslgurînc’u-se dezvoltarea de ridicarea nivelului activităţii tuturor întreprinderi, perfecţionarea proceselor racteristică a dezvoltării viitoare a sta acestor lucrători in spiritul marxism-leni-
cialiste — linie care prevede Industriali armonioasă a economiei !naţionale în di organelor de stat centrale şi locale. In pre tehnologice, asigurarea progresului tehnic, tului nostru. Pe măsură ce societatea noa nismulul, să cultive respectul şi grija faţă
zarea socialistă a ţarii noastre, dezvol recţia şi ritmurile stabilit© de partid. zent în munca unor ministere şi sfaturi realizarea Indicilor de plan în ce pri stră înaintează p© calea socialismului ca de nevoile oamenilor muncii, devotamen
tarea cu precădere a industriei grele şi populare, dintre care unele au fost pe veşte creşterea producţiei şl productivi pătă un rol tot mat mare opinia publică tul nemărginit pentru cauza socialismu
îndeosebi a Industriei constructoare de Plenara Comitetului Central din decem. hună dreptate criticate în raportul Comi tăţii muncii, reducerea preţului de cost şi socialistă în combaterea manifestărilor de lui, sentimentul răspunderii pentru înde
maşini, transformarea socialistă a agricul brl© 1959, luînd în consideraţie experlen tetului Central, stăruie încă o seri© de lip realizarea de produse de calitate supe încălcare a regulilor de convieţuire so plinirea întocmai şi la timp a hotărîrilor
turii, desfăşurarea revoluţiei culturale. ţa căpătată în timpul pregătirii proiectului suri. Ministerele trebuie să se preocupe rioară. Pentru aceasta el trebuie să cu cialistă, a legalităţii populare. In prezent de partid şl de stat. Ele trebuie să dez
de Directive a tras concluzia că în stadiul mai mult de creşterea eficienţei economi noască bine realitatea din întreprinderi şi s-a ajuns la situaţia că organizaţiile ob volte în rîndurile aparatului de stat spi
înfăptuirea consecventă a acestei poli la care a ajuns economia noastră naţiona ce a investiţiilor, de folosirea raţională a şantier© de construcţie, acolo unde cifre şteşti. masei© largi a căror conştiinţă so ritul de vigilenţă revoluţionară, intransi
tici a avut drept rezultat crearea bazei lă est© potrivită crearea unor organisme capacităţilor de producţie existente, de cialistă est© în creştere pot să contribuie genţa faţă de lipsuri, Iniţiativa şi perse
economice a socialismului în ţara noastră. economice regionale, ca organ© ajutătoare le de plan devin realitate, să activeze în mal mult la educarea cetăţenilor care mai verenţa în munca de organizare şi mobi
Realizarea cu succes a sarcinilor cuprinse ale comitetelor regionale d© partid şi ale cît mai strînsă conlucrare cu sindicatele
sfaturilor populare regional© în coordona respectarea strictă a normelor privind
în DirectiveLe celui de-al Il-lea Congres rea activităţii economice pe plan local consumurile de materiale şi materii prime, şl organel© de partid, în contact tot mai păstrează încă înclinaţii antisociale. Tre lizare a activităţii creatoare a maselor
al Partidului a asigurat creşterea puter de calitatea şi preţul de cost al produse strîns cu muncitorii, tehnicienii, inginerii, buie ca organel© He stat să se sprijine populare.
nică a forţelor do producţie, extinderea In perioada desăvîrşirii construcţiei so efectiv p© munca educativă dusă de orga
şl consolidarea relaţiilor do producţie so cialiste, apărarea proprietăţii obşteşti asu lor, de rentabilizarea întreprinderilor. Mi să le cunoască preocupările de producţie, nizaţiile obşteşti. Tovarăşi,
cialiste, dezvoltarea proporţională mereu pra mijloacelor de producţie devine tot nisterul Industriei Grele să nu tolereze .să ţină seama de propunerile şi crlticlle
ascendentă a economiei naţionale şi, pe a- punerea în fabricaţie a unor maşini şl in- Este necesară perfecţionarea în conti
ceastă cale, creşterea simţitoare a nive mai mult o sarcină a organizaţiilor obş stalaţl). depăşit© din punct de vedere teh juste ale celor care lucrează nemijlocit în nuare a formelor şl metodelor de atragere Succesele obţinute în construirea socia
lului de trai al celor oe muncesc. In pre teşti, o datorie patriotică a tuturor oame nic şi cu un randament nesatisfăcător-—să a maselor muncitoare la conducerea tre. lismului şl perspectivele oe se deschid în
zent ţara noastră dispune de o pu nilor muncii. Trebuie combătute şi pe îmbunătăţească calitatea oţelurilor, a ma producţie. * burilor de stat şl economice. Multe lucruri faţa ţârii noastre constituie o strălucită
ternică bază tehnico-materială care per viitor manifestările de neglijenţă şi nepă şinilor şi utilajelor fabricat© de întreprin
sare în gospodărirea avutului obştesc, tre. Miniştrii, directorii generali, toţi lucră, demonstraţie a ceea ce poate înfăptui un
mite dezvoltarea într-un ritm mai înalt bule respectată cu stricteţe legalitatea derile sale. torll de răspundere din instituţiile cen vor putea înfăptui organele locale ale pu
a economiei naţionale în anii ce urmează. terii de stat dacă s© vor sprijini pe ajuto
Aceste victorii de importanţă istorică con populară. Ministerul Industriei Petrolului şl Chi trale de stat trebui© să păstreze legături rul organizaţiilor obşteşti în antrenarea popor liber, care îşi desfăşoară nestînje-
stitute o dovadă a forţei şl vitalităţii o- miei să acorde atenţia cuvenită dezvoltă strînse cu organele de partid locale, să se populaţiei la acţiuni patrlottoe pentru în nlt întreaga sa forţă creatoare, pusă în
rîr.dulrit de stat democrat-populare, a Principiile marxlsm-leninismului ne a- rii producţiei materialelor sintetic© chi Informez© de la acestea asupra stării de frumuseţarea oraşelor şi satelor, realizarea slujba înfloriri! patriei şt a creşterii nive
superiorităţii socialismului faţă de capi rată că formele de organizare şi metodele mice esenţiale cum sînt melanină, poli- lucruri din întreprinderile îndrumate de lului de trai al celor ce muncesc.
talism. do activitate ale statului socialist se per esterii, răşinile sintetice, să înlăture ten el, să le împărtăşească constatările lor deş- de lucrări de ameliorare în agricultură,
fecţionează continuu. Acestea trebuie să dinţa de a face concurenţă altor departa grăbirea construcţiilor de locuinţe <?1 în Prin hotărîrile pe care este chemat să
In !perioada de la Congresul al II-lea şl corespundă necesităţilor dezvoltării socia mente fie prin crearea de întreprinderi pre activitatea întreprinderilor şl modul treţinerea fondului locativ, şl altele. le la, Congresul nostru se înscrie ca un
pînă în prezent a crescut continuu rolul le, altfel ele pot frîna progresul ţării. Apli- producătoare d© bunuri de consum din în care înţeleg ©I rezolvarea diferitelor eveniment istoric în viaţa partidului şi a
conducător şi organizator al partidului în cîndu-se cu consecvenţă principiul centra material plastic (confecţii), fie prin aceea Experienţa de pînă acum arată ce întregului popor muncitor, Raportul Co
construcţia economică, culturală, de 6tat. lismului democratic au fost luate măsuri de a fabrica unele utilaje care, evident, probleme' al© acestora; să stabilească în eficacitate !mare are desfăşurarea con mitetului Central prezentat în faţa Con
Unitatea rîndurilor partidului, coeziunea de perfecţionare a formelor de organizare pot fi asigurate în condiţii mai bune de comun măsuri pentru ridicarea activităţii trolului obştesc asupra diverselor ramuri gresului cuprinde un măreţ program de
sa organizatorică şl ideologică sînt mat pu a statului democrat-popular, de îmbunătă Ministerul Industriei Grele. Institutele de economlco-flnanciare a întreprinderilor la de activitate economlco-sociale. Partici luptă pentru un nou şl puternic avînt al
ternice decît orieînd. S-a întărit controlul ţire a metodelor sale de conducere a cons un nivel mal înalt. parea organizaţiilor de masă la înfăptuirea economiei şl culturii socialiste. El se ca
de partid asupra activităţii organelor de trucţiei socialiste. cercetări ştiinţifice pendinte do Ministe controlului obştesc va duce la o îmbunătă racterizează prin fidelitatea nestrămutată
stat, economice şl obşteşti- S-a îmbunătă Este necesar să no preocupăm în con ţire însemnată a funcţionării reţelei co faţă de învăţătura marxist-leninistă, prin
ţit munca organizaţiilor de partid, a cres In perioada car© a trecut de la Congre rul Industriei Petrolului şl Chimiei să fie tinuare de perfecţionarea relaţiilor dintre merciale ş! de deservire a populaţiei, cît cunoaşterea profundă a realităţilor din
cut rolul lor în rezolvarea problemelor sul al II-lea al partidului s-a îmbunătăţit îndrumate pentru a lichida rămînerea în minister© şl sfaturi populare, întărind ca şt a policlinicilor, spitalelor şl celorlalte ţara noastră, prin aplicarea legilor obiec
Complexe ale construcţiei socialiste. Poli continuu activitatea sfaturilor populare, racterul unitar al activităţii de stat. Tre tive ale dezvoltării societăţii socialiste,
tica partidului, bazată pe concepţia mar organe locale ale puterii de stat şl, tot urmă în privinţa punerii la punct a proce buie spus că în prooesul aplicării legii cu instituţii ce se ocupă cu îngrijirea sănă corespunzător etapei în care ne găsim.
xist-leninistă despre lume, oglindeşte ce odată, cele mai cuprinzătoare organizaţii deelor de fabricaţie a produselor chimice privire Ia organizarea sfaturilor populare tăţii poporului. Aceasta este o expresie a
rinţele legilor obiective ale dezvoltării so obşteşti. '* necesar© economiei naţionale. Aceste In din 1957, prin lărgirea atribuţiilor orga dezvoltării democratismului nostru socia Raportul reflectă consecvenţa cu care
cietăţii şl corespunde intereselor vitale ale nelor locale ale puterii de Stat şi descon list. partidul nostru a organizat şl condus mun
poporului. Linia generală justă şi vasta Sfaturile popular© constituie o întru- stitute să ţină pasul cu cuceririle ştiinţei gestionarea ministerelor s-au manifestat ca de înfăptuire a hotărîrilor celui de-al
muncă !politică, organizatorică şi ideolo chioare vie a profundului democratism în domeniul chimiei. Departamentul Petro Sub conducerea partidului, clasa munci II-lea Congres : el trasează linia politică
gică desfăşurată de partid au constituit un care caracterizează orîndtiirea noastră de lului să se preocupe de extinderea meto unele tendinţe dăunătoare, care au fost toare din ţara noastră şl-a dovedit pe de generală pentru etapa următoare, consti
factor hotărîtor în obţinerea realizărilor stat. In componenţa sfaturilor populare criticat© ferm de către partid, luîndu-se plin capacitatea de a atrage după sine tuind un îndreptar sigur pentru activitatea
poporului nostru. Aceasta confirmă teza intră în prezent peste 137.000 de deputaţi, delor noi în prospectarea zăcămintelor de măsuri de îndreptare. masele de oameni al muncii, de a le uni organelor de partid, de stat şl obşteşti.
marxtst-leninlstă potrivit căreia una din dintro car© aproape 100.000 sînt muncitori petrol prin folosirea aparatelor moderne; eforturile în lupta pentru socialism.
trăsăturile fundamentale ale trecerii de la Ministerele trebuie să orienteze profi înfăptuirea sarcinilor înscrise în pro
capitalism la socialism o constituie con şi ţărani muncitor!, iar ceilalţi sînt inte preţul de cost la forajul de explorar© tre larea şl dezvoltarea Industriei locale ţ în Clasa muncitoare a stat în fruntea tutu iectul de Directive pentru dezvoltarea
ducerea întregit opere c© construire a so lectuali şl alţi oameni al muncii. Peste buie să scadă, iar rezervele de ţiţei puse ror acţiunilor Iniţiate de partid, şl-a înde economiei naţionale pe anii 1960—1965
cialismului de către partidul revoluţionar 17.000 de deputaţi provin din rîndurile mi în evidenţă să crească continuu. plinit cu cinste rolul său de clasă condu va însemna parcurgerea etapei de riesâ-
al clasei muncitoare. norităţilor naţionale, iar peste 34.000 sînt Ministerul Agriculturii să manifeste mai
femei. Sute de mit de cetăţeni sînt antre- multă preocupare pentru folosirea raţio concordanţă cu industria republicană; să
Realizarea măreţelor obiective polttico- naţt la munca sfaturilor populare prin nală a suprafeţei agricol© a ţării, dezvol ajute comitetele executive în rezolvarea
economlce însorise în proiectul d-e Direc multiplele forme de legătură ale acestora tarea sectorului zootehnic, creşterea în problemelor Important©' privind ampla
cu masele- Sfaturile populare unesc pe toţi proporţiile stabilite de partid a producţiei sarea unităţilor, : organizarea procesului
tive va duce la dezvoltarea puternică a oamenii muncii, fără deosebire de naţio d© porumb pentru siloz, extinderea Iriga tehnologic, controlul tehnic al calităţii
bazei tehnico-materiale, la creşterea la un nalitate, în opera de realizare a politicii produselor, astfel îneît industria locală să cătoare în societate. Creşterea în viitorii vîrşlre a construcţiei socialiste în patria
nivel şi mai înalt a forţelor de producţie. partidului de construire a socialismului. ţiilor şi altele. ani a numărului clasei noastre muncitoare noastră, va constitui contribuţia poporului
Poporul nostru, sub conducerea partidului, Ministerul Industriei Bunurilor de Con poată valorifica din plin resursele de care va întări şl mat mult baza socială munci nostru la întărirea economică a sistemului
va păşi într-o nouă etapă, aceea a desă- Prin activitatea lor ele contribuie la în sum să acorde atenţia cuvenită lărgirii dispune şl să dea produse conform cu ce socialist mondial.
vîrşi.ril construcţiei socialiste în ţara tărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi sortimentelor de produse şi asigurării din rinţele populaţiei, ieftine şl de calitate torească a regimului nostru democrat-
popular. Dezvoltarea multilaterală a economie!
noastră, care va deschide calea spre con timp, ţlnîndu-se seama de sezon şl d©' hună-
strucţia societăţii comuniste. însufleţirea ţărănimea muncitoare, la dezvoltarea gustul cumpărătorilor, a cantităţilor de Atenţia şi ajutorul ministerelor trebuie Tovarăşul Gheorghe Gheorghlu-Dej sub noastre naţionale este o expresie a politicii
cu care oamenii muncii au dezbătut pro prieteniei frăţeşti dintre poporul romîn şi mărfuri necesare; să pună în centrul aten să s© îndrepte şl în direcţia rezolvării în liniază că un factor determinant pentru de pace pe care o promovează Republica
iectul de Directive, îmbogăţirea experien minorităţile naţionale, car© participă, pe ţiei ridicarea calităţii produselor şl redu bune condiţiunl a unor asemenea sarcini întărirea putorii muncitoreşti-ţărăneştl, Populară Romînă. Ca factor activ în ca
ţei organelor de partid şi de stat consti bază de drepturi egale, alături de poporul pentru reuşita operei de construire a so drul lagărului socialist, pe tărîmul poli
tuie o mărturie că sarcinile prevăzute vor romîn, la dezvoltarea economică şl cultu cerea continuă a preţului lor de cost. Important© ca proiectarea şi construirea cialismului este conducerea de către par ticii externe statei nostru militează pen
fi îndeplinite în ritmul şi proporţiile sta rală a patriei comune, socialiste, în Inte Ministerul Comerţului să exercite o ac de locuinţe, sistematizarea oraşelor, dez tid. „De aceea trebuie să muncim perseve tru triumful principiului coexistenţei paş
bilite. resul ridicării nivelului de trai al tuturor voltarea bazei de materiale de construcţie, rent pentru întărirea continuă a rolului nice, pentru dezarmare generală şi totală,
tivitate mal bună de coordonare în ce
oamenilor !muncii din Republica Populară priveşte activitatea comercială. Faţă de organizarea atelierelor locale şl a unităţi conducător al partidului, al fiecărei orga pentru dezvoltarea colaborării într© po
Tovarăşi, sarcinile mereu crescînde care se pun în lor de deservire a populaţiei, organizarea nizaţii de partid în domeniul său de acti poare indiferent de orînduirea lor socială.
Romînă.
In perioada care a trecut de la Congre Sfaturile populare au sarcini multilate domeniul circulaţiei mărfurilor, Ministe şi dezvoltarea reţelei comercial© şi în vitate, pentru îmbunătăţirea neîntreruptă îmi exprim convingerea că eroica noas
sul al II-lea, partidul a continuat să pro rale în exercitarea pe plan local a func rul Comerţului să ajute sfaturile populare zestrarea el cu utilaj modern, folosirea tu a metodelor conducerii de către partid a tră clasă muncitoare, ţărănimea munci-
moveze cu fermitate politica de consoli ţiilor statului democrat-popular. In anii în dezvoltarea reţelei comerciale, dotarea turor mijloacelor locale pentru deservirea economiei şt culturii, a organizaţiilor de toare, intelectualitatea înaintată, strîns
dare a regimului democrat-popular, de dintre cele două congrese ale partidului, unităţilor comerciale şl de alimentaţie populaţiei, asistenţa sanitară a populaţiei masă, în toate sectoarele construcţiei so unite în Jurul partidului şl sub conduce
dezvoltare a democraţiei socialiste şl de ele s-au întărit din punct de vedere or publică cu cele necesar© deservirii exem şt conţinutul muncii culturalo şi al învă- cialiste".
întărire a rolului statului în construirea ganizatoric şi au strîns mereu legăturile plare a populaţiei, aprovizionarea raţio ţămîntului public. rea lui încercată, vor munci cu abnega
Lucrătorii din aparatul de stat sînt ţie pentru realizarea măreţului program
socialismului. cu masele ; au sporit de asemenea atribu nală a oraşelor şi satelor cu mărfuri, ţi- Respectarea centralismului democratic, educaţi de partid în spiritul marxism- de dezvoltar© economică şi culturală a pa
Statul democrat-popular, stat d©tip nou, ţiile sfaturilor populare. Comitetele execu nînd seama de specificul local şl de se legătura cu masele, alegerea Justă a ca leninlsmului, al patriotismului şl dragostei triei noastre scumpe, Republica Populară
socialist, constitui© cea mal democraticii tive şl secţiile sfaturilor populare şi-au zon, asigurarea cu zarzavaturi, fructe şl drelor. întărirea prin toate mijloacele a fierbinţi faţă de poporul muncitor, al creş- Romînă.
formă de guvernare în istoria poporului îmbogăţit continuu experienţa, a crescut alte produse agro-allmentare a regiunilor
romîn. La temelia orînduirii noastre stă competenţa lor în conducerea pe plan lo care au condiţii pedoclimatice mal puţin
alianţa dintre clasa muncitoare şt ţărăni cal a economici, culturii, gospodăriei co avantajoase. Cumularea tovarăşului Alexandru Tripşa
!
mea muncitoare; întreaga putere aparţine munale, etc. S-a îmbunătăţit activitatea Ministerul Comerţului a realizat multe
celor ce muncesc de la oraşe şi sate. In comisiilor permanente ale sfaturilor popu lucruri bune In desfăşurarea comerţului Cu multă bucurie aduc Congresului sa organizaţiilor de bază, fără o justă îmbi vatori ai uzinei. Astăzi avem în uzină la
aceasta constă profundul democratism al lare şl a comitetelor cetăţeneşti. Tot mai exterior. A crescut numărul ţărilor cu lutul constructorilor de tractoare din Ora nare a muncit politico cu cca economică — flecare al patrulea muncitor un inovator
orînduirii noastre de stat, un democratism mulţi deputaţi au prezentat dări de sea care Republica Populară Romînă întreţine şul Staltn şl totodată raportez că sarci a spus vorbitorul. Principala preocupare a sau raţionalizator.
pentru poporul muncitor, care formează nile trasate de cel de-al II-lea Congres comitetului de partid al uzinei a fost ri
partea covîrşitoare a societăţii. mă în faţa alegătorilor şl au muncit in legături comerciale, s-a lărgit volumul al partidului, au fost realizat© de colecti dicarea rolului de conducător politic al Tehnica nouă — a spus vorbitorul — In
tens pentru atragerea populaţiei la ac schimbului de mărfuri cu alte ţări. Lucră vul întreprinderii noastre încă din anul organizaţiilor de bază şi al comuniştilor tră în uzina noastră cu paşi mari. Dar mai
Experienţa Uniunii Sovietice, a celor ţiuni patriotice de înfrumuseţare a oraşe torii din Comerţul Exterior trebuie să 1958. Dacă astăzi colectivul uzinei de pe locul de producţie. sînt încă locuri de producţie unde organi
lalte ţări socialiste, precum şi a propriei lor şl satelor, de realizare a unor lucrări ţină pasul cu progresul economiei, să se tractoare — decorat cu Ordinul Muncii zaţiile de bază n-au dus pînă Ia capă! ac
noastre ţări confirmă învăţătura leninistă ocupe intens de prospectarea pieţei ex clasa La şi distins de 18 ori cu diferite Pentru a putea cunoaşte şl cuprinde mai
potrivit cărata, cu cît producţia materială de ameliorare în agricultură etc. terne şi d© lărgirea sferei comerţului ex drapel© şj menţiuni de întreprindere frun bine problemele de producţie, pe baza in ţiunile iniţiate. Aşa, de exemplu, la oţe-
se dezvoltă pe calea socialismului, cu atît Cu cît activitatea de construire a socia terior. să-şi ridic© mereu calificarea şl taşă — se poate mîndri cu realizării© sale. lărle, deşi turnarea de precizie dă rezul
devine mai concentrată, determină specia priceperea pentru a dezvolta comerţul ex acest lucru se datoreşte traducerii cu con dicaţiilor date de organele superioare de tate foarte bune, totuşi ea nu a fost ex
lizarea continuă şl cooperarea între între lismului devine ma! complexă, cu atît terior la nivelul posibilităţilor crescînde secvenţă in viaţă a hotărîrilor partidului partid, noi am experimentat cu succes me tinsă decît la un număr mi« de repere
prinderi, impune stabilirea conştientă a de export ale economiei noastre naţional©. şl guvernului, ajutorului direct dat de con toda organizării pe secţii Şl ateliere a
proporţiilor, îmbinarea armonioasă a tutu munca sfaturilor populare trebuie îmbună ducerea partidului în dezvoltarea uzinei unor comisii permanente, care au primit Sezisînd această lipsă, noi am propus în
ror ramurilor economice. Aceasta face ne tăţită, sporindu-se răspunderea lor în apli Ministerul Transporturilor şi Telecomu noastre. fiinţarea unei unităţi de turnare de pre
cesară dezvoltarea funcţiei economico-or- carea politicii partidului. In 1957 Marea sarcina să studieze posibilităţile de a se cizie, care să producă piesele necesare tu
ganlzatorice a statului democrat-popular Adunare Naţională a votat legea de or nicaţiilor este obligat să aibă mereu în Documentele celui de-al II-lea Congres valorifica mai larg rezervele interne. în turor întreprinderilor din oraş.
în perioada construirii socialismului şi a ganizare şi funcţionare a sfaturilor popu vedere factorii eficienţă şt rentabilitate al partidului şl ale plenarelor care l-au uzina noastră funcţionează astăzi 43 ase
desăvîrşirii construcţiei socialiste. lare. prin care a fost consfinţit principiul în organizarea reţelei de transporturi, să urmat au pus în mişcare toate forţele menea comisii. Iniţiativa comuniştilor din uzină de a
că sfaturile populare conduc, în unităţile urmărească ferm modernizarea mijloacelor creatoare ale muncitorilor şl tehnicienilor
In timpul care a trecut de la Congresul aclminist.rativ-teritoriale în care sînt alese, noştri, i-au însufleţit şl îndrumat în lupta In munca entuziastă pentru realizarea gospodări cu chibzuială metalul a avut
al II-lea, sub îndrumarea partidului a întreaga activitate locală pe tărîm econo de transport. pentru obţinerea unei producţii din c© în şi depăşirea sarcinilor de plan s-au format ca urmare concretă economisirea în cursul
cre*scut competenta organelor de stat cen mic, gospodăresc, social-cultural şl admi Ministerul Finanţelor, Banca de Stat a ce mal mari şi de mal bună calitate. şi s-au călit not cadre de comunişti. Co anului 1959 a unei cantităţi de peste
tral© şl locale în conducerea economiei şl nistrativ, în conformitate cu legii© ţării. Niciodată în istoria uzinei noastre nu a mitetul de partid al uzinei s.a preocupa! 2.700 tone metal. Nu putem trece însă ne
culturii socialiste, aparatul de stat şl-a R.P.R., Banca de Investiţii, să dea mat fost cunoscută o asemenea creştere a pro în permanenţă de primirea de noi membri păsători peste faptul că adeseori ceea ce
perfecţionat metodele de muncă. S-a îmbo Pe baza acestei legi s-au luat măsuri de multă atenţie organizării unui control mai ducţiei şl productivităţii muncii ca cea se cîştigă prin truda unor oameni plini de
găţit experienţa ministerelor, a comitete- lărgire a drepturilor şl atribuţiilor sfatu eficace asupra activităţii economtco-finan. realizată de la cel de-al II-lea Congres al şl candidaţi de partid.
lor de stat. a sfaturilor populare, a între ciare a întreprinderilor şi instituţiilor. partidului şt pînă azi. Comitetul nostru de partid a dat o aten entuziasm, se risipeşte prin neglijenţa al
prinderilor şi instituţiilor, a crescut sim rilor populare. întreprinderile care deser ţie deosebită introducerii şl extinderii teh tora. De pildă, din vina organelor însărci
ţul de răspundere şi operativitatea în rea vesc cu prioritate nevoile locale au trecut Ministerul Invăţămîntulul şi Culturii să Anul trecut muncitorii şl tehnicienii nicii noi. mecanizării şi modernizării pro. nate cu aprovizionarea din Ministerul In
lizarea sarcinilor, a sporit participarea de la ministere în subordinea sfaturilor se preocupe în măsură mai mare de pro noştri conduşi de organizaţia de partid au cesului de producţie, dezvoltării mişcării dustriei Grele se irosesc în uzina noastră
maselor populare la conducerea treburi populare. A sporit bugetul pe care îl ad blemele privind conţinutul ştiinţific şl studiat în amănunt posibilităţile întreprin inovatorilor şl raţlonalizatorilor. Astăzi în cantităţi însemnate de metal, fie datorită
lor obşteşti, a activităţii economice şi so Ideologic al învăţămîntului. dezvoltarea uzina noastră, majoritatea muncilor grele neaprovizionării la timp, fie a aprovizio
ministrează sfaluril© populare, precum şl ştiinţei, artei, literaturii, cinematografiei, derii şi, pe această bază, au propus majo sînt mecanizate. Numai în ultimii ani s-au nării cu materiale supradimensionate sau
ci al-culturale. veniturile locale la buget. In prezent sfa să sprijine mai mult sfaturile populare în rarea sarcinilor anual© de plan cu încă proiectat şi executat de către colectivul de slabă calitate. Credem că este necesar
organizarea activităţii culturale de masă 2.000 de tractoare. Desigur că realizarea nostru, în colaborare cu colectivul uzine să se înfiinţeze în cadrul ministerului nos
In aplicarea hotărîrilor Congresului al turile populare rezolvă cea mai mare parte acestui angajament nu a fost uşoară şl am lor „Steagul Roşu", un număr de 21 ma tru un colectiv care să studieze, pe baze
a problemelor extrem de variate ale con Realizarea marilor sarcini prevăzut© în avut mult© greutăţi de învins. Au existat şini agregate care au înlocuit zeci de alte ştiinţifice, cauzele tuturor pierderilor de
II-lea al partidului s.au luat un şir de mă ducerii de stat pe plan local, Activitatea proiectul de Directive pentru dezvoltarea unii tehnicieni — oe-I drept puţini la nu maşini universale. In aceeaşi perioadă s-au metal din întreprinderi şi să vegheze la
suri pe linie de stat, care au dus la îmbu sfaturilor populare se desfăşoară pe baza economiei naţionale Impune organelor de măr — care se îndoiau do posibilitatea în modernizat peste 150 diferite maşini-unel- respectarea riguroasă a normelor de con
nătăţirea muncii de planificare. A fost principiului centralismului democratic. In stat adoptarea unei atitudini intransigente deplinirii lut, considerîndu-1 prea îndrăz te. Călirea şi turnarea prin curenţi de sum şi a angajamentelor contractuale.
redus numărul indicatorilor fixaţi prin vederea asigurării caracterului unitar, cen pentru lichidarea tuturor neajunsurilor neţ. Dar comuniştii le-au dovedit acestora
planul de stat, o parte însemnată din in tralizat al conducerii organelor local© ale că elanul muncitorilor nu se poate opri înaltă frecvenţă, turnarea în coji d© ba- In continuare vorbitorul a arătat entu
dicatorii economici fiind trecuţi în compe puterii de stat, s-a stabilit prin lege că existente şl pentru îmbunătăţirea continuă în faţa unor greutăţi de moment. Astfel
tenţa ministerelor, sfaturilor popular© şi sfaturile populare comunale, raionale, ale în anul 1959 uzina noastră a dat agricul chelită şi modele uşor fuzibile. forjarea ziasmul cu care colectivul uzinei a primit
conducătorilor de întreprinderi. S-au făcui oraşelor sînt subordonat© sfaturilor popu a stilului lor de muncă. turii cu 2.000 de tractoare mat mult decît
studii temeinice privind dezvoltarea dife lare ierarhic superioare, iar sfaturile Este necesar ca ministerele, departamen. prevedea planul iniţial. Anul acesta, pe prin extruziune. uscarea cu raze infraroşii, proiectul de Directive. Cei peste 480 mun
ritelor ramuri economice, resursele de populare regionale şi ale oraşelor de sub baza experienţei cîştigate, colectivul nos elaborarea unei noi tehnologii pentru citori şi tehnicieni care au luat cuvîntul
materii prime şl de materiale- Deosebit de ordonare republicană — Marii Adunări tele, direcţiile generale, comitetele de stat. tru a cerut din nou majorarea planului cu
eficace s-au dovedit măsurile stabilite de Naţionale. să devină mai operative în rezolvarea sar 1.000 d© tractoare, $1 acest plan majorat turnarea fontei nodulare şi multe altele au cu acest prilej, au analizat cu simţ de răs
plenarele Comitetului Central al Partidu cinilor, să manifeste mat multă Iniţiativă început să fie stăpînite cu pricepere de pundere măreţul program de 6 ani, ex-
lui Muncitoresc Romîn clin noiembrie Desfăşurînd o intensă muncă de condu- şl să dea ajutor concret întreprinderilor şi
cere, de organizare, îndrumare şl control instituţiilor. Trebuie să se urmărească cu muncitorii şi tehnicienii noştri, ele fiind nrimîndu-şl hotărîrea de a realiza în con
statul nostru a demonstrat în mod grăitor perseverenţă eliminarea oricăror manifes
capacitatea sa de a rezolva cu succes pro factori hotărîtori în creşterea producţiei diţii exemplare planul uzinei şi venind cu
blemele complexe ale conducerii econo tări de formalism şl birocratism în de tractoare şi realizarea de economii propuneri concrete pentru traducerea lui
muncă, să se ţină o evidenţă mal bună a Constructorii de tractoare se mîndresc cu în viaţă.
lucrărilor, cît mal simplă .şl operativă, caro
faptul că, aplicînd procedee înaintate, au Constructorii noştri de tractoare — a
1958 şi din iulie şi decembrie 1959, pri miei şi culturii, ale traiului oameniloi să contribuie realmente la îmbunătăţirea se realizează cu succes. izbutit să realizeze în ultimii cinci ani spus în încheiere vorbitorul — vor lupta
vind folosirea rezervelor interne ale eco muncii. Se adevereşte tot mai mult previ muncii întărirea ordinei şi disciplinei de Noi nu am fi putut obţine asemenea 145 milioane lei beneficii, peste cele 553 cu toate forţele lor pentru înfăptuirea mă
nomiei naţionale, îmbunătăţirea utilizării ziunea lui Lenin care spunea că aparatul stat în toate verigile, determinarea preci de milioane planificate La aceasta şi-au reţei opere de construire a socialismului
realizări fără continua îmbunătăţire a
şl creşterea eficacităţii investiţiilor, statului socialist chemat să îndeplinească să a atribuţiilor şl răspunderilor ce re- muncii de partid, fără întărirea rîndurilor dat din plin contribuţia cei 1.800 de ino în palida noastră.