Page 81 - 1960-06
P. 81
Pag. 2-a DRUMUL’ SOCIALISMULUI 1708
Tovarăşi, Chiaburimea — ultima clasă exploatatoare — a fost lichi numărul bovinelor a fost de 4.450.000 faţă de 3.747.000 în 1938, redus ; s-au efectuat însemnate reduceri de preţuri, de care a
dată ; odată cu aceasta, s-a pus capăt pentru totdeauna în ţara iar al porcinelor de 4.300.000 faţă ele 2.520.000. beneficiat întreaga populaţie.
Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Romîn con noastră exploatării omului de către om.
stituie un eveniment de importantă deosebită în viaţa partidu Gospodăriile agricole de stat au obţinut realizări importante Salariul real a crescut în 1959 cu 33 la sută fată de
lui şi poporului nostru. Prin realizările obţinute în cinstea Economia socialistă cuprinde astăzi întreaga industrie, mai ales la producţia de cereale. în 1959 ele au livrat statului 1955, îndeplinindu-se cu un an mai devreme sarcina
Congresului, oamenii muncii din fabrici, uzine, şantiere şi de transporturile, comerţul, sistemul financiar şi de credit, iar peste 532 mii tone de grîu, depăşind cu 24 la sută sarcinile pla trasată de Congresul a! II-!ea al partidului. (Aplauze). Ve
pe ogoare îşi manifestă dragostea şi încrederea neţărmurită în agricultură peste patru cincimi din suprafaţa arabilă şi din nificate, precum şi cantităţi sporite de floarea-soarelui, lapte, niturile băneşti totale, realizate de salariaţi şi pensionari, sînt
faţă de partid, convingerea lor că hotărîrile Congresului vor numărul familiilor ţărăneşti. carne, lînă şi alte produse. cu peste 12,3 miliarde iei mai mari în 1960 comparativ cu 1955.
deschide noi perspective luminoase pentru înfăptuirea năzuin
ţelor poporului' spre progres, bunăstare şi înflorirea continuă Astfel, în Republica Populară Romînă a fost creată baza Succesele, obţinute în creşterea producţiei vegetale şi ani Creşterea puterii de cumpărare a oamenilor muncii se re
a patriei noastre socialiste. economică a socialismului ; aceasta constituie o măreaţă male au asigurat o tot mai bună aprovizionare a populaţiei cu flectă în sporirea de peste 1,5 ori în acest an faţă de 1955 a
victorie a clasei muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii. pîine, carne, grăsimi, zahăr, legume şi alte produse agroalimen- volumului de, mărfuri desfăcute prin comerţul socialist cu
Congresul va face bilanţul activităţii rodnice şi multilate (Aplauze furtunoase, prelungite). tare, precum şi aprovizionarea industriei cu materii prime agri amănuntul. Desfacerile vor creşte, în 1960 faţă de 1955, cu
rale desfăşurate de partid, al măreţelor succese obţinute de cole ; au crescut continuu rezervele de produse agricole ale circa 68 la sută la carne şi preparate de carne, cu aproape 70
oamenii muncii în anii care au trecut de la cel de-al II-lea Eroica noastră clasă muncitoare s-a dovedit a fi la înălţimea statului. la sută la grăsimi, cu 63 la sută la zahăr şi produse zaharoase,
Congres şi va trasa sarcinile pentru desăvîrşirea construcţiei misiunii sale istorice de conducătoare a tuturor oamenilor cu circa 13G la sută la lapte, cu circa 31 la sută la ţesături şi
socialiste în tara noastră. muncii în lupta pentru construirea societăţii socialiste ; alianţa Tovarăşi, confecţii de bumbac şi lînă, cu peste 116 la sută la încălţăminte
munci torească-ţărănească s-a întărit continuu ; statul democrat- de piele, iar la principalele bunuri de uz casnic, de 3 ori.
Realizările de însemnătate istorică din această perioadă popular îşi îndeplineşte cu succes rolul de instrument principal Datorită progreselor realizate în toate ramurile producţiei
ilustrează imensa forţă creatoare a poporului muncitor elibe al clasei muncitoare în făurirea noii orînduiri ; poporul romîn, materiale, au crescut continuu acumulările, ceea ce a permis în anii 1956—1960 au fost vîndute populaţiei de la oraşe şi
rat de exploatare, conştient că este singurul stăpîn al bogă oamenii muncii de toate naţionalităţile muncesc umăr la umăr ca în anii 1956—1960 să se investească în economia naţională sate cantităţi însemnate de materiale de construcţii a căror
ţiilor ţării şi că munceşte pentru binele său propriu. (Aplauze). pentru prosperitatea patriei. fonduri de circa 84 miliarde lei, cu 47 la sută mai mult decît valoare se ridică la circa 4,5 miliarde lei.
în perioada 1951—1955. în industrie s-au investit aproape
Ceea ce caracterizează politica partidului este ofensiva neîn Victoriile obţinute de oamenii muncii în opera de construire 48 miliarde lei, din care peste .33 la sută au fost alocate indus în aceeaşi perioadă statul a alocat pentru construcţii de
treruptă a socialismului, înfăptuirea consecventă a industriali a socialismului se datorese faptului că avem o călăuză sigură triei producătoare de mijloace de producţie. locuinţe fonduri în sumă totală de circa 5 miliarde lei, din
zării ţării, a transformării socialiste a agriculturii, a revoluţiei —Partidul Muncitoresc Romîn. (Aplauze puternice, prelungite). care s-au construit aproximativ 94.000 de apartamente, depă-
culturale. Au crescut continuu forţele de producţie ale ţării, Credincios atotbiruitoarei învăţături marxist-leniniste, urmat cu în anii 1956 — 1959 au fost construite 101 întreprin şindu-se cu peste 16.000 apartamente prevederile Congresului
s-au lărgit şi consolidat relaţiile de producţie socialiste în toate hotărîre de masele largi ale poporului datorită liniei politice deri noi, 98 secţii noi, iar 294 de întreprinderi au fost al II-lea al partidului ; la acestea trebuie adăugate şi locuin
ramurile economiei naţionale. juste, principialităţii şi combativităţii sale, partidul nostru se rcutilate şi dezvoltate. între principalele obiective intrate în ţele construite la oraşe de oamenii muncii din venituri proprii.
prezintă la cel de-al III-lea Congres mai unit şi mai puternic funcţiune se numără două baterii la uzina cocsochimică, un
A sporit în ritm susţinut producţia industriei socialiste, s-au ca oricînd. (Aplauze puternice, prelungite). furnal modern, o oţelărie Martin, un bluming şi un laminor — S-au îmbunătăţit substanţial condiţiile de viaţă ale ţără
construit numeroase întreprinderi, s-au creat noi ramuri in construite la combinatul siderurgic Hunedoara ; laminorul de nimii. După datele bugetelor de familie, consumul ţărănimii a
dustriale, s-a înfăptuit-înainte de termen planul de 10 ani de Toate realizările în dezvoltarea economiei şi culturii, în ridi ţevi de la Roman ; noi grupuri electrogene în termocentrale-; crescut, în 1959 faţă de 1955, cu 34 la sută la făină de grîu,
electrificare a ţării ; creşte an de an greutatea specifică a in carea nivelului de trai, .sînt rodul muncii eroice a muncitorilor, fabrica de fire şi fibre sintetice de la Săvineşti, noi secţii la cu peste 40 la sută la carne şi grăsimi, cu 24 la sută la lapte,
dustriei în ansamblul economiei naţionale. ţăranilor şi intelectualilor, care prin activitatea lor creatoare fabricile chimice de la Făgăraş, Victoria, Rîşnov şi Chiscani- cu 16 la sută la brînzeturi' cu 30 la sută la cartofi, de 3,3 ori
înalţă tot mai sus edificiul măreţ al socialismului. Brăiia ; în vederea dezvoltării producţiei bunurilor de consum la zahăr. Desfacerile de textile şi încălţăminte la sate, numai
Procesul de transformare socialistă a agriculturii a cuprins s-au construit, lărgit şi modernizat, în perioada anilor 1958— prin comerţul cooperatist, cresc în 1960 faţă de 1955 de
aproape întreaga ţărănime, care a urmat cu încredere calea De Ia această înaltă tribună le trimitem un cald salut tovă 1959, 28 fabrici şi secţii noi de textile şi încălţăminte şi 144 două ori la confecţii, de 2,6 ori la tricotaje şi de 2,3 ori la
arătată de partid — calea agriculturii socialiste. Cooperativiza răşesc şi urări de noi victorii. (Aplauze puternice, îndelung re fabrici şi secţii noi de produse alimentare. încălţăminte. O expresie puternică a creşterii bunăstării ţără
rea agriculturii este în linii generale înfăptuită. (Aplauze). petate). nimii este amploarea pe care au luat-o construcţiile de locuinţe
Pretutindeni, în ţară, au fost construite noi unităţi indus la ţară ; în ultimii patru ani s-au construit în mediul rural
Tovarăşi, s-a dezvoltat producţia de îngrăşăminte chimice, fire şi fibre triale care au mărit avuţia naţională, au ridicat la o viaţă nouă peste 330.000 de locuinţe, faţă de 200.000 în 1951-1955.
sintetice, mase plastice, medicamente ; sînt în construcţie în regiuni aflate înainte în stare de înapoiere, au schimbat înfă
După cum s-a arătat în proiecul de Directive, SA R C IN IL E treprinderi pentru chimizarea produselor petroliere şi a ga ţişarea ţării noastre. în ţara noastră, ca şi în celelalte ţări socialiste, nivelul de
trai al oamenilor muncii este determinat nu numai de veni
TRASATE DE CONGRESUL AL II-LEA AL PA R TID U zelor. Introducerea tehnicii noi, calificarea mai înaltă a muncito turile lor băneşti, ci şi de importantele mijloace puse la dis
rilor, organizarea mai bună a producţiei şi extinderea pe scară poziţia lor de către stat, gratuit sau cu plată redusă, pentru
LUI NOSTRU PEN TRU DEZVOLTAREA ECONOM IEI In 1960 producţia industriei chimice va fi de peste 2,3 mai largă a metodelor de mutică avansate, au determinat ri nevoile social-culturale. în perioada 1956-1960 cheltuielile
ori mai mare decît în 1955, depăşind de 11 ori nivelul din dicarea productivităţii muncii în industrie. Calculată pe un statului pentru învăţămînt, cultură, ocrotirea sănătăţii, preve
NAŢIONALE AU FOST ÎNFĂPTUITE CU SUCCES. muncitor, ea creşte în 19.60 faţă de 1955 cu 48 la suţă, corespun deri sociale, asigurări sociale de stat, odihna oamenilor muncii
1938. zător cu un ritm anual de peşte 8 la şută. Din sporul produc şi alocaţii pentru copii însumează peste 55 miliarde lei.
Planurile economice au fost îndeplinite şi depăşite an de ţiei industriale, mai mult de trei pătrimi s-a realizat pe seama
an, planul producţiei globale industriale în primele 5 luni ale Corespunzător cu cerinţele creşterii producţiei industriale creşterii productivităţii muncii. S-a lărgit baza materială a învăţămîntului de toate gra
anului 1960 fiind depăşit cu 3 la sută. şi agricole, dezvoltării construcţiilor şi transporturilor, s-a dele ; numărul de elevi din şcolile elementare a .crescut de la
lărgit b a z a .energetică : producţia de cărbuni, ţiţei, gaze na în anii 1956—1959, preţul de cost în industrie a scăzut cu 1.575.000 în anul şcolar 1938—1939 la peste 2.135.000 în
După datele preliminare, există perspectiva ca pînă la sfîr- turale, energie electrică. Producţia de combustibili a acope 12 la sută. Oamenii muncii, însufleţiţi de partid, desfăşoară o 1959—1960, din şcolile medii de cultură generală de la 29.000
şitul anului 1960, producţia industrială să fie cu circa 67 la rit pe deplin cerinţele dezvoltării ramurilor economiei naţio largă acţiune pentru valorificarea imenselor rezerve de redu la peste 200,000. iar din şcolile profesionale şi tehnice de la
sută mai mare, comparativ cu anul 1955, în loc de 00—65 la nale; industria cărbunelui a asigurat în măsură sporită cerin cere a preţului de cost, îndeplinindu-şi cu cinste angajamen 54.000 la 149.000. In învăţămîntul .superior, numărul facultă
sută cît era prevăzut în Directivele Congresului al II-lea. ţele crescînde' de huilă pentru cocsul metalurgic ; a sporit ex tele de a obţine însemnate economii peste plan. în perioada ţilor a crescut de la 33 în 1938 la 38 în acest an, iar al studen
tracţia lignitului şi cărbunelui brun şi au fost puse în evidenţă 1956—1959, suma totală a economiilor realizate reprezintă ţilor de la 26,000 la 62.000.
Ritmul de creştere a producţiei globale industriale a fost importante rezerve. Producţia industriei petroliere şi a gaze aproape 21 miliarde de lei.
în anii 1956—1960 de 10,8 la sută ; creşterea medie anuală a fost lor a crescut an de an şi s-au pus în funcţiune noi instalaţii A luat extindere radiodifuziunea :şi radioficarea, Ls-a intro
de 12,7 la sută în industria mijloacelor de producţie (grupa A) şi pentru valorificarea superioară a ţiţeiului. Avem o circulaţie bănească sănătoasă ; balanţa de plăţi ex dus televiziunea, a crescut numărul cinematografelor, teatre
de 7,7 la sută în industria bunurilor de consum (grupa B). terne se prezintă echilibrată ; bugetul statului asigură finanţa lor şi bibliotecilor — precum şi al căminelor culturale şi case
Ritmul intens al industrializării ţării noastre, ca şi al celorlalte După naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, rea nevoilor legate de dezvoltarea economiei naţionale şi se lor de citit care a ajuns de la .3,500 în 1938 la peste 12.000 în
ţări ale lagărului nostru, reflectă superioritatea economiei socia partidul nostru şi statul democr.at-popular au desfăşurat o încheie în fiecare an cu excedente; volumul vînzărilor de 1960 ; tirajul anual al cărţilor este de circa 35 milioane exem
liste asupra economiei capitaliste şi confirmă că ritmul rapid mărfuri prin comerţul socialist asigură aprovizionarea popu plare, iar al presei de peste 900 milioane exemplara. Toate
de dezvoltare este o lege generală a socialismului, care-i asigură vastă muncă pentru reorganizarea pe baze noi, socialiste, a laţiei ; creşte tot mai mult puterea de cumpărare a oamenilor acestea au adus o mare contribuţie la ridicarea nivelului de
victoria în întrecerea economică paşnică cu capitalismul. economiei naţionale. în acelaşi timp s-a trecut la pregătirea muncii şi se întăreşte continuu moneta naţională. cultură al poporului muncitor.
(Aplauze). planului economic pe anii 1951—1955 şi a planului de electri
Rezultatele obţinute în toate ramurile economiei au determi- S-a lărgit considerabil reţeaua de spitale, policlinici, mater
Producţia principalelor produse industriale creşte în 1960 ficare a ţării pe o perioadă de 10 ani. în elaborarea planului de ' nat sporirea venitului naţional, care în 1960 va fi de aproxi nităţi şi alte instituţii de asistenţă medicală. Rezultatele mă
faţă de 1955 la : surilor în domeniul ocrotirii sănătăţii se oglindesc în scăde
electrificare pe o perioadă mai îndelungată, partidul nostru mativ 2,7 ori mai mare decît în anul 1938 şi de 1,4 ori faţă de rea mortalităţii generale şi infantile, în creşterea duratei
s-a condus după indicaţia marelui Lenin privind necesitatea 1955. în perioada anilor 1956—1980 peste patru cincimi din ve medii a vieţii. Condiţiile igienico-sanitare din întreprinderi au
dezvoltării producţiei de energie electrică cu un pas înaintea nitul naţional a fost repartizat pentru fondul de consum, iar fost simţitor îmbunătăţite; pentru măsurile de protecţie a
aproape o cincime pentru fondul de acumulare necesar repro muncii statul a cheltuit în anii 1950—195.9 .peste 1,6 miliarde Iei.
Energie electrică de circa 1,8 ori celorlalte ramuri ale economiei. Planul de 10 ani de elec ducţiei socialiste lărgite.
Minereuri de fier de 2,2 ori trificare a ţării, aprobat de plenara Comitetului Central Anual, aproape 400.000 de oameni ai muncii şi 100.000 de
de 5,6 ori al partidului din octombrie 1950, a fost realizat si Pe măsura dezvoltării forţelor de producţie, a creşterii pro copii şi-au petrecut concediul de odihnă şi au mers la trata
Cocs metalurgic de 1,7 ori depăşit. (Aplauze). în 1960 producţia de energie electrică va fi ductivităţii muncii şi a venitului naţional, partidul şi guvernul ment în staţiunile balneo-climaterice.
Fontă de 2,2 ori de 7,7 miliarde kWh, faţă de 1,1 miliarde kWh în 1938 şi de 2,1 au luat măsuri de sporire a veniturilor oamenilor muncii.
Oţel de 2,6 ori Acesta este, tovarăşi, tabloul principalelor realizări. Ţara
Laminate finite (inclusiv ţevi) de 2,1 ori miliarde kWh în 1950 ; a fost construit sistemul energetic naţio Au fost mărite salariile muncitorilor, inginerilor, tehnicie noastră a făcut un uriaş pas înainte în dezvoltarea sa econo
Motoare cu combustie internă de 3,7 ori nilor, cadrelor didactice, medicilor şi funcţionarilor, precum mică şi socială, ceea ce creează condiţiile pentru progresul ei
Motoare electrice de 4,6 ori nal care reuneşte toate centralele electrice, legîndu-le de cen şi pensiile ; s-a introdus alocaţia de stat pentru copii. In anul continuu, într-un ritm şi mai înalt. (Aplauze puternice).
Tractoare trele de consum. ^ 1959, impozitul pe salarii pînă la 500 de lei a fost desfiinţat, iar
Semănători cu tracţiune mecanică de 9,8 ori la salariile pînă la 1.500 lei lunar impozitul a fost simţitor din oţel şi metale neferoase cu altele din mase plastic.e care
de 4,3 ori Trebuie să subliniem că depăşirea producţiei de energie permit reducerea ‘greutăţii maşinilor, creşt.er.ea productivităţii
pentru păioase şi porumb de 2,8 ori electrică se realizează cu un volum de investiţii mai mic cu Tovarăşi, muncii şi ieftinirea produselor. Oamenii muncii din agricultură
Vagoane de marfă şi cisterne de 3,2 ori circa 5,5 miliarde de lei decît prevederile iniţiale, datorită îm au subliniat în mod deosebit existenţa unor mari rezerve de
Autocamioane de 2,3 ori bunătăţirilor aduse planului pe parcursul realizării lui. S-a Comitetul Central supune Congresului spre dezbatere pro sporire a producţiei agricole in toate unităţile socialiste. S-au
Sodă caustică de 6,6 ori pus accentul pe construcţia de termocentrale care, în condi iectul de Directive pentru planul economic pe anii 1960—1965 făcut numeroase propuneri concrete pentru îmbunătăţirea legă
Acid sulfuric de circa 1,6 ori ţiile ţării noastre, constituie soluţia cea mai economică. Creş şi pentru programul de perspectivă, elaborat pe baza unei ana turii dintre cercetările ştiinţifice şi practică, dintre institutele
îngrăşăminte chimice de 2,5 ori terea producţiei de energie electrică a avut o importanţă deo lize temeinice a posibilităţilor şi necesităţilor dezvoltării eco de cercetări şi de învăţămînt superior şi marile întreprinderi
Ciment de circa 1,8 ori sebită pentru industrializarea socialistă a ţării, pentru intro nomiei noastre naţionale. industriale şi agricole.
Mobilă de circa 1,3 ori ducerea tehnicii avansate şi trecerea- la mecanizarea şi auto
Aparate de radio de circa 1,6 ori matizarea unor procese de producţie, pentru dezvoltarea în La lucrările pregătitoare, desfăşurate sub îndrumarea ne Trebuie subliniat că multe din măsurile propuse de oamenii
Textile de circa 1,4 ori tregii economii naţionale. mijlocită a conducerii de partid şi de stat, au participat, în muncii au fost prevăzute în materialele documentare ale pla
încălţăminte de circa 2 ori afară de Comitetul de Stat al Planificării şi ministere, comi nului de şase ani şi ale schiţei programului de perspectivă.
Carne şi preparate de carne de circa 2,2 ori în pei’ioada 1956—1960 au fost obţinute realizări importante tetele de partid şi sfaturile populare regionale, raionale, oră Aceasta confirmă caracterul realist al proiectului de Directive,
Lapte şi produse lactate de 2,5 ori în industria bunurilor de consum. şeneşti, peste 20.000 de specialişti, ingineri, oameni de ştiinţă, precum şi spiritul creator al maselor.
Grăsimi de 1,6 ori fruntaşi în producţie din industrie şi agricultură.
Zahăr Dezvoltarea bazei de materii prime, noile construcţii indus Raportăm Congresului că din totalul propunerilor primite
Conserve de legume triale şi progresele obţinute în reutilarea şi modernizarea unor Lucrările efectuate timp de doi ani au contribuit la creş din partea oamenilor muncii pînă la data de 14 iunie, un nu,măr
întreprinderi au asigurat creşterea de 1,3 ori a producţiei in terea nivelului de pregătire economică a lucrătorilor de partid de peste 700 au şi fost acceptate pentru a fi puse imediat în
dustriei uşoare şi de 1,5 ori a industriei alimentare în' 1960 şi de stat din organele centrale şi locale, au scos în evidenţă aplicare de către organele economice centrale, celelalte ..propu
faţă de 1955. Industria bunurilor de consum şi-a lărgit şi îm noi posibilităţi de perfecţionare a conducerii economiei. în neri urmînd a fi studiate în continuare.
bogăţit sortimentele, a îmbunătăţit calitatea produselor; fa activitatea numeroaselor colective organizate pentru pregătirea
bricăm mărfuri mai bune şi mai frumoase, care satisfac într-o materialului documentar s-a îmbinat rodnic competenţa or Dezbaterea proiectului ele Directive, caracterizată prin-
măsură tot mai mare cerinţele de consum ale oamenilor mun ganelor de conducere centrală a economiei naţionale cu iniţia tr-un înalt simt de răspundere, a demonstrat adeziunea
tiva şi experienţa acumulată de organele locale de partid, de unanimă a întregului popor Ia programul do dezvoltare a
cii. Au fost realizate sarcinile stabilite de plenara din noiem stat şi economice, ca şi de cele mai valoroase cadre din rîn- economiei naţionale, elanul şi hotărîrea neclintită a oame
durile mdselor largi de oameni ai muncii, legate direct de nilor muncii de la oraşe si sate de a realiza sarcinile mă
brie 1958 a Comitetului Central al partidului privind mărirea producţie. reţe trasate de partid. (Aplauze puternice).
producţiei de ulei şi zahăr, care a ajuns în 1960 de aproape Proiectul de Directive, dezbătut şi adoptat de plenara Tovarăşi,
două ori şi jumătate mai mare decît în 1955, asigurînd pe de din mai a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc OBIECTIVUL PR IN C IPA L AL PLANULUI ECONO
Romîn, a fost primit cu o deosebită satisfacţie de oamenii MIC P E ANII 1 9 6 0 — 1 9 6 5 ESTE DEZVOLTA REA BA
Succesele deosebite obţinute în ramurile industriale hotă- plin nevoile crescute de consum ale populaţiei. muncii de pe întreg cuprinsul ţării. ZEI TEHNICO-M ATERIALE A SOCIALISM ULUI, ÎN
rîtoare pentru dezvoltarea întregii economii naţionale —side CHEIEREA PROCESULUI DE FĂURIRE A RELAŢII
rurgia, construcţia de maşini, chimia, energia electrică — con Industria noastră socialistă valorifică la un nivel din ce In plenarele lărgite ale comitetelor regionale şi raio LOR DE PRO D U CŢIE SO CIA LISTE ÎN ÎN TREA G A
firmă justeţea politicii partidului, care, călăuzindu-se după nale de partid, în cadrul adunărilor din întreprinderi in ECONOM IE, ÎN VEDEREA DESĂVÂRŞIRII CONS
învăţătura leninistă cu privire ^construcţia socialismului, în în ce mai înalt resursele naturale ale ţării. Comparativ cu anul dustriale, de pe şantiere, din transporturi, gospodării agri T R U C Ţ IE I S O C IA L IS M U L U I. (Aplauze puternice).
făptuieşte industrializarea ţării pe baza dezvoltării cu precă cole de stat şi gospodării agricole colective, instituţii de
dere a industriei grele. în 1900. pi’oductia mijloacelor de pro 1955, valoarea produselor obţinute dintr-o tonă de ţiţei prelu ştiinţă şi cultură, în cadrul adunărilor cetăţeneşti de la Planul economic pe şase ani are următoarele sarcini de
ducţie va fi cu 82 la sută mai mare decît în 1955, în loc de oraşe şi sate, au luat parte aproape 4.850 .0 0 0 oameni bază:
70—75 la sută cît era prevăzut în Directivele Congresului al crat a crescut în 1960 cu circa 17 la sută, dintr-o tonă de metal ai muncii ; au luat cuvîntul mai mult de 285.000 oameni
. II-lea. ai muncii şi s-au făcut peste 65.000 de propuneri, 1. Continuarea în ritm susţinut a industrializării ţării, acor-
prelucrat — cu 32 la sută, iar dintr-un metru cub de masă menite să ducă la îmbunătăţirea procesului de producţie, la va dîndu-se prioritate industriei grele cu pivotul ei, industria
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din industrie au muncit lorificarea pe o scară mai largă a resurselor interne, introdu constructoare de maşini.
cu entuziasm şi elan pentru realizarea sarcinilor trasate de lemnoasă — cu peste 66 la sută. cerea tehnicii noi, reducerea consumurilor specifice de materii
partid, îndepiinind planul de producţie în patru ani, în prime şi materiale şi altele. 2. încheierea colectivizării agriculturii, dezvoltarea multila
Ioc de cinci, la o serie de produse principale cum sînt : Cît de mult a crescut puterea economică a ţării se vede din terală şi consolidarea economico-organizatorică a gospodăriilor
laminate şi ţevi, motoare electrice, transformatori, instalaţii Din numărul total al propunerilor, peste 31.500 privesc pro agricole colective ; creşterea considerabilă a producţiei agricole
de foraj, vagoane de marfă, tractoare, îngrăşăminte chimice, faptul că în 1960 realizăm în numai 11 săptămîni în bleme ale dezvoltării industriei, construcţiilor şi transporturi vegetale şi animale, pentru a se crea în cel mai scurt timp po
geamuri, mobilă, aparate de radio, încălţăminte şi alte pro lor, aproape 15.000 — probleme ale agriculturii, peste 8.000 — sibil un belşug de produse agroalimentare.
duse. treaga producţie industrială în 1938 (Aplauze); la fontă domeniul social-cultural.
3. Extinderea mecanizării şi automatizării producţiei, reuti
Unul din cele mai pozitive rezultate ale activităţii noas — în şapte săptămîni, la oţel — în opt săptămîni, la ciment — Numeroase colective de întreprinderi au propus soluţii prac larea întreprinderilor existente şi înzestrarea noilor întreprin
tre economice, în această perioadă, este realizarea cu un an tice pentru mărirea eficacităţii economice a investiţiilor. Side- deri cu utilaje şi agregate la nivelu! celor mai noi realizări ale
mai devreme a sarcinilor industriei constructoare de ma în zece săptămîni. rurgiştii Combinatului de la Hunedoara şi ai Uzinelor Calan, tehnicii ; aplicarea în producţie în măsură tot mai largă a pro
şini, a cărei producţie este în 1960 de peste 2 ori mai mare analizînd posibilităţile de ridicare a productivităţii furnalelor, ceselor tehnologice moderne.
decît în 1955 şi de 10 ori mai mare decît în 1938. Au fost în 1960, producţia calculată pe locuitor la energie electrică şi-au luat angajamentul să depăşească cu încă 15—20 la sută
create noi subramuri pentru producţia de utilaj petrolier, sarcina de creştere cu 40 la sută a indicilor de utilizare, prevă-. 4. îmbunătăţirea în continuare a repartizării teritoriale a for
va fi de aproape 6 ori mai mare decît în 1938 ; la fontă de peste zută în proiectul de Directive pentru anul 1965 ; le urăm, din ţelor de producţie, creşterea potenţialului economic al regiuni
construcţii navale, tractoare, maşini agricole, camioane, ma toată inima, succes în munca pentru îndeplinirea angajamen lor, raioanelor şi oraşelor mai puţin dezvoltate.
6 ori, la oţel de peste 5 ori, la laminate şi ţevi de aproape 4 ori, tului. (Aplauze).
şini unelte, utilaj tehnologic pentru industria minieră, side (Continuare in pag. Ill-a)
la ciment de peste 5 ori, la ţesături de aproape 2 ori, la zahăr în întreprinderile constructoare de maşini s-au făcut nume
rurgică, chimică, alimentară, uşoară, rulmenţi, maşini şi roase propuneri concrete de înlocuire a unor piese confecţionate
de aproape 3 ori, la ulei de 5,5 ori.
transformatori electrici ; a început producţia de linii tehno
in agricultură, sarcina trasată de Congresul al II-lea
logice complecte pentru diferite ramuri ale economiei; s-a
al partidului, de a se asigura preponderenţa sectorului so
organizat fabricaţia de serie a numeroase bunuri de consum
cialist ca suprafaţă şi ca producţie marfă, a fost îndepli
metalice şi electrotehnice. Industria construcţiilor de maşini
nită încă la sfîrşitul anului 1959. (Aplauze). Cooperativiza
asigură în cea mai mare parte maşinile şi utilajele necesare
rea agriculturii a creat condiţii favorabile pentru creşterea con
industriei, agriculturii şi transporturilor.
tinuă a producţiei agricole vegetale şi animale.
Prin lărgirea bazei de materii prime şi reutilarea com A crescut producţia de cereale, mai ales de grîu şi porumb.
binatelor cu instalaţii şi agregate de înalt nivel tehnic şi de La grîu, producţia totală anuală realizată în medie în anii 195,5—
1959 a fost de 3.212.000 tone, faţă de 2.630.000 tone în anii
mare capacitate, producţia de oţel creşte de la 766.000 tone 1934-1938.
în 1955 la 1.700.000 tone în 1960, faţă de numai 284.000 tone Ca urmare a măsurilor luate de partid, suprafaţa cultivată
cu porumb _s-a mărit de la circa 2.900.000 hectare în 1053
în 1938. la 3.660.000 hectare în 1959 ; producţia totală anuală, realizată
în medie în anii 1955—1959, a fost de 5,1 milioane tone faţă de
S-a dezvoltat în ritm susţinut industria chimică; au circa 4 milioane tone în anii 1934—1938 ; comparativ, pe aceleaşi
perioade, producţia de floarea-soarelui a crescut de la 48.000
fost construite întreprinderi noi dotate cu utilaje moderne; tone la 314.000 tone ; la sfeclă de zahăr de la 392.000 tone la
2.148.000 tone ; la cartofi de la 1.318.000 tone la 2.803.000 tone.
în acelaşi timp a crescut ş e p te lu l; la sfî 'tul anului 1959
