Page 84 - 1960-06

1708
22S2ZTS22Î
EaporíiiS C.C. al P.M.R.
présentai de tovarăşul
Gh. Gheorgtaiu-Dej
(Urmare din paf!. IV-a)
Trebuie combătută cu toată hotărîrea atitudinea de uşurinţă
de care mai dau dovadă conducerile unor organe economice cen­
trale şi locale în folosirea fondurilor de investiţii, acumulate
prin eforturile întregului popor.
Organele şi organizaţiile de partid trebuie să exercite un con­
trol permanent asupra utilizării judicioase şi eficiente a fie­
cărui ban alocat pentru investiţii, îndrumînd organele benefi­
ciare, pe proiectanţi şi constructori spre găsirea unor soluţii op­
time cu minimum de cheltuieli şi cu efecte cît mai rapide asupra
dezvoilării producţiei şi îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi
de trai ale oamenilor muncii.
Constructorii noştri au dovedit că pot să realizeze lucrări
mari în termene scurte, printr-o raţională organizare a şantie­
relor şi prin asigurarea ritmică a acestora cu materiale de con­
strucţie.
în domeniul lucrărilor de construcţii -montaj, a! căror vo­
lum va creşte în 1965 de circa 2 ori faţă de 1959, se va trece lo
extinderea metodelor industriale de execuţie prin dezvoltarea
mecanizării lucrărilor, folosirea pe scară largă a prefabricatelor
şi a metodelor de lucru rapide. Ţinînd seama de volumul impor­
tant şi in continuă creştere al construcţiilor din ţara noastră,
munca pe şantiere trebuie să se transforme din ce în ce mai
mult în procese de montaj a elementelor confecţionate pe cale
induşi rială în fabrici, dotate cu utilaje perfecţionate. Volumul
ele investiţii prevăzut pentru industria construcţiilor va fi
aproape de 1,9 ori mai mare decît în perioada de 6 ani prece­
dentă, din care circa 95 la sută va fi destinat dotării cu utilaje.
Pentru mărirea eficacităţii economice a metodelor industriale
trebuie să se extindă tipizarea construcţiilor şi elementelor de
construcţii şi să se treacă la o producţie industrială, de mare
serie a acestora. Metodele de execuţie industrială vor fi aplicate
cu precădere la locuinţe, astfel ca durata de execuţie a unui bloc
mediu să se reducă la 4—5 luni.
Creşterea gradului de mecanizare, sporirea importantă a pro­
ducţiei de prefabricate şi de materiale uşoare de zidărie, intro­
ducerea în construcţii a maselor plastice creează condiţiile pen­
tru accelerarea ritmului de execuţie, reducerea consumului la
principalele materiale, îmbunătăţirea calităţii şi scăderea con­
tinuă a costului lucrărilor.
O premiză importantă pentru realizarea acestor sarcini o con­
stituie elaborarea complectă şi la un nivel tehnic ridicat a proiec­
telor înainte de deschiderea şantierelor, astfel îneît să se cu­
noască şi să se asigure din timp mijloacele de lucru şi măsurile
organizatorice necesare pentru cea mai raţională execuţie a lu-
crărilor.
Comitetul de Stat pentru Arhitectură şi Construcţii are da­
toria să îndrume institutele de proiectare spre folosirea mate­
rialelor cu întreaga lor eficienţă, extinderea largă a prefabri­
catelor şi oţelurilor speciale ; aceste măsuri, precum şi gospo­
dărirea raţională a materialelor pe şantiere şi lichidarea hotă­
rî tâ a risipei trebuie să ducă în 1985 la o reducere a consumului
de oţel beton cu 20 la sută şi de cherestea cu 40 la sută.
Ministerelor şi sfaturilor populare regionale şi orăşeneşti le
revine o răspundere deosebită pentru întărirea organizaţiilor
de construcţii şi proiectare, în vederea realizării sarcinilor im­
portante care stau în faţa acestora.
Corespunzător volumului de construcţii, producţia m ateria­
lelor de construcţie va creşte de 2 ori faţă de 1959. Producţia
de ciment va ajunge la 6,5 milioane tone ; producţia prefabri­
catelor de beton armat se va mări de peste 8 ori.
In viitorii 2 ani va trebui asigurată satisfacerea pe deplin
a nevoilor de materiale pentru instalaţii şi finisaj, care au un
rol hotărîtor în îmbunătăţirea calităţii şi aspectului construc­
ţiilor şi îndeosebi a locuinţelor. în 1961—1962 vor fi puse în
funcţiune linii moderne pentru producţia de radiatoare, armă­
turi, articole de lăcătuşerie, instalaţii sanitare şl altele, ieftine,
frumoase şi în sortimente variate.
Una din preocupările de seamă ale partidului nostru este ri­
dicarea economică şi social-culturală a regiunilor rămase în
urmă şi îmbunătăţirea continuă a repartizării teritoriale a
forţelor de producţie.
Principalele criterii după care ne vom orienta în amplasarea
noilor obiective industriale sîn t:
—obţinerea eficienţei economice maxime, prin folosirea con­
diţiilor economice şi naturale favorabile ale fiecărei regiuni ;
—ridicarea economică a regiunilor mai puţin dezvoltate ;
—crearea unei baze industriale în oraşele lipsite de indus­
trie sau slab industrializate;
—folosirea cît mai judicioasă a forţei de muncă în toate re­
giunile ţării.
în determinarea pe localităţi a amplasării noilor construcţii,
va trebui să se ţină seama şi de folosirea unor spaţii existente,
care în prezent sînt neutilizate, de gruparea întreprinderilor
pentru folosirea în comun a unor instalaţii, construcţii adminis­
trative şi sociai-culturale ; noile întreprinderi industriale mari
consumatoare de energie termică şi electrică vor trebui sa
fie construite in apropierea centralelor de termoficare. în acest
fel se vor realiza importante economii de investiţii, precum şi
reducerea cheltuielilor de producţie.
Pentru o mai judicioasă amplasare a industriei în cadrul
oraşelor, trebuie să se stabilească zona industrială a fiecaiui
oraş, în cadrul schiţelor sau planurilor de sistematizare. Aşeza­
rea industriei în zone industriale dinainte stabilite permite
sistematizarea lucrărilor edilitare, desfăşurarea raţională a lu­
crărilor de construcţii, rezolvarea unitară a problemelor co­
mune mai multor întreprinderi şi oraşului, economii de teren
agricol.
Amplasarea concretă a noilor obiective industriale ce ur­
mează a fi construite în perioada 1960—1965 se va stabili pentru
fiecare caz în parte pe bază de studii tehnico-economice apro­
fundate, care să justifice eficienţa economică, precum şi înca­
drarea în profilul economic al regiunii.
Introducerea, tehnicii noi.
Creşterea productivităţii muncii
şi reducerea preţului de cost
Tovarăşi,
Ritmul rapid de creştere a productivităţii muncii- - carac­
teristică esenţială a orînduirii socialiste — este determinat,
înainte de toate, de nivelul tehnic al mijloacelor de producţie,
cu care este înzestrată economia. Lenin arăta că „Socialismul
nu e de conceput fără tehnica marii industrii..., fără o tehnică
bazată pe ultimul cuvînt al ştiinţei modeme...“.
Socialismul asigură un cîmp nelimitat de aplicare a cuceriri­
lor ştiinţei şi tehnicii. Pentru realizarea unui ritm înalt de
creştere a producţiei, lărgirea continuă a activităţii eco­
nomice şi sociai-culturale, reducerea treptată a duratei
ziîei de muncă, sînt necesare un număr tot mai mare de
forţe de muncă şi sporirea neîncetată a productivităţii
muncii, pe baza introducerii tehnicii noi în toate ramurile
economiei şi aplicării în practică a cuceririlor ştiinţei
moderne.
Statul nostru depune eforturi stăruitoare pentru înzestrarea
economiei cu maşini şi instalaţii dintre ceie mai perfecţionate
realizate la nivelul tehnicii mondiale. în ultimii ani a fost pus
în funcţiune un număr însemnat de Unii tehnologice modeme
care au determinat creşteri însemnate ale productivităţii muncii
şi reducerea preţului de cost.
Nivelul tehnicii şi eficacitatea economică a acesteia trebuie
să constituie criterii principale în elaborarea planului, în solu­
ţionarea diferitelor probleme legate de dezvoltarea economiei
naţionale cum sînt : construcţia de obiective noi, introducerea
în fabricaţie a unor maşini şi materiale noi, reutilarea unităţi­
lor economice.
Este necesar ca la alegerea soluţiilor tehnico-economice să
se tină seama nu numai de realizările actuale, ci şi de tendin­
ţele cele mai noi de dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii.
Tehnica nouă pătrunde în producţie prin aplicarea procese­
lor tehnologice avansate, ca forajul cu turbină în industria pe­
trolieră, armarea metalică a abatajelor frontale în industria
cărbunelui, prin extinderea metodelor avansate de turnare, for­
jare şi presare şi reducerea prelucrărilor prin aşchiere în indus­
tria construcţiilor de maşini, prin folosirea procedeelor conti­
nue de fabricaţie în producţia de celuloză, ulei, zahăr şi alte
produse.
DRUMUL SOCIALISMULUI
Mecanizarea si automatizarea producţiei vor trebui să fie
intensificata şi orientate îndeosebi spre acele ramuri în care se
poate obţine cea mai mare eficacitate economică, concretizată
prin ridicarea productivităţii muncii şi prin reducerea preţului
de cost.
O atenţie deosebită va trebui acordată mecanizării lucrărilor
grele din industria minieră, din exploatarea lemnului, în cons­
trucţii, la lucrările de încărcări şi descărcări în transporturi,
precum şi a muncilor auxiliare, a transporturilor interne din
întreprinderi. în anul 1965 o serie de operaţii grele cu volum
mare de muncă vor fi aproape complect mecanizate, iar altele
vor atinge un grad înalt de mecanizare.
Odată cu intensificarea mecanizării, ne propunem să des­
făşurăm — în mod treptat — automatizarea proceselor de pro­
ducţie în toate cazurile în care nivelul producţiei şi condiţiile de
lucru o justifică. Automatizarea va cuprinde o mare parte a
producţiei în siderurgie, în centrale termo şi hidroelectrice, în
industria chimică, a cimentului, în industria prelucrării petro­
lului, la transportul gazelor, în industria alimentară şi altele.
In industriile prelucrătoare se vor introduce treptat maşini
automate individuale şi linii automate ; în industria construcţii­
lor de maşini se vor introduce maşini de copiat, maşini-unelte
cu program, maşini agregate, linii automate şi semiautomate. Cu
aceste utilaje se vor produce elemente tipizate de maşini şi
piese de mare serie pentru autocamioane, tractoare, aparate
electronice, organe de asamblare şi altele.
Industria textilă va fi dotată cu războaie automate de ţesut
bumbac şi mătase, ponderea acestora ajungînd în 1965 la 50 la
sută. în toate ramurile industriale se va extinde automatiza­
rea regimurilor termice ale principalelor instalaţii consuma­
toare de căldură.
Pentru a crea condiţiile necesare introducerii mai intense a
automatizării în diferitele ramuri ale economiei, a fost înfiinţată
recent şi trebuie dezvoltată întreprinderea „Automatica", avînd
un profil mixt de cercetare şi proiectare de utilaj şi instalaţii
automatizate, de montare a acestora şi de instruire a persona­
lului de exploatare.
Va începe folosirea maşinilor electronice de calcul şi a
altor sisteme de programare electronică pentru automatizarea
complexă a unor procese de producţie la rafinării, instalaţii ale
industriei chimice, precum şi automatizarea unor lucrări de
calcule economice şi de statistică. Un rol important în această
direcţie revine Institutelor de Fizică Atomică şi de Fizică ale
Academiei Republicii Populare Romîne care vor trebui să co­
laboreze cu industria, în special în problema proiectării şi fo­
losirii maşinilor electronice de calcul, în aplicarea izotopilor
radioactivi, în realizarea prototipurilor de aparate electronice
cu tehnicitate ridicată.
Tovarăş!,
Proiectul de Directive prevede o creştere însemnată a pro­
ductivităţii muncii, izvor principal al reproducţiei socialiste lăr­ naţionale şi de ridicare a nivelului de trai al maselor un rol
gite şi condiţie esenţială pentru ridicarea nivelului de trai.
Creşterea productivităţii muncii în industrie va t'i de
60 — 65 la sută, pe această cale urmînd să se obţină
peste 70 la sută din sporul producţiei industriale.
Sarcini importante în această privinţă sînt prevăzute şi în cele­
lalte ramuri ale economiei naţionale.
Ritmul înalt de creştere se bazează, în primul rînd, pe in­
troducerea progresului tehnic, ridicarea rapidă şi continuă a
productivităţii muncii.
Totodată, o mare importanţă pentru sporirea productivită­
ţii muncii au ridicarea calificării muncitorilor, îmbunătăţirea
indicilor de folosire a utilajelor, adîncirea specializării şi coo­
perării între întreprinderi.
Aplicînd neabătut principiul leninist al cointeresării mate­
riale, al repartiţiei după cantitatea şi calitatea muncii, trebuie
să consolidăm rezultatele bune obţinute în perfecţionarea sis­
temului de salarizare şi normare a muncii, prin extinderea nor­
melor tehnice şi perfecţionarea calităţii lor şi prin stimularea
mai eficientă a oamenilor muncii pentru introducerea tehnicii
noi, îmbunătăţirea calităţii produselor şi realizarea de economii.
Odată cu ridicarea productivităţii muncii vor creşte an de
an şi forţele de muncă — principala forţă de producţie a so­
cietăţii. în perioada 1950—1959 numărul total al salariaţilor
din sfera producţiei materiale şi din domeniul social-cuitural
s-a mărit de la 2 milioane la 3 milioane ; în viitorii şase ani
se prevede o nouă creştere de circa 1 milion. Necesarul de
forţe de muncă, cerut de ritmul de dezvoltare a economiei, se
va acoperi prin sporul populaţiei apte de muncă şi prin încadra­
rea în rîndul salariaţilor a unui număr de 400—500 mii de per­
soane din populaţia rurală, ceea ce va fi posibil datorită termi­
nării colectivizării, creşterii înzestrării tehnice şi sporirii pro­ 6 ANI, PRIM A ETA PA A PROGRAM ULUI DE PERS
ductivităţii muncii în agricultură.
înfăptuirea programului de dezvoltare a economiei naţio­
nale impune ijiărirea corespunzătoare a resurselor financiare,
prin sporirea acumulărilor pe calea scăderii sistematice a pre­
ţului de cost şi a cheltuielilor de circulaţie.
Conştienţi de însemnătatea pe care reducerea cheltuielilor
de producţie o are pentru dezvoltarea economiei şi îmbunătă­
ţirea condiţiilor de viaţă, oamenii muncii, mobilizaţi de partid,
au obţinut prin micşorarea preţului de cost însemnate econo­
mii care au servit în mare măsură la îmbunătăţirea salariză­
rii între anii 1956-1959.
Proiectul de Directive prevede reducerea preţului de cost
cu 15—16 la sută în industria republicană, cu cel puţin 30 la
sută la principalele produse în gospodăriile agricole de stat,
micşorarea cu circa 40 la sută a costurilor la hectar de ară­
tură normală în staţiunile de maşini şi tractoare şi cu circa
25 la sută a cheltuielilor de circulaţie în comerţ. Prin aceste
reduceri se vor obţine acumulări de 80—82' miliarde Iei. ceea
ce reprezintă peste 45 la sută din totalul fondurilor de in­
vestiţii.
Lupta pentru scăderea preţului de cost capătă o importanţă
din ce în ce mai mare, odată cu creşterea producţiei, datorită
faptului că fiecare procent de reducere reprezintă un volum tot
mai însemnat de economii ; dacă în 1955 un procent de micşo­
rare a cheltuielilor de producţie se exprima în economii de 315
milioane lei, iar în 1959 de 490 milioane, în 1965 această sumă
va ajunge la 890 milioane Iei.
Ministerele, organele economice centrale, comitetele execu­
tive ale sfaturilor populare, conducerile întreprinderilor tre­
buie să ia măsuri pentru preîntâmpinarea pierderilor şi a chel­
tuielilor neproductive, reducerea consumurilor specifice, creş­
terea rentabilităţii tuturor unităţilor şi la toate produsele,
astfel ca activitatea lor gospodărească să se reflecte în sporirea
beneficiilor şi a veniturilor bugetare.
Organele de finanţe şi de credit trebuie să acţioneze cu mai
multă operativitate, să folosească mai intens pîrghiile siste­
mului financiar-bancar pentru întrebuinţarea eficientă a resur­
selor materiale şi băneşti şi practicarea unui regim strict de
economii în toate sectoarele vieţii economice şi sociale.
Creşterea venitului naţional
şi a b u n ă stă rii oam enilor nimicii
Proiectul de Directive prevede CREŞTEREA VENITULUI
NAŢIONAL de 1,7 —1,8 ori ; la crearea lui, industria şi con­
strucţiile contribuie din ce în ce mai mult, ajungînd în 1965 la
o pondere de peste 60 la sută ; fondul de consum va spori de
1,6—1,7 ori faţă de anul 1959, reprezentînd peste trei pătrimi
din întregul venit naţional.
Pe această bază trainică, SALARIUL REAL va creşte
pînă în 1965 cu 40 — 45 Ia sută faţă de nivelul din a
doua .jumătate a anului 1959, prin sporirea salariilor no­
minale şi reducerea treptată a preţurilor de desfacere la
mărfurile de consuni, iar VENITURILE REALE ALE
ŢĂRĂNIMII vor spori cu circa 40 la sută, în principal
prin mărirea însemnată a producţiei agricole şi prin valo­
rificarea produselor către stat pe calea contractărilor şi
achiziţiilor.
Creşterea puterii de cumpărare a populaţiei va determina un
consum mult sporit de mărfuri alimentare şi industriale. Canti­
tatea de mărfuri pe care o va desface comerţul de stat şi
cooperatist va fi de 2 ori mai mare. La principalele pro­
duse, desfacerile vor creşte în 1965 faţă de 1959 de 2,5 — 2,7
ori la carne, de 4 —4,5 ori la lapte de consum, de 2,1 —2,3 ori
la zahăr, de două ori la ţesături, inclusiv confecţii, de 1,7 ori
la încălţăminte, de 2—2,3 ori la biciclete, de circa 9,4 ori la fri­
gidere.
Nivelul de trai se îmbunătăţeşte continuu în societatea so­
cialistă atît prin creşterea veniturilor populaţiei şi, pe această
bază, a consumului, cît şi prin cheltuielile din ce în ce mai mari
pe care le face statul pentru nevoile sociai-culturale. Fondurile
alocate din buget în acest scop contribuie la ridicarea bună­
stării populaţiei, prin satisfacerea pe cheltuiala statului a unor
nevoi atît de vitale ca locuinţele, învăţămîntul, ocrotirea sănă­
tăţii, odihna, pensiile etc.
Pentru dezvoltarea învăţănixntului, aşezămintelor culturale,
ocrotirii sănătăţii, cercetărilor ştiinţifice, construcţiilor de lo­
cuinţa, precum şl pentru alte acţiuni sociai-culturale statul va
investi aproape de două ori mai mult decît în anii 1954—1959.
Cheltuielile sociai-culturale, în afară de investiţii, vor creşte turilor şi calitatea produselor în comparaţie cu industria repu­
continuu, ajungînd în 1965 la o sumă de aproape 20 miliarde lei.
In domeniul INVAŢAMINTULUI Şl CULTURII se vor
construi circa 15 mii de săli de clasă, noi spaţii de şcolarizare
pentru învăţămîntul superior, cămine studenţeşti cu peste 15
mii locuri, noi aşezăminte de cultură şi artă.
In domeniul OCROTIRII SĂNĂTĂŢII populaţiei, capaci­
tatea de spitalizare va creşte cu circa 18 mii paturi, se vor con­
strui circa 100 policlinici orăşeneşti şi raionale şi se va îmbu­
nătăţii continuu asistenţa medicală.
Ca urmare a sporirii fondurilor de investiţii alocate pentru
construcţii şi amenajări în staţiunile balneo-climaterice, numă­
rul celor care vor fi trimişi la odihnă şi cură va creşte în 1965
cu peste 30 la sută faţă de anul 1959 ; se vor crea condiţii mai
bune Dentru turism, recreaţie şi sport.
Una din problemele cele mai importante pe care le avem
de rezolvat este PROBLEMA LOCUINŢELOR LA ORAŞE.
Populaţia noastră orăşenească a crescut între 1948—1959 de
la 3,7 milioane locuitori la aproape 6 milioane şi va continua să
crească atît prin sporul natural, cît şi prin atragerea a noi forţe
de muncă din mediul sătesc. Ritmul construcţiilor de locuinţe
a rămas în urma creşterii populaţiei urbane, ceea ce impune
sporirea continuă a eforturilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor
de locuit. Asigurarea oamenilor muncii cu locuinţe cores­
punzătoare va constitui şi pe viitor o preocupare perma­
nentă de cea mai mare importanţă a partidului si guver­
nului nostru.
Proiectul de Directive prevede pentru 1960 — 1965
construirea de locuinţe noi din fondurile statului, cu o su-
nrafaţă totală de peste 9 milioane metri pătraţi — echiva­
lent cu circa 300 mii apartamente, de peste 3 ori mai
mult decît s-a realizat în cei 6 ani precedenţi — de o ca­
litate mai bună şi cu un grad mai înalt de confort.
Statul alocă circa 13 miliarde lei pentru realizarea acestui
program de construcţii. înfăptuirea unui volum atît de mare
de lucrări pune în faţa organelor de partid şi de stat, a minis­
terelor şi sfaturilor populare, a tuturor celor care au o răspun­
dere în acest sector — de la proiectant pînă la executant —
sarcina de a lua toate măsurile tehnice şi organizatorice pentru
a construi cit mai mult, mai repede, mai bine şi mai ieftin,
introducînd sisteme şi metode avansate de construcţii, mate­
riale noi şi economicoase.
Sarcinile organelor locale
ale puterii de stat
în realizarea politicii partidului de dezvoltare a economiei
deosebit de important revine organelor locale ale puterii de
stat. Ele au în administrarea lor directă o parte însemnată a
activităţii economice şi sociai-culturale : industria locală, re­
ţeaua comercială şi de alimentaţie publică, organizaţiile de con­
strucţii şi proiectări, gospodăria comunală, învăţămîntul de cul­
tură generală, aşezămintele culturale, de ocrotire a sănătăţii
populaţiei. Sfaturile populare administrează în prezent prin bu­
getele lor fonduri băneşti în valoare de peste 9 miliarde lei.
Trecerea unui mare număr de întrepi'inderi industriale în
subordinea sfaturilor populare a dus la creşterea producţiei
industriei locale, care complectează sortimentul de mărfuri al
industriei republicane. Valoarea producţiei industriei locale se
ridică în 1960 la peste 7 miliarde lei şi va ajunge în 1985 la
aproape 10 miliarde lei.
Uneori în industria locală s-au produs mărfuri de calitate
nesatisfăcătoare, la preţuri de cost ridicate, neţinîndu-se seama
că scojiul producţiei locale trebuie să fie îmbogăţirea apro­
vizionării oraşelor şi satelor cu mărfuri cerute de populaţie,
corespunzătoare calitativ şi ca preţ, fără a se crea paralelisme
nejustificate cu industria republicană.
Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să sta-
de dezvoltare a
T o v a ră ş i,
x u r n r i u i n i i f l r u u VEDEirULîJK JdLAN ULUI DJ
PECTIV A , A CĂRUI SCH IŢĂ A FOST ÎNTOCMITE
ÎN ULTIM II DOI ANI, VA D ESCH ID E ÎN FATA PC
PO R U L U I N O STRU NOI O R IZ O N T U R I SI M ÂI LIJ
M lN O A SE : D ESA V ÎR ŞIR EA CON STRU CŢIEI SOCIA
LISTE SI PER SPEC TIV A TRECERII TR EPTA TE U
C O N ST R U IR E A C O M U N ISM U LU I. (Aplauze furtunoase
îndelung repetate).
Liniile directoare pe baza cărora urmează să se elaboreze
programul de perspectivă sînt prezentate în proiectul de
Directive. Schiţa-program prevede intensificarea industriali­
zări^ socialiste a ţării, astfel ca într-o perioadă cît mai scurtă
să ajungem la nivelul ţărilor mai avansate din punct de vedere
al producţiei şi consumului calculat pe locuitor. (Aplauze pu­
ternice).
Avîntul puternic al întregii economii va fi determinat de
creşterea cu precădere a industriei grele şi a ramurii ei con­
ducătoare, construcţia de maşini, condiţie fundamentală pen­
tru dezvoltarea neîntreruptă a economiei naţionale.
Din studiile efectuate pînă acum rezultă posibilitatea
creşterii producţiei industriale globale în următorii 15
ani de peste 6 ori.
Redăm în tabelul de mai jos nivelul de producţie ce se pre­
vede a fi atins la principalele produse industriale :
Produsul Unitatea 1959 Nivelul anu­
îe măsură 1975 lui 1975 faţă
6,8
Energie electrică mld. kWh 1,4 de 1959
Oţel mii. tone 65—70 9,5—10,3 ori
7,5* cca. 5,3 ori
îngrăşăminte
chimice (subst.
activă) mii tone 52 1.500—2.000 29—38 ori
2,85 14—15 4,9—5,3 ori
Ciment mii. tone 287 1.200—1.300 4,2—4,5 ori
Ţesături total mii. m.p.
încălţăminte total
(inclusiv încăl-
ţăminte cauciuc) mii. per. 28,2 80—85 2,8—3,0 ori
241 1.200—1.400 5,0—5,8 ori
Carne mii tone
Lapte de consum
(inclusiv lapte
praf) mii hl. 1.235 13.000—15.000 10,5—12,1 ori
60 350—400 5,8—6,7 ori
Ulei comestibil mii tone 242 1.100—1.300 4,5—5,4 ori
Zahăr mii tone
*) în 1970.
Ritmul mediu anual de creştere a producţiei industriale va
fi în această perioadă de aproximativ 12 la sută ; un procent al
producţiei industriale în 1975 va reprezenta peste 4 miliarde lei.
Caracteristic în dezvoltarea industriéi este preocuparea pen­
tru valorificarea materiilor prime din ţară prin dezvoltarea în
continuare a industriei prelucrătoare. Intensificînd producţia
industriei extractive — în condiţii de exploatare raţională a
rezervelor — pentru asigurarea cît mai deplină a nevoilor eco­
nomiei naţionale, partidul nostru pune un accent şi mai puternic
pe dezvoltarea unei industrii prelucrătoare moderne, de înaltă
tehnicitate şi productivitate, creatoare1de produse finite supe­
rioare.
In 1970 vom ajunge la o producţie de circa 7,5 milioane tone
OŢEL, ceea ce va permite Republicii Populare Romîne să se nu­
mere printre ţările cu un nivel ridicat de dezvoltare industrială,
în 1970 vom produce în mai puţin de 14 zile o cantitate de oţel
egală cu producţia anului 1938, iar producţia pe locuitor va
creşte în acel an de 20 ori faţă de 1938, ajungînd la aproximativ
360 kilograme. In vederea lărgirii continue a bazei de materii
prime a siderurgiei, vor trebui depuse eforturi deosebite pentru
creşterea însemnată a extracţiei de minereuri de fier şi cărbuni
cocsificabili, pentru însuşirea în producţia de oţel a noilor
procese tehnologice bazate pe utilizarea gazului metan şi a
energiei electrice.
Sporirea producţiei de oţel şi laminate, precum şi a me­
talurgiei neferoase, pe baza lărgirii previzibile a rezervelor
de minereu, va asigura metalul necesar pentru dezvoltarea
IN D U S T R IE I C O N S T R U C T O A R E D E M A Ş IN I, care tre-
bilească nomenclatorul producţiei şi profilul întreprinderilor,
bazîndu-se, în primul rînd, pe valorificarea resurselor locale,
examinînd multilateral posibilităţile de desfacere, nivelul pre­
blicană, consultîndu-se cu ministerele de resort.
în ceea ce priveşte gospodăria comunală, sînt prevăzute
investiţii de aproape 5 miliarde lei ; aceste mijloace vor fi des­
tinate realizării unor importante lucrări tehnico-ediltiare, de
alimentare cu apă, canalizare, transporturi orăşeneşti, iluminat
public, salubritate şi altele. Comitetele executive ale sfaturilor
populare trebuie să ia măsuri pentru executarea acestui vo­
lum însemnat de lucrări, să îndrume îndeaproape activitatea
întreprinderilor de gospodărie orăşenească şi să combată negli­
jenţa şi risipa, în vederea îmbunătăţirii continue a deservirii
populaţiei.
Creşterea substanţială a volumului de mărfuri pune în faţa
Ministerului Comerţului, sfaturilor populare, cooperaţiei de
consum sarcina de ridicare a activităţii comerciale la un nivel
corespunzător rolului important pe care comerţul socialist
îl are în viaţa economică. Este necesar să fie studiată perma­
nent cererea de consum a populaţiei şi sporită exigenţa faţă
de industria producătoare de bunuri de larg consum, astfel ca
în reţeaua comercială să se găsească în permanenţă mărfurile
în sortimentele solicitate de consumatori.
Ministerul Comerţului va elabora norme de organizare şi
repartizare judicioasă a reţelei de desfacere cu amănuntul, pre­
cum şi criterii de profilare şi specializare a unităţilor comer­
ciale corespunzător cu necesităţile populaţiei. Comitetele execu­
tive ale sfaturilor populare au datoria să extindă reţeaua uni­
tăţilor de desfacere şi să le înzestreze cu utilaj comercial şi
frigorific.
Se vor construi noi depozite moderne pentru comerţul cu ri­
dicata, amplasate astfel incit să elimine transporturile nejustifi­
cate şi verigile de prisos.
Sfaturile populare au obţinut rezultate remarcabile. Ele dau
dovadă de iniţiativă şi spirit gospodăresc, de grijă pentru utili­
zarea cu chibzuinţă a mijloacelor sporite de care dispun, atrag
în forme multiple masele largi de oameni ai muncii la
conducerea treburilor obşteşti. Totodată, în activitatea lor mai
au loc manifestări de îngustime locală, încălcări ale disciplinei
de stat, ale hotărîrilor şi directivelor organelor superioare.
Asemenea manifestări trebuie combătute cu toată tăria, res-
pectîndu-se cu stricteţe principiile centralismului democratic,
care asigură îmbinarea iniţiativei organelor locale cu condu­
cerea centrală unitară coordonată a activităţii economice şi
sociai-culturale.
Ministerele sînt chemate să dea un sprijin sistematic, în
domeniul lor de specialitate, comitetelor executive ale sfaturilor
populare.
Este de datoria comitetelor regionale, raionale şi orăşeneşti
de partid să asigure conducerea organelor locale ale puterii de
stat, acordîndu-le ajutor, zi de zi, pentru îmbunătăţirea activită­
ţii lor.
în faţa organelor centrale de stat şi a sfaturilor populare
stau sarcini tot mai complexe, pentru a căror rezolvare se cere
elaborarea de măsuri practice care să asigure înfăptuirea hotărî­
rilor şi directivelor partidului şi guvernului, perfecţionarea con­
tinuă a metodelor de conducere şi planificare a economiei.
Pentru realizarea cu maximum de eficienţă a prevederilor
planului de 6 ani, organele centrale economice trebuie să cu­
noască temeinic problemele tehnice şi economice ale fiecărui
sector şi ale fiecărei întreprinderi, să combată spiritul departa­
mental, călăuzindu se după interesele generale ale economiei.
Acestea sînt trăsăturile şi sarcinile principale ale planului
de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960—1965.
(Aplauze puternice).
Forţele de producţie de care dispune ţara noastră,
creşterea conştiinţei socialiste şi a experienţei acumulate
de oamenii muncii, de cadrele de partid şi de stat, entu­
ziasmul şi puternicul avînt în muncă cu care poporul
nostru a primit proiectul de Directive, ne îndreptăţesc
să exprimăm convingerea întregului nostru partid că
hotarîriic ce vor fi luate da Congres pentru dezvoltarea
economiei naţionale vor fi îndeplinite cu succes. (Aplauze
puternice, îndelungate).
in
buie să înzestreze cu cea mai nouă tehnică diferitele ramui
ale economiei naţionale. Producţia în această ramură va creşt
pînă în 1975 de aproximativ 7 ori faţă de anul 1959.
Se va pune accentul în continuare pe creşterea fabricaţie
de serie a maşinilor necesare înzestrării agriculturii, transpoi
turilor, industriei extractive şi construcţiilor.
Prin adîncirea continuă a specializării şi cooperării între
prinderilor şi prin construcţia de noi întreprinderi, va j
extinsă producţia de linii tehnologice complecte, de maşini ş
aparate electrice moderne.
INDUSTRIA CHIMICA are un rol deosebit în asigu
rarea economiei naţionale cu materii prime şi materiale d
mare importanţă _pentru îmbunătăţirea calităţii, lărgirea soi’
timentelor şi ieftinirea pi-oduselor industriale şi de bunuri d
consum. Noile produse sintetice realizate de chimia modern;
devin din ce în ce mai mult elementele progresului tehnic ş
se introduc cu rapiditate în toate ramurile economiei şi îi
viaţa de fiecare zi. Creşterea rolului chimiei în economie s
va reflecta în sporirea ponderii industriei chimice în totalu
producţiei industriale de la peste 7 la sută în 1959, la pest
16 la sută în 1975.
Producţia industriei chimice va spori de 13-14 ori ; se vo
produce 1,5—2 milioane tone îngrăşăminte, calculate’în sub
stanţă activă, reprezentînd 150—200 kg. la hectarul arabil.
. Resursele de materii prime pentru industria cauciuculu
sintetic, a maselor plastice, a fibrelor şi firelor sintetice, ;
celulozei şi hîrtiei, ne permit să întrevedem posibilitatea’d
a realiza în 1975 o producţie pe locuitor la nivelul tărilo:
avansate,^ acoperind nevoile crescînde ale economiei şi al
populaţiei şi Iivrînd pentru export cantităţi însemnate de pro
duse imite şi intermediare valoroase. (Aplauze).
J S K p™ , da 1960 “ 1975 Producţia INDUSTRIEI ALI
UŞOARE aeV6r „7croenş..teî,ndaenu4l'5~19575 osrei<vaiarreaalizaINînDUmSaiTRpuIţEii
de o lună producţia din anul 1938 a industriei uşoare şi aii
mentare, acoperind integral nevoile interne şi creînd disno
nibilităţi pentru, export.
Sprijinindu-se pe o industrie dezvoltată, capabilă să-i fur
cesare A G p Î n R T n R A ^ 'ă ş j i m i n t e l e şi alte m ijloace ne
cesare A G R IC U L T U R A noastra socialistă îşi va putea măr
m nnno'f api'?ximativ 3 ori. Pe ogoarele ţării vor lucr:
VVoiWr f?i satisfăcuteflZn1eCveo’ iPle1™de ]îngraălşteămmianştienişiagdriecoaleltempordoedrunse;
chimice şi va fi generalizată folosirea seminţelor de soi dc
malta productivitate. Realizarea pe întregul teritoriu al ţări
a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, folosirea raţională î
apelor pentru irigarea unei suprafeţe de două milioane dc
hectare, vor asigura condiţii pentru sporirea însemnată a pro­
sdeucceţtieeii. la hectar şi atenuarea efectelor nefavorabile ak
în urm ătorii 15 ani producţia de cereale, baza dezvoltări
Kta 20g—lL22Pmr°i*lUioCatnlie aftodnceo. le> va Putea ajunge într-un an norma
Dezvoltarea producţiei de cereale şi în special a porumbului
pentru siloz, precum şi ridicarea productivităţii păşunilor şi
nneţelor naturale vor determina un puternic avînt al creşterii
anim alelor. v
Se consideră posibil ca P R O D U C Ţ IA A N IM A L A să
Peste 4 ori prin creşterea numerică şi îmbunătă-
bboovvfinnee —lltddÎ îinn Şceai>rtee'a4l—ui4:,5rcamreil,.ivoaanpeutveaaciat—on, g1e0 lma i8lio-9anemipliooracni e¦
sdemifkiăaiUl t0tal dS °Vine CirCa 80 la sută vor fi cu lînă dnă Şi
Pioducţia vegetală şi anim ală prevăzută va asigura pe dc-
n!wi,,neV01' ° ra.ereu crescînde ale populaţiei şi industriei cu
ex p o rt8 agroalim entare’ precum Şi cantităţi sporite pentru
înzestrarea agriculturii cu mijloace tehnico-materiale mo­
derne, generalizarea metodelor agrotehnice avansate, introdu­
cerea m practica agricolă a cuceririlor ştiinţei în continuă
dezvojtare, numărul mare de specialişti cu pregătire supe-
iloara care vor lucra m agricultură, ridicarea nivelului tehnic
şi cultural al ţărănimii, vor apropia condiţiile de muncă din
agricultură de cele existente în industrie.
Creşterea producţiei industriale şi agricole, dezvoltarea
transporturilor şi a construcţiilor, ridicarea nivelului de trai
m aterial şi cultural în ritm u rile şi în condiţiile pe care orîn-
duiiea noastiă socială le poate realiza, im plică utilizarea unor
cantităţi din ce în cc mai mari de energie electrică, pentru a
face posibilă fo’osirea în toate dom eniile a realizărilor ştiinţei
şi tehnicii.
(C ontinuare în p a iJ. V I-c i)