Page 8 - 1960-06
P. 8
Pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. Î69î
-- -J.<?3X33eaBEMBffiWKBUBMÉS^^ Sg^mumaaetaaxfmaxa<aiowia*khuh*
eawKMmaoc&j«atmmeB&^^
Cuvîntarea iui N. S. Hruşciov Consiliu! de Securitate | u ilu riL ÍB u l & r a e l e .s î Lî u •
centrai atenţiei a examinat cererea
de a fi
pub!lice indiene admisă în O.N.if.
DELHI 1 (Agerpres). — TASS In această ordine de idei, zia NEW YORK 1 (Agerpres). —
TASS anunţă ; La 1 iunie a a-
anunţă: Cuvîntarea lui N. S. rul „Free Press Journal“ scrie
vut loc şedinţa Consiliului de
Hruşciov, preşedintele Consiliu că „este necesar ca şi Statela Securitate al O.N.U. în care a
fost examinată cererea guver
lui de Miniştri al U.R.S.S., ros Unite ale Americli să facă un nului Republicii Togo de a îi ş l ^ a t© fs*H ífB !t3ai w M t a Declaraţia comună a guvernului
admisă ca membră a O. N. U.
tită la Consfătuirea unională a anumit pas prin care să do Luînd cuvîntul Ia şedinţa Consi i i i Ha Pu Ífc i§ l§ Í© lá
liului de Securitate, A. A. So-
fruntaşilor întrecerii pentru ti vedească tendinţa lor spre pa bolev, reprezentantul permanent
a! U.R.S.S. pe lingă O.N.U., a
tlul de brigăzi şi de fruntaşi ai ce“. declarat că naşterea noului stat ULAN BATOR 1 (Agerpres). — Gen I, locţiitor al premierului Gon- R. P. Mongole şi guvernului
din Africa este un eveniment TASS anunţă: După cum transmite siliului de Stat al R. P. Chineze, au
muncii comuniste se află în Referindu-se la propunerea îmbucurător care dovedeşte că agenţia Monţame, în seara zilei de toastat pentru prietenia de nezdrunci
pilonii colonialismului se năruie 31 mai Ciu En-Iai, premierul Consiliu nat dintre Ghina şi Mongolia, pentru
centrul atenţiei opiniei publice lui N. S. Hruşciov ca la confe şi că pe aceste ruine apar noi lui de Stat al R. P. Chineze, a oferit unitatea lagărului socialist în frunte R. P. Chineze
state independente. la Ulan Bator o recepţie în cinstea cu Uniunea Sovietică, pentru pace în
şi presei din India. rinţa la nivel înalt să ia parte conducătorilor partidului şi ai guver întreaga lume.
In acelaşi timp reprezentantul nului R. P. Mongole.
Ziarul „Absam Tribune“ sub şefii de guverne ai marilor pu sovietic a arătat că există şi La 1 iunie Giu En-lai şi Gen I au ULAN BATOR (Agerpres).
alte state care aşteaptă de Recepţia s-a desfăşurat într-o at plecat pe calea aerului spre Pekin. — La 31 mal a fost semnată la
liniază într-un articol redacţio teri din Asia, ziarul „Svadhina- mosferă de caldă prietenie. Ulan Bator declaraţia comună tre cele două state socialiste la
Pe aeroport Giu En-lai şi J. Ţeden- a guvernului R. P. Mongole şi 31 mal 1960 au fost semnate la ,
nal că cuvîntarea Iul N. S. ta“ scrie: „declaraţia lui Nikita Giu En-lai, Ţedenbal, Sambu şi bal au rostit cuvîntări. guvernului R. P. Chineze. Ulan Bator „Tratatul de priete
nie şi asistenţă mutuală dintre
Hruşciov rostită la Kremlin Hruşciov a fost justă şi oportu In declaraţie se spune că la R. P. Mongolă şi R. P. Chine
invitaţia lui 1. Ţedenbal, preşe ză“, „Acordul cu privire la a-
poate fi considerată „drept o nă pentru că o încercare de a dintele Consiliului de Miniştri cordarea de ajutor economic şl
tehnic de către guvernul R. P.
bază pentru speranţele în re se rezolva problemele mondiale
luarea conferinţei la nivel fără participarea Chinei ar fi
înalt“. pură nebunie“.
:©<s .©®
In S.U,A. continuă ancheta în legătură mult să 11 se recunoască drep Conferinţa prâster miniştri şl miniştrilor al R. P. Mongole, între 27 mai Chineze guvernului R. P. Mon
cu torpilarea conferinţei de la Paris tul de a face parte din familia şi 1 iunie 19(50 s-a aflat în R. gole“, precum şi „Acordul de
naţiunilor unite. In legătură cu Afacerilor Externe ai Statelor P. Mongolă într-o vizită de colaborare tehnico - ştiinţifică“.
WASHINGTON l (Agerpres). - United Press International, la 31 mai aceasta, A. A. Sobolev a amintii prietenie premierul Consiliului Guvernul R. P. Chineze, se a-
Comisia senatorială pentru afacerile ex Allan Dulles, şeful serviciului de spio că în faţa Consiliului de participante la blocul agressif S.E.Â.T.O. de Stat al R. P. Chineze Ciu
terna a Congresului S.IJ.A. continuă naj american, a făcut depoziţii în ca En-lai, locţiitorul premierului rată în declaraţia comuna, va
să cerceteze „evenimentele care au dus drul comisiei. ,„AlIa:i Dulles, condu Securitate se află din 1940 ce WASHINGTON (Agerpres). îndeamnă pe participanţii la Consiliului de Stat şi ministru acorda guvernului R. P. Mon
la torpilarea conferinţei la nivel înalt“. cătorul agenţiei centrale de investiga rerea de admitere în O.N.U, a TASS anunţă: La 31 mai la acest tratat să-şi intensifice a! Afacerilor Externe al R. P. gole în perioada 10f»1—1965 un
ţii, scrie corespondentul, a participat Republicii Populare Mongole, Washington s-a deschis con pregătirile militare. Chineze. Cen î şi persoanele credit pe termen lung în va
Potrivit corespondentului agenţiei la o şedinfă absolut secretă a comi stat care îndeplineşte întrutotu! ferinţa primilor miniştri şi mi care-i însoţesc. loare de 200 milioane ruble şl
siei senatoriale pentru afacerile exter prevederile Cartei O.N.U, niştrilor Afacerilor Externe ai La deschiderea conferinţei a va ajuta R. P. Mongolă în con
E v e n sm e n t e l e ne la care s-a discutat rolul agenţiei statelor participante la blocul luat cuvîntul secretarul de stat in cursul tratativelor, se spu struirea unor întreprinderi in-,
<din T u r c i a sale în incidentul cu avionul de spio Consiliul de Securitate a a- agresiv S.E.Â.T.O. Lucrările al S.U.A., Herter. Adresîndu-se ne în declaraţie, cele două părţi dustriale, instalaţii hidrotehnic
naj „U-2“ care a dus Ia eşecul con cioptat în unanimitate hotărîrea conferinţei vor dura 4 zile. La în mod evident unor ţări ca nu discutat problemele concrete drumuri şi construcţii comunale
LONDRA 1 (Agerpres). — Co ferinţei la nivel înalt de la Paris". de a recomanda Adunării Gene această conferinţă Australia şi India, Birmania şi Cambodgia ale dezvoltării şi întăririi con şi de folos obştesc.
respondentul din Ankara al a- rale a O.N.U. să admită Repu Noua Zeelandă sînt reprezenta care nu vor să-şi lege soarta de tinue a prieteniei frăţeşti şi a
blica Togo ca cel de-ai 84-lea te prin primii lor miniştri, iar politica agresivă a S.E.Â.T.O., ro!a?orării multilaterale dintre în continuare cele două părţi
membru al O.N.U. Anglia, Franţa, S.U.A., Pakis cele două ţări şi au avut un constată cu satisfacţie întărirea
tanul, Filipinele şi Tailanda Herter a încercat să arate că schimb de păreri asupra celor puterii tuturor ţărilor socialiste
genţiei Reuter relatează că la :® »i prin miniştrii Afacerilor Ex mai importante probleme inter si se declară pe deplin solidare
terne. S.E.Â.T.O. ar asigura indepen naţionale. cu politica iubitoare de pace a
o conferinţă de presă care a Uniunii Sovietice, condamnă în
avut loc la Ankara generalul Potrivit agenţiei United Press denţă nu numai statelor asia in declaraţia comună se su mod hotărît politica agresivă a
International, scopul conferin bliniază în continuare că în
Să fie îndreptai rău! prieGursel, primul-ministru al Tur ţei constă în „examinarea pers tice participante la acest bloc, scopul întăririi şi dezvoltării S. U.A., care au zădărnicit con-
pectivelor războiului rece care dar şi celorlalte ţări din Asia continue a prieteniei de nezdrun ierinţa la nivel înalt, si sprijină
ciei, a declarat că ştirile privi de torpilarea conferinţei se intensifică“. cinat dintre popoarele R. P.
toare la încercarea de sinucide de sud-est care nu participă la Chineze şi R. P. Mongole şi al întrutotul lupta de eliberare a
In ajunul conferinţei, proba lărgirii colaborării frăţeşti din-
re a fostului preşedinte Celal de Ia Paris bil pentru crearea unei situa acest bloc militar. Totodată, popoarelor din ţările coloniale
Bayar, „nu corespund realită Herter a încercat în fel şi chip
.şi dependente.
ţii“. LONDRA 1 (Agerpres). — securitatea poporului englez este să sperie statele neutre din A-
La întrebarea dacă Bayar a Participanţii Ia conferinţele a- necesar să fie lichidate de ur
nuale ale diferitelor sindicate, genţă toate bazele americane sia eu „primejdia comunistă“.
semnat renunţarea la împuter care se desfăşoară în prezent oentru rachete de pe teritoriul
nicirea de şef al statului şi cine în Anglia, subliniază că poporul Angliei. ţii „favorabile“, în presa ame
este acum şeful statului, Gursel englez trebuie să lupte mai e-
a răspuns : „Eu“. nergic pentru pace şi pentru a f redd Hollingsworth, preşe ricană au apărut numeroase In urma incidenfului cu avionul JJ-2'
îndrepta răul pricinuit de torpi dintele sindicatului un‘i ni tur articole calomniatoare cu pri
•k larea conferinţei Ia nivel înalt nătorilor, deschizînd conferinţa
de către militariştii americani. de la Whitley (comitatul Nort vire la „acţiunile agresive co
'ANKARA 1 (Agerpres). — humberland) a acestui sindicat
După cum transmite agenţia La conferinţa de Ia Hastings a arătat că cu toate că poporul muniste“ în Asia de sud-est. ZIai*e © ce lfie iiâ a le ©<ei° s c h im b a r e a ,
Reuter, primul ministru Gemal englez este dezamăgit de eşecul
Gursel a anunţat la 31 mai, în (comitatul Sussex) Frank Fotil- Aţîţînd isteria războinică,
cadrul unei conferinţe de pre conferinţei la nivel înalt, c! tre
să, că îşi va da demisia după kes, preşedintele sindicatului buie să lupte pentru crearea u- „Washington Post and Times politicii externe am ericane
re vor avea loc alegeri pentru nor condiţii care să facă posi Herald“ scrie într-un articol de
'Medjlis şi va fi ales noul gu muncitorilor din industria elec bilă reluarea tratativelor.*40
vern. fond că S.E.Â.T.O. nu este o LONDRA (Agerpres). Diferite gătură cu aceasta atenţia opiniei ţei să ducă la intensificarea
trotehnică, a declarat că pentru „pavăză suficient de sigură“ si ziare occidentale din cele mai publice asupra primejdiei pe ca războiului rece. Trebuie deci să
influente continuă să critice po re o prezintă pentru progresele acordăm cea mai mare atenţie
litica cercurilor conducătoare a- realizate pe calea destinderii, elaborării unor măsuri practice
mericane care a dus la imposi încercărilor cercurilor militariste din partea Angliei care să poată
S i tu a ţia copiii or bilitatea ţinerii conferinţei la din Statele Unite de a relua contribui la normalizarea situa
nivel înalt şi subliniază că este campania de propagandă ostilă ţiei. Una din aceste măsuri, pri
necesară o cît mai grabnică ţărilor socialiste şi favorabilă în veşte Ghina.
din ţă rile so cia liste şi cele capitaliste schimbare a acestei politici.
general „războiului rece“. Noi ar trebui să milităm pen
„Incidentul cu avionul „U-2“. Referindu-se Ia curentul de tru a obţine ca guvernul englez
scrie ziarul „The Guardian“ — protest care se manifestă în în să-şi dea votul în favoarea ocu
PEKIN (Agerpres). In R.P. reţeaua de instituţii pentru râie. Numai în 18 provincii s-au tat că la fiecare 1.000 de co constituie poate cea mai impor treaga lume occidentală împo pării de către Ghina a locului
Chineză se acordă o deosebită preşcolari. deschis peste 4.500 de creşe. pii din Brazilia 70 se nasc tantă criză din politica externă triva încercărilor de a împinge ce-i revine în conferinţele inter
grijă ocrotirii sănătăţii copii morţi, 160 mor înainte de a americană de la sfîrşitul răz politica americană pe calea rigi naţionale, pentru a se pune ca
lor, dezvoltării învăţămintului. Pentru elevii cursului ele SAIGON. — Potrivit ştirilor atinge virstă de 1 an. boiului din Goreea... Este sigur dităţii, comentatorul american păt mascaradei prin care r"-
mentar au fost construite pes sosite din Saigon, situaţia co că el a constituit o mare gre James Reston, scria recent în -vernul din Formoza e prezentat
S-a creat o vastă reţea de te 1.200 de şcoli noi. De ase piilor din Vietnamul de Sud este Potrivit datelor Institutului şeală şi o gafă. Şi declaraţiile „New York Times“ 'că la Lon drept guvernul Gbinei... Prin
case de naştere. Numărul locu menea s-au deschis 51 şcoli foarte critică. In 30 din cele brazilian de geografie şi statis oficialităţilor că asemenea zbo dra, ca şi Ia Paris. în cercuri măsuri cum e cea de mai sus,
rilor în casele de naştere din pentru 18.570 de copii din sa 40 de provincii din Vietnamul tică, în 1959 în Brazilia existau ruri vor continua au fost o şi politice tot mai largi se exprimă guvernul britanic ar putea să
regiunile rurale depăşeşte tele îndepărtate şi de munte şi de Sud peste 1.500.000 de copii 9.000.000 de copii în vîrstă de mai mare enormitate. Poporul îndoieli în ce priveşte capacita contribuie activ în viitorul ime
300.000. 402 săli în care copiii îşi pre de virstă şcolară nu învaţă. 7-12 ani, în timp ce şcolile pu american are dreptul să ştie tea oamenilor de stat americani diat la îmbunătăţirea atmosferei
gătesc lecţiile sub supraveghe teau fi frecventate doar de cine poartă răspunderea acestei de a conduce „alianţa occiden internaţionale“.
In China funcţionează o re rea unor educatori cu experien Potrivit cifrelor publicate de 5.700.000 de copii. stupidităţi. Şi acest drept îi au tală".
ţea de instituţii preşcolare. Ast ţă în timpul cînd părinţii lor Ministerul Justiţiei din Vietna şi aliaţii Statelor Unite. Din a- Presa japoneză sere
fel în provinciile Sansi, Hebei, sînt la muncă. mul de Sud, numărul copiilor In situaţia cea mai dificilă se ceastă cauză ancheta întreprin Revista britanică „New Sta-
Santiun, Siciuan, Guicijou şi delicvenţi, judecaţi de tribu află copiii din regiunile înde să sub egida Senatului în acea tesman“ se referă Ia necesitatea evacuarea avioanelor
Ţiansl 00—80 la sută din copiii HANOI (Agerpres). Guvernul nalele corecţionale din Vietna părtate ale Braziliei. In state stă chestiune trebuie salutată. Ea imperioasă pentru aliaţii State
de virstă preşcolară frecventea R.D. Vietnam are o deosebită mul de Sud, s-a dublat faţă de le din nordul ţării şcolile sînt poate va reuşi să convingă... că lor Unite, de a acţiona spre a „11-2“ din Iară
ză creşele şi grădiniţele de co grijă pentru sănătatea şi edu 1955, ajungînd azi la 3.633. La frecventate doar de 27,2 la su ce! puţin unii dintre americani împiedica atragerea întregii lumi
pii. caţia copiilor. După cum a de Saigon şi în alte localităţi au tă din copii în vîrstă de 7-10 sînt neplăcut impresionaţi de fe pe. calea unei politici dăunătoa TOKIO (Agerpres). TASS a-
clarat intr-un interviu acordat fost instituite tribunale pentru ani, în statele din nord-estul lul în care s-au purtat conducă re păcii şi destinderii internaţio nunţă : Postul de radio Tokio a-
In ultimii doi ani numărul corespondentului Agenţiei Viet minori. Majoritatea acestor co ţării — de 25 Ia sută din co nale. nunţă că cele mai mari ziare
elevilor şcolilor elementare a nameze de Informaţie un re pii au fost împinşi pe calea pii. In întreaga ţară şcolile torii lor şl că poporul american japoneze cer cu insistenţă ca
crescut cu peste 20 milioane. în prezentant al Asociaţiei vietna crimei de mizerie. Un ziar din sînt frecventate numai de 49,6 „Căci, se spune într-o scr;- S.U.A. să-şi retragă avioanele
prezent ele sînt frecventate de meze pentru apărarea copilu Saigon a descris viaţa copiilor la sută din copiii în vîrstă de doreşte pacea tot atît de mult „U-2“ de pe teritoriul Japo
90 milioane de copii. lui, datorită măsurilor luate de din familiile sărace ca fiind 7-11 ani. soare a unui cititor publicată niei. Ziarul „Tokio Times-1scrii,
guvernul Republicii, în ultimii „lipsite de cele mai elementare ca şi anul trecut cînd Hruşciov în articolul său de fond : „Asi
La palatul copiilor din par 3 ani în Vietnamul de Nord condiţii“. In Uruguay mii de copii nu au de „New Statesman“, în legătură gurările S.U.A. nu pot. să înlă
cul Cinsan, cel mai mare cen mortalitatea în rînd’urile copii posibilitatea să meargă la şcoa a vizitat Statele Unite“. ture pe deplin neliniştea şi te
tru pentru copii din capitală, lor a scăzut aproape cu 9 la Recent, guvernul lui Ngo lă deoarece părinţii sînt să cu această problemă — există merile noastre în legătură cu
funcţionează cercuri de pictu sută. In fiecare an tuturor co Dinh Diem a întemeiat o orga raci. Mulţi copii părăsesc şco „The Guardian“ atrage în le
ră, muzică, teatru şi sport. piilor li se face vaccinul anti- nizaţie de copii denumită „de lile fără să le termine. In 1959 pericolul ca torpilarea conferin
nunţaţi pe copiii comunişti“ cu
SOFIA (Agerpres). Puterea EjţgiS)-
populară din R.P. Bulgaria ma
Avioanele aliaţilor Norvegiei nu vor
nifestă o deosebită grijă pen
mai decola de pe aerodromurile saletru copiii de virstă preşcolară.
decît cu aprobarea specială a CabinetuluiTn prezent funcţionează 662 gră
variolic. Anul trecut toţi noii scopul de a împinge pe copii au întrerupt şcoala 46 la sută ¦... misiunea avioanelor „U-2“. Gu
născuţi au fost vaccinaţi cu ser la noi crime. din şcolarii de la sate din pri vernul japonez trebuie să cea
antituberculos. mele 6 clase. Numai 7 la sută ră retragerea acestor avioane
Au fost arestaţi şi torturaţi
diniţe cu 34.000 de locuri, 2.134 La Hanoi s-a deschis un sălbatic copiii pentru simplu din copiii care se înscriu la americane din ţară fără să aş
solare cu 80.000 de locuri şi spital pentru copiii muncitori fapt că au cîntat cintece com şcoală termină cursurile şco
4.219 grădiniţe sezoniere cu lor şi funcţionarilor. In afară puse pe vremea războiului de lare. . OSLO (Agerpres). — Agen şi nu se va da pe viitor decît tepte pină cind Uniunea So
187.000 de locuri. In R.P. Bul de aceasta, pe lîngă spitale s-au rezistenţă şi pentru că au lup ţia France Presse informează că
garia nu există nici o localita creat secţii speciale pentru co tat pentru drepturile lor Ia în In aceeaşi situaţie dificilă se luînd cuvîntul în Storting, mi în urma unei hotărîri speciale a vietică va dovedi activitatea Ier
văţătură. Au fost cazuri cînd află copiii din Paraguay, Boli Cabinetului“. de spionaj“.
via, Peru, Chile şi o serie de al nistrul Afacerilor Externe al j
Norvegiei, Halvard Lange a de
t S1
te fără grădiniţă de copii. Pî- pii. In prezent Republica numă mulţi copii mici au stat la în te ţări din America Latină. clarat că pe viitor nu se va per Scurte ştiri %Scurte t4i;
nă la 'sfirşitul anului curent 58 ră 8.435 centre de consultaţii chisoare împreună cu mamele mite nici unui avion al aliaţi
la sută din copii, iar pe viitor pentru femei. Se extinde re lor care erau acuzate că sînt FRANKFURT (Agerpres). — lor să decoleze de pe aerodro WASHINGTON. La 31 mal, hova, membru al Prezidiului A-
toţi copiii, vor fi cuprinşi în ţeaua de crese în regiunile ru- „simpatizante comuniste“. Ziarul vest-german „Frankfur murile norvegiene pentru zbo Casa Albă a anunţat oficial că dunării Populare, N, Gogo, vi
ter Allgemaine Zeitung“, rele ruri de recunoaştere deasupra in cursul apropiatei vizite pe cepreşedinte al Adunării Pop
La un cămin In timpul otrăvirii in masă, vă un nou caz de exploatare a teritoriului internaţional, decît în care o va întreprinde preşedin lare şi V. Nathanaili, adjunct
de zi din Buda în decembrie 1958, a 6.000 de copiilor într-o mare fabrică de urma unei hotărîri speciale a tele S.F.A., Eisenhower, în A- al ministrului Afacerilor Ex
pesta. deţinuţi politici în lagărul de Cabinetului. sia, în afară de Japonia şi Co
la Fu Loi, zeci de copii au pie jucării din oraşul vest-german reea de sud el va vizita Filipi terne.
rit împreună cu părinţii lor. Newstadt. După cum scrie zia Lange a luat cuvîntul la dez nele şi Taivanul, precum şi VIENTIANE. După cum rela
rul, tribunalul din oraşul baterile pe marginea probleme insula japoneză Okinawa, ocu
MONTEVIDEO (Agerpres). — Schweinfurt a fost nevoit să lor de politică externă şi în spe pată de Statele Unite după În tează din Vientiane agenţia A-
Copiii oamenilor muncii din deschidă o anchetă împotriva cial în legătură cu cazul avio cheierea celui de-al doilea răz ssociated Press, la 31 mai rege
ţările Americii Latine se află patronului fabricii Sschoekel ca nului militar american de spio boi mondial. le Laosului l-a însărcinat pe
într-o situaţie grea care, du re punea la munci grele 6 co naj „U-2“ care a fost Hoborît fostul ministru al Afacerilor
pă cum recunoaşte presa, este deasupra teritoriului sovietic la TIRANA. La 31 mai preşedin
o urmare a stării de înapoiere pii sub 12 ani şi 14 copii între 1 mai. tele Prezidiului Adunării Popu Interne, Taiao Samsonit, să
datorită dominaţiei monopolu 12 şi 14 ani. In faţa tribunalu lare a R.P. Albania, H. Lleshi formeze noul guvern. Taiao
rilor şi latifundiarilor imperia lui au fost aduse dovezi din ca Lange a declarat: „In cursul a plecat într-o vizită de prie Samsonit este lider al Partidu
ultimilor doi ani în unele cazuri tenie în R.P. Chineză, R.D. Viet lui social-democrat creat re
lişti. re reieşea că tinerii muncitori am aprobat avioanelor aliaţilor nam, R.P.D. Coreeană şi R.P. cent. Acest partid reprezintă in
Brazilia, deşi este cea mai bo ai fabricii erau puşi să lucreze Adunarea naţională gruparea
peste 10 ore pe zi. să decoleze de pe aerodromurile militară sub controlul căreia au
gată ţară din America Latină, norvegiene pentru zboruri de re fost organizate recentele „ale
se caracterizează prin cea mai Mamele copiilor au declarat cunoaştere deasupra teritoriului
ridicată mortalitate infantilă. că au fost nevoite să-i trimi internaţional“. „După incidentul
Luînd cuvîntul in Consiliul tă la fabrică deoarece altfel
municipal din Rio de Janeiro, nu aveau posibilitatea să asigu care a avut Ioc la 1 mai o ast Mongolă. In această vizită H. geri“ pentru parlamentul lao
consilierul Nilo Romero a ară- re existenta familiilor lor. fel de aprobare nu Lleshi este însoţit de L. Belis- ţian.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. lelefon: 138! 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.Ţ.g, nr. 203.320 din 6 noiembrie iyJ9. — Tiparul: întreprinderea Bol !grafică „1 Mai“ — Deva.