Page 86 - 1960-06

iw a DRUMUL SO O A iioiviO juUi
Raportul C.C. al P.M.B,
prezentat de i®Yarăşul
Gfa. Gheorgfaiu Dej
(Urmare din vas. Vl-a)
iI
îndelungata experienţă a partidelor marxist-leniniste a
demonstrat însă că nici organizaţiile obşteşti, nici felurite organe
ale „autoeonducerii“, oricum s-ar numi ele, nu pot lua locul
partidului clasei muncitoare, ca organizator şi conducător al
operei de construire a socialismului. Pe măsura înaintării pe
calea socialismului, rolul conducător al partidului în viaţa so­
cială creşte tot mai mult, deoarece sarcinile construcţiei socia­
liste cer unitatea de voinţă şi acţiune a întregului popor,
profunda cunoaştere a legilor de dezvoltare a societăţii, o clară
perspectivă istorică. Concepţiile lichidatoriste ale revizioniştilor
cu privire ia partid urmăresc dezarmarea şi dezorganizarea cla­
sei muncitoare şi nu pot fi decît pe placul duşmanilor socialis­
mului ; ele au primit şi vor primi întotdeauna cea mai hotărîtă
ripostă din partea partidelor comuniste şi muncitoreşti.
în problema statului, teoriile revizioniştilor contemporani
reprezintă un amalgam eclectic, în care crîmpeie ale unor teze
marxiste sînt covîrşite de concepţii anarhiste şi reformiste, focul
lor fiind îndreptat împotriva rolului economic al statului socia­
list. „Statul în mecanismul nostru — a declarat E. Kardelj — nu
are sarcina de a fi un constructor al socialismului în numele
societăţii... Sarcina lui se reduce la a fi apărătorul dezvoltării
neîngrădite a forţelor socialiste în noul mecanism democratic...“.
Aceasta nu înseamnă altceva decît a ridica la rang de prin­
cipiu suprem în construirea socialismului spontaneitatea, după
vechea reţetă a revizioniştilor din toate timpurile. Aşa cum
arată şi realitatea iugoslavă, aceste concepţii duc la slăbirea
rolului planificator al statului, la dezvoltarea unor fenomene
anarhice în viaţa economică, la ignorarea şi încălcarea intere­
selor generale ale societăţii şi la alte manifestări negative, de
care se plîng chiar conducătorii iugoslavi.
Rezultatele teoriei spontaneităţii şi ale negării rolului statu­
lui, ca instrument de făurire a noilor relaţii socialiste, se vădesc
cu deosebită claritate în agricultură. In Iugoslavia, după cum
.ştiţi, procesul de cooperativizare a agriculturii a stagnat; are
loc întărirea continuă a puterii economice a chiaburilor, aceştia
beneficiază de credite, au posibilitatea să cumpere maşini agri­
cole, îşi rotunjesc proprietăţile pe seama ţăranilor săraci şi
mijlocaşi, care se ruinează şi ajung să şe tocmească slugi la
chiaburi.
Acestea sînt doar cîteva din rezultatele revizuirii marxism-
leninismului de către conducătorii iugoslavi.
Supremul judecător al justeţei oricăror concepţii este viaţa.
Ea confirmă în totul valabilitatea nepieritoare a marilor ade­
văruri ale învăţăturii marxist-leniniste, a ceea ce este esenţial
în experienţa acumulată de ţările socialiste pe tărîmul construi­
rii noii orînduiri.
Tovarăşi,
Partidul nostru a desfăşurat o largă şi bogată activitate în
rîndurile oamenilor de cultură, obţinînd rezultate valoroase atît
în clarificarea ideologică a intelectualităţii vechi, în apropierea
ei de ideile socialismului, cît şi în formarea noii intelectuali­
tăţi, ieşite din rîndurile poporului.
La învăţămîntul ideologic participă în prezent toate cadrele
didactice din învăţămîntul superior, mediu şi elementar, pre­
cum şi numeroşi alţi oameni de ştiinţă şi cultură. Mulţi dintre
cei mai de seamă reprezentanţi ai intelectualităţii noastre au
devenit ei înşişi propagandişti ai ideilor marxism-leninismului,
participă activ la lupta dusă împotriva idealismului, împotriva
concepţiilor retrograde, reacţionare în ştiinţă, literatură şi artă.
Covîrşitoarea majoritate a intelectualităţi îşi manifestă ade­
ziunea deplină faţă de politica partidului şi guvernului, aduce
o contribuţie de preţ la dezvoltarea economiei naţionale, a şti­
inţei şi artei, la răspîndirea culturii în popor.
Sarcini deosebit de importante în realizarea planului nostru
economic, în introducerea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii moderne
în economie, revin cercetătorilor ştiinţifici, îndeosebi celor din
domeniul ştiinţelor tehnice, al fizicii şi chimiei. Cercetările în
domeniul ştiinţelor tehnice trebuie orientate spre rezolvarea
problemelor valorificării superioare a resurselor energetice şi
de materii prime, automatizării şi perfecţionării maşinilor fa­
bricate în ţară, îmbunătăţirii tehnologiei în toate ramurile Se
producţie.
Pentru cercetătorii din domeniul fizicii şi chimiei proiectul
de Directive stabileşte o sferă largă de preocupări în domeniul
folosirii-energiei nucleare în scopuri paşnice, al maşinilor de
calculat şi al aparatelor electronice, al semiconductorilor, ma­
terialelor sintetice, petrochimiei, îngrăşămintelor chimice. Apor­
tul adus la rezolvarea problemelor concrete ale dezvoltării eco­
nomiei va trebui să reprezinte principalul criteriu de apreciere
a muncii de cercetare tehnico-ştiinţifică. întărind colaborarea
Sitoaii internaţională
V'
Tovarăşi,
în domeniul vieţii internaţionale, caracteristica prin­
cipală a perioadei care a trecut de la Congresul al II-lea
al partidului nostru a fost creşterea uriaşelor forţe ale so­
cialismului, progresului şi păcii, continua accentuare^ a
superiorităţii lor pe plan mondial. O însemnătate hotărî-
toarc au în această privinţă succesele ţărilor socialiste,
avântul puternic ai economiei şi culturii lor, creşterea
prestigiului lor politic în lumea întreagă.
Omenirea muncitoare urmăreşte cu admiraţie victoriile isj
torice obţinute de Uniunea Sovietică în construcţia desfăşurată
a comunismului. (Aplauze puternice, prelungite). Marea forţă
vitală a socialismului îşi găseşte ilustrarea în depăşirea con­
siderabilă a prevederilor planului septenal, în succesele repur­
tate în întrecerea economică cu Statele Unite ale Americii.
Deschiderea drumului spre Cosmos de către ştiinţa şi tehnica
sovietică a fost pretutindeni salutată cu entuziasm, întărind
încrederea în capacitatea geniului omenesc de a supune natura
spre folosul tuturor. (Aplauze îndelungate).
Asigurînd continua dezvoltare a bazei tehnico-materiale^ a
comunismului, politica Partidului Comunist al Uniunii Sovie­
tice este îndreptată constant spre făurirea unei vieţi de înaltă
bunăstare materială şi spirituală pentru cei ce muncesc. Tre­
cerea la cea mai scurtă zi şi săptămînă de lucru din lume.
măsurile privind desfiinţarea complectă, pînă în cîţiva ani, a
impozitelor, sporirea continuă a puterii de cumpărare a oame­
nilor sovietici, dezvoltarea considerabilă a producţiei bunurilor
de consum, alocarea de către stat a unor fonduri uriaşe pentru
scopuri social-culturale — arată cum se întruchipează concret
comunismul în viaţa celor ce muncesc, stîrnind un larg ecou
în rîndul maselor populare din toate ţările. (Aplauze puternice).
Aceste măreţe victorii constituie o strălucită confirmare a
justeţei şi înţelepciunii liniei generale a Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice, a Comitetului său Central leninist, care re­
zolvă în mod creator, ştiinţific, problemele teoretice Si prac­
tice ale construcţiei comuniste. (Aplauze îndelung repetate).
Rezultate remarcabile au fost obţinute şi de celelalte ţări
a!e lagărului socialist în dezvoltarea industriei şi agriculturii, în cu hotărîre la luptă pentru libertate şi independenţă. în anii
înflorirea culturii şi ridicarea nivelului de viaţă a oamenilor
muncii. în prezent, producţia industrială a ţărilor lagărului so­
cialist întrece de 5,7 ori nivelul antebelic. Avîntul puternic şi
continuu al forţelor de producţie, posibilităţile inepuizabile ale
sistemului mondial socialist, avantajele cooperării şi într-aju-
torării frăţeşti deschid ţărilor socialiste perspectiva certă a
depăşirii sistemului capitalist în producţia bunurilor materiale
şi obţinerii celui mai înalt nivel din lume, ca producţie şi con­
sum pe locuitor. (Aplauze puternice).
Cu totul alta este situaţia lumii capitaliste.
în ciuda teoriilor despre „regenerarea" capitalismului, a re­
ţetelor „magice“ ale diferiţilor săi apologeţi, sistemul capitalist
nu reuşeşte să înlăture plăgile sale de nelecuit, contradicţiile
care-1 macină. In lumea capitalistă folosirea incomplectă a ca­
pacităţilor de producţie are un caracter cronic, se manifestă
tot mai accentuat fenomene inflaţioniste, are loc o creştere a
datoriei publice şi deficitelor în balanţele de plăţi, economia
este zguduită, la intervale scurte, de crize. Covîrşitoarea ma­
joritate a avuţiilor oroduse de oamenii muncii este însuşită
de un mănunchi de magnaţi ai capitalului. Au crescut imens
supraprofituriie burgheziei monopoliste : resurse materiale gi­
gantice. care ar putea face ca nicăieri in lume să nu mai existe
mizerie, sînt irosite pentru cheltuielile militare legate de poli­
tica agresivă. Toate acestea, pe seama exploatării şi asupririi
cu institutele similare din celelalte ţări socialiste şl folosind în
mai mare măsură documentarea tehnică, institutele noastre de
cercetări vor trebui să ţină seama de rezultatele obţinute în alte
ţări în vederea sporirii eficienţei muncii lor.
In acelaşi tim p se va acorda în toate ram urile ştiinţei ate n ­
ţia cuvenită cercetărilor cu caracter teoretic, care lărgesc ba­
zele dezvoltării de perspectivă a cercetării ştiinţifice.
Avîntul uriaş al forţelor creatoare ale poporului oferă o
sursă inepuizabilă de inspiraţie pentru scriitorii şi artiştii .noş­
tri. Dezvoltînd rezultatele pozitive obţinute în ultimii ani în
lărgirea tematicii şi îmbogăţirea fondului de idei al literaturii,
artei, teatrului, cinematografiei, creatorii noştri au îndatorirea
de a făuri opere la nivelul înaltelor exigenţe artistice şi ideolo­
gice ale partidului şi poporului. Pentru aceasta se cere, în afară
de talent, lichidarea a tot c.e-1 poate îndepărta pe artist de
popor —spirit de castă, individualism, tendinţa de a făuri opere
pentru uzul unui cerc îngust de „aleşi” ; se cere îndeosebi cu­
noaşterea aprofundată a realităţilor, studierea lor îndelungată,
contactul viu, permanent, al artistului cu oamenii muncii —vii­
tori eroi ai operelor sale. Numai astfel în paginile cărţilor, în
operele de artă va pulsa din plin viaţa noastră atît de bogată,
cu faptele ei măreţe, cu ideile ei nobile, cu luptele ei victorioase.
O problemă de însemnătate capitală pentru economie şi
cultură, care se află 'în permanenţă în atenţia partidului şi
statului nostru, este pregătirea de cadre calificate de toate
gradele. Astăzi numărul inginerilor în economia noastră este de
59 mii faţă de 9mii cîţi se numărau în 1938, iar numărul cadrelor
de specialişti cu pregătire medie de peste 220.000. Aproape trei
pătrimi din muncitorii noştri sînt calificaţi. Cadrele noastre de
specialişti, în marea lor majoritate, lucrează cu devotament şi
simţ de răspundere la locurile lor de muncă, se preocupă de lăr­
girea cunoştinţelor lor profesionale, de însuşirea tehnicii moderne
şi au adus o mare contribuţie la obţinerea realizărilor noastre
în toate ramurile economiei naţionale.
Corespunzător necesităţilor crescînde, economia noas­
tră naţională va primii în anii 1960—1965 peste 100.000
noi cadre tehnice medii. învăţămîntul superior va pre­
găti circa 54 mii de absolvenţi. O deosebită atenţie se va acorda
învăţămîntului tehnic superior; numărul total al inginerilor pe
întreaga economie va ajunge la Circa 80 mii. Va trebui conti­
nuată profilarea institutelor de învăţămînt superior — îndeo­
sebi prin dezvoltarea ramurilor legate de extinderea tehnicii
moderne, — îmbunătăţită pregătirea practică a studenţilor în
anii de studiu, dezvoltat şi perfecţionat în continuare învăţă­
mîntul superior fără frecvenţă.
Statul democrat-popular le-a creat studenţilor noştri posibi­
lităţi largi de învăţătură şi condiţii de trai din ce în ce mai
bune. Datoria lor este de a învăţa cu perseverenţă, pregătin-
du-se să devină slujitori devotaţi ai poporului, gata să se ducă
acolo unde este mai mare nevoie de ei. unde pot să-şi valorifice
cunoştinţele şi aptitudinile cu cel mai mare folos pentru con­
strucţia socialismului.
Se prevede extinderea an de an a şcolarizării pentru pregă­
tirea muncitorilor, astfel ca în această perioadă numărul de
cadre muncitoreşti calificate prin şcoli să crească cu circa
260 de mii.
în anul şcolar care a luat sfîrşit, din totalul elevilor în­
scrişi în anul I al diferitelor şcoli de nivel mediu, circa 39.000
s-au înscris în şcolile medii de cultură generală şi şcolile pe­
dagogice, circa 45.000 în şcolile profesionale şi de meserii, iar
33.000, dintre care circa 73 la sută tineri muncitori, urmează
cursurile învăţămîntului seral şi fără frecvenţă, lucrînd în
producţie. Aceste schimbări în compoziţia tineretului şcolar
arată ce ecou puternic a avut în rîndurile tineretului aprecie­
rea partidului că drumul cel mai sigur spre învăţămîntul su­
perior, spre o calificare profesională înaltă, trece prin şcoala
muncii în uzine, fabrici, mine. în gospodării de stat, gospodării
agricole colective.
Va trebui să dezvoltăm în continuare învăţămîntul profe­
sional şi tehnic şi să extindem tot mai mult învăţămîntul me­
diu seral, care şi-a dovedit eficacitatea, ca mijloc important
de pregătire a unui tineret cu temeinice cunoştinţe profesio­
nale şi de cultură generală.
In ce priveşte şcoala de cultură generală, în anul şcolar în­
cheiat, peste 88 la sută dintre absolvenţii clasei a IV-a au con­
tinuat studiile în clasa a V-a. Astfel, în anul 1962, aproape în­
tregul tineret de vîrstă şcolară va fi absolvit şcoala de 7 ani.
Acesta va fi un moment important al revoluţiei culturale ce se
desfăşoară în patria noastră.
Odată cu încheierea generalizării învăţămîntului de 7 ani,
proiectul de Directive prevede trecerea treptată la învăţămîntul
general de 8 ani, astfel că durata şcolii medii de cultură gene­
rală va ajunge la 12 ani.
Pentru a crea condiţii tot mai favorabile de studiu co­
piilor de oameni ai muncii de Ia oraşe şi sate, incepînd cu
acest an şcolar se introduce gratuitatea complectă a ma­
nualelor^ pentru toţi elevii de la clasa l-a pînă Ia clasa
a VII-a inclusiv. (Aplauze). In viitor se prevede extinderea
gratuităţii şi asupra rechizitelor şcolare.
O preocupare deosebit de importantă în domeniul învă-
ţămîntului de cultură generală este dezvoltarea legăturii din­
tre învăţămînt şi munca productivă. Trebuie atent studiată ex­
perienţa pozitivă ac.um.ulată în această privinţă de un număr
de şcoli din Bucureşti şi din alte localităţi, treeîndu-se la ela­
borarea unui program de măsuri pentru ca elevii şcolilor noas­
tre, unind învăţătura cu munca productivă, să capete deprin­
deri practice, dragoste pentru munca fizică şi să se orienteze
spre diferite profesiuni potrivit înclinaţiilor lor, asigurîndu-se
dezvoltarea multilaterală a tineretului ;şcolar.
oamenilor muncii, loviţi de şomaj, apăsaţi de povara impozi­
telor, de scumpirea continuă a traiului, de restrîngerea mijloa­
celor destinate nevoilor lor social-culturale.
O trăsătură caracteristică a stărilor d.e lucruri din lumea ca­
pitalistă este creşterea luptei oamenilor muncii pentru reven­
dicări economice, împotriva uriaşelor cheltuieli militare, pen­
tru pace între popoare. Cu toate eforturile reformiştilor, ale
liderilor sindicali de dreapta, de a zăgăzui această luptă, uriaşe
greve, cu participarea a milioane de oameni, se ţin lanţ în nu­
meroase ţări capitaliste.
într-un şir de ţări capitaliste se dezvoltă lupta maselor largi
pentru suveranitate şi independenţă naţională, împotriva putre­
delor regimuri teroriste ale marionetelor impuse de imperia­
lismul american. Călăul Batista a fost alungat prin lupta revo­
luţionară a poporului cuban, Menderes, alt „stîlp“ al „demo­
craţiei occidentale“, s-a prăbuşit şi e l ; populaţia Coreei de Sud
I-a izgonit pe Li Sîn Man şi continuă lupta pentru evacuarea
din ţară a trupelor americane, înclt să poată dispune singură
de soarta sa. Această „criză“ a regimurilor dictatoriale demon­
strează că nici dolarii, nici baionetele străine nu pot înăbuşi
năzuinţa popoarelor înrobite de imperialism de a cuceri inde­
pendenţa naţională şi libertăţi democratice. (Aplauze prelun­
gite).
O uriaşă mişcare de masă antiimperialistă împotriva aser­
virii ţării de către cercurile militariste din Statele Unite ale
Americii se desfăşoară în prezent în Japonia ; faptul că gu­
vernul Kişi s-a văzut nevoit să ceară contramandarea vizitei
preşedintelui Eisenhower este apreciat, în înseşi paginile pre­
sei americane, ca o lovitură gravă dată prestigiului Statelor
Unite ale Americii, ca o „înfrîngere diplomatică de proporţii
ameninţătoare“.
Criza generală a capitalismului, accentuată de formarea şi
dezvoltarea sistemului mondial socialist, se adînceşte şi mai
mult prin destrămarea sistemului colonial al imperialismului,
ajuns astăzi în pragul lichidării sale totale. Popoare şi ţări care
timp de secole au fost încătuşate în lanţurile sclaviei, servind
puterilor imperialiste ca obiect de jaf şi exploatare, s-au ridicat
de după război şi-au cucerit independenţa ţări din Asia şi
Africa cu o populaţie de aproape un miliard şi jumătate de
oameni. Ţările socialiste manifestă o caldă simpatie şi un pu­
ternic spirit de solidaritate cu lupta popoarelor afro-asiatice
pentru apărarea şi întărirea independenţei lor naţionale, pentru
lichidarea înapoierii economice lăsată moştenire de. colonialişti.
Pe drept cuvînt, popoarele acestor ţări şi cele încă înrobite de
colonialişti, văd în ţările lagărului socialist, pe prietenii lor cei
mai sinceri, statornici şi de nădejde. (Aplauze puternice).
Tovarăşi,
Anii la care ne referim au avut o mare însemnătate
în viata mişcării muncitoreşti internaţionale, caracterizîn
du-se prin creşterea rîndurilor partidelor comuniste şi
muncitoreşti, prin întărirea unităţii şi coeziunii lor. Miş­
carea comunistă internaţională se dovedeşte o forţă uriaşă
a progresului în viaţa societăţii contemporane.
în ţările lagărului socialist, partidele frăţeşti şi-au întărit
mai departe rîndurile şi îndeplinesc cu succes rolul de conducă­
tori ai popoarelor lor în opera de construire a vieţii noi. Par­
tidele comuniste şi muncitoreşti din ţările capitaliste şi-au spo­
rit considerabil prestigiul şi autoritatea în mase, prin lupta lor
pentru unitatea de acţiune a clasei muncitoare, a forţelor care
luptă pentru pace, democraţie şi progres. Persecuţiile sau însce­
nările judiciare şi întemniţările grele într-o serie de ţări ca­
pitaliste, schingiuirile şi execuţiile sîngeroase n-au putut abate
eroicele partide comuniste de la lupta pentru interesele vitale
ale popoarelor lor. (Aplauze).
Intensele încercări ale reacţiunii internaţionale şi agenţilor
acesteia de a destrăma unitatea mişcării comuniste mondiale şi
de a sădi confuzie şi dezorientare în rîndurile ei. au suferit un
eşec zdrobitor, lovindu-se de coeziunea internaţionalistă de mo­
nolit a partidelor comuniste şi muncitoreşti, de ataşamentul lor
faţă de ideile marxism-leninismului.
Forţa mişcării comuniste internaţionale, maturitatea şi unita­
tea ei şi-au găsit expresia în Declaraţia Consfătuirii de la Mos­
cova din noiembrie 1957, la elaborarea căreia a participat şi par­
tidul nostru. întreaga dezvoltare a mişcării muncitoreşti, des­
făşurarea situaţiei internaţionale au confirmat pe deplin juste­
ţea aprecierilor Declaraţiei în toate problemele social-politice
ale timpului nostru, cît şi a orientării pe care a dat-o partidelor
frăţeşti în lupta pentru pace, democraţie şi socialism.
Aşa cum a arătat Declaraţia, partidele comuniste, condam-
nînd dogmatismul, consideră că în actualele condiţii principalul
pericol împotriva căruia trebuie îndreptată vigilenţa mişcării
muncitoreşti internaţionale este revizionismul. Revizionismul
contemporan, care şi-a găsit o expresie concentrată în progra­
mul Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, a primit o ripostă
fermă, unanimă din partea partidelor comuniste şi muncitoreşti.
Alături de celelalte partide comuniste şi muncitoreşti, par­
tidul nostru şi-a adus aportul său la lupta pentru continua în­
tărire a coeziunii mişcării comuniste mondiale şi a lagărului
socialist.
Un î’ol de cea mai mare însemnătate teoretică şi practică
pentru întreaga mişcare comunistă au tezele cu privire la pro­
blemele fundamentale ale construirii comunismului, ale dezvol­
tării sistemului mondial socialist, la formele de trecere de la
capitalism la socialism, la problema apărării păcii — elaborate
de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, organizatorul con­
strucţiei victorioase a comunismului, partidul care întotdeauna
a ţinut şi ţine sus steagul leninismului şi care se bucură de un
înalt prestigiu şi de dragoste frăţească în mişcarea comunistă
mondială. (Aplauze prelungite, aclamaţii ; asistenţa, în picioa­
re, ovaţionează îndelung).
La întărirea relaţiilor frăţeşti de încredere reciprocă, bazate
pe principiile internaţionalismului proletar, care leagă partidul
nostru de partidele comuniste şi muncitoreşti din ţările socia­
liste şi din lumea întreagă, o contribuţie de seamă au adus con­
tactele între delegaţiile partidului nostru şi ale altor partide.
Reprezentanţi ai partidului nostru au participat la congrese ale
partidelor frăţeşti, exprimîndu-şi solidaritatea cu lupta aces­
tora. Organizaţiile obşteşti din ţara noastră participă activ la
viata organizaţiilor muncitoreşti şi democratice internaţionale,
militînd pentru întărirea lor.
Tovarăşi,
Problema fundamentală a zilelor noastre este apărarea
păcii în lume.
Popoarele lumii acordă o înaltă preţuire activităţii neobo­
site depuse de ţările lagărului socialist pentru îmbunătăţirea
climatului internaţional — activitate exprimată în numeroase
iniţiative internaţionale, în eforturile ţărilor socialiste pentru
dezvoltarea colaborării internaţionale, in vizitele făcute într-un
şir de ţări* din Occident şi din Asia de tovarăşul Hruşciov,
neobosit luptător pentru pace. (Aplauze puternice, îndelung
repetate ; asistenţa, în picioare, ovaţionează).
Politica externă a Uniunii Sovietice constituie un model de
politică leninistă, prin consecvenţa cu care promovează prin­
cipiile coexistenţei, prin caracterul ei ştiinţific bazat pe ana­
liza aprofundată a tuturor factorilor situaţiei internaţionale,
prin fei’mitatea şi principialitatea cu care demască pe adepţii
încordării, prin perseverenţa cu care militează pentru unirea
forţelor păcii.
Viaţa a verificat justeţea şi eficacitatea acestei politici. Ea
a dus la creşterea şi consolidarea forţelor mondiale ale păcii,
la demascarea cercurilor imperialiste agresive şi la accentuarea
izolării lor, a determinat serioase deplasări în opinia publică,
a permis multor oameni din Occident să înţeleagă sinceritatea
năzuinţelor de pace ale ţărilor socialiste .şi să vadă mai clar
răspunderea cercurilor agresive pentru încordarea existentă
în lume.
în ultimii ani s-au înregistrat anumite rezultate pozitive
în viaţa internaţională. S-a realizat o oarecare slăbire a încor­
dării, relaţiile dintre statele cu sisteme sociale deosebite au
cunoscut o îmbunătăţire.
Alarmate de perspectiva prăbuşirii politicii „războiului
rece“, cercurile imperialiste din Statele Unite ale Americii şi
sprijinitorii lor au încercat să stăvilească acest curs al re­
laţiilor internaţionale, să întoarcă evoluţia evenimentelor spre
o nouă ascuţire a încordării. Incursiunile provocatoare ale
avioanelor militare americane în spaţiul aerian al Uniunii
Sovietice, declaraţiile preşedintelui Statelor Unite şi ale altor
factori responsabili ai politicii americane, care au ridicat aceste (Aplauze puternice).
provocări la rangul de politică de stat, au vădit intenţia pre­
meditată a guvernului american de a zădărnici conferinţa la
nivel înalt.
în această orientare a politicii externe a Statelor Unite ale
Americii este exprimată influenţa celor mai reacţionare gru­
pări ale burgheziei monopoliste şi cercuri militariste, legate
strîns de cursa înarmărilor. La cîteva zile după torpilarea
conferinţei la nivel înalt, ziarul „New York Times“ scria:
„Eşecul conferinţei a venit ca un tonic pentru bursa de valori,
care a cunoscut o remarcabilă performanţă. Datorită situaţiei
internaţionale, săptămînă trecută a fost o săptămînă nemai-
întîlnită după octombrie 1950; după luni de dezamăgire şi
confuzie, ea a adus o puternică încurajare“. Pentru benefi­
ciarii psihozei războiului, pentru cei ce .speculează cu viaţa .şi
sîngele popoarelor, orice succes al politicii de pace constituie
o dezamăgire, iar orice recidivă a războiului rece — un simp­
tom „încurajator“.
Riposta fermă dată acestor acţiuni agresive a constituit
un mare şi real serviciu adus cauzei păcii. A crescut izolarea
adepţilor politicii agresive. Oamenii cinstiţi, de diferite con­
vingeri politice, şi-au exprimat dezaprobarea faţă de politica
provocatoare a cercurilor militariste. Chiar şi în Statele Unite
s-au ridicat numeroase voci de protest împotriva politicii ex­
terne a guvernului american, s-au accentuat divergenţele între
diferitele grupări ale cercurilor conducătoare. A crescut ne­
mulţumirea aliaţilor Statelor Unite ale Americii; unele ţări
membre ale pactelor agresive, aflate sub egida americană, au
protestat oficial împotriva folosirii bazelor de pe teritoriul lor
pentru incursiunile de spionaj. în întreaga lume forţele păcii
s-au activizat, a crescut hotărîrea lor de luptă.
Omenirea are o singură alternativă: ori coexistenţă paşnică,
ori războiul, care în actualele condiţii de dezvoltare a ştiinţei
şi tehnicii, ar însemna distrugeri şi pierderi incalculabile
pentru toate popoarele.
O dezvoltare a principiului leninist al coexistenţei paşnice
reprezintă teza formulată la Congresele al XX-lea şi al XXI-lea
ale Partidului Comunist al Uniunii Sovietice că în epoca
noastră războiul mondial poate fi eliminat din viaţa societăţii
încă înainte de victoria socialismului în întreaga lume.
Imperialismul, agresiv prin însăşi natura sa, se caracteri­
zează azi ca şi în trecut, prin tendinţa de a cotropi teritorii
străine, noi pieţe, a subjuga alte ţări. Imperialismul nutreşte
o ură înverşunată faţă de ţările socialiste, faţă de mişcarea
de eliberare naţională şi ar dori să folosească armele pentru
a;şi restabili dominaţia mondială.
De aceea, ţările socialiste, partidele comuniste şi muncito­
reşti consideră drept sarcină să ţină trează vigilenţa popoare­
lor, să demaşte neobosit politica cercurilor agresive, imperia­
liste, să militeze pentru zădărnicirea uneltirilor lor războinice,
să lupte în mod consecvent pentru unirea într-un front larg
a tuturor forţelor păcii.
Dar o analiză ştiinţifică marxist-leninistă nu se poate limita
la constatarea caracteristicilor imperialismului. Aceasta ar în­
semna a nesocoti profundele transformări petrecute în lume.
Natura imperialismului nu s-a schimbat faţă de trecut — dar
raportul de forţe pe plan mondial este altul. Imperialismului, pla­
nurilor sale agresive li se opun astăzi forţe cum n-au existat
niciodată — lagărul strîns unit al ţărilor socialiste, care repre­
zintă o gigantică forţă materială ; noile state independente care,
pronunţîndu-se pentru coexistenţă, lărgesc continuu „zona pă­
cii“ unde trăieşte de pe acum peste jumătate din omenire; clasa
muncitoare din ţările capitaliste, ale cărei forţe cresc mereu ;
mişcarea contemporană de luptă pentru pace, care cuprinde pă­
turi sociale din cele mai largi. Acestea sînt forţe uriaşe care,
luptînd unite, pot ţine la respect cercurile agresive, pot îm­
piedica o conflagraţie mondială şi asigura victoria principiilor
coexistenţei paşnice. (Aplauze).
Teza cu privire la posibilitatea înlăturării războiului mon­
dial din viaţa societăţii exprimă o concluzie justă, tocmai pentru
că ea se bazează pe analiza profundă a realităţii contemporane
în ceea ce are aceasta mai esenţial, pe factorii actualului
raport de forţe şi pe perspectivele evoluţiei lui viitoare. în­
semnătatea acestei teze constă în faptul că ea dă forţelor
mondiale ale păcii o orientare clară şi un ţel fundamentat, le
dinamizează şi contribuie la lărgirea lor, le insuflă încredere
şi energie. (Aplauze puternice).
încredinţate de posibilitatea reală a preîntîmpinării răz­
boaielor, ţările socialiste nu-şi micşorează combativitatea în
lupta împotriva politicii agresive a imperialismului. Politica
lor de pace nu izvorăşte din slăbiciune sau din iluzii, forţele
lor sînt capabile să dea riposta cuvenită oricărui agresor.
Ţările socialiste arată însă omenirii altă cale decît războiul
aducător de moarte şi ruină ; lor le este scumpă cauza păcii şi
nu le poate fi indiferentă viaţa a milioane şi milioane de
oameni.
Pag. 7-a
De la începuturile existenţei sale, statul sovietic a luptat
cu perseverenţă pentru pace între popoare, pe baza principii­
lor coexistenţei paşnice formulate de Lenin. Lupta pentru
triumful acestor principii stă la temelia politicii externe a ţări­
lor lagărului socialist. Ţinînd sus steagul luptei pentru pace,
ţările socialiste exprimă aspiraţiile tuturor popoarelor, care
năzuiesc spre pace, bunăstare, progres. Tocmai de aceea, poli­
tica lor externă are un profund răsunet în toate ţările lumii,
cucereşte de partea sa inimile şi conştiinţele sutelor de milioane
de oameni de pe întreg globul pămîntesc. (Aplauze îndelungi).
Ţările socialiste au adresat celor capitaliste chemarea ; să
ne întrecem nu pe cîmpurile de luptă, ci pe tărîmul rezultate­
lor materiale în făurirea bunăstării popoarelor şi al confrun­
tării ideilor. Noi sîntem convinşi că aceasta este calea ce cores­
punde cerinţelor menţinerii păcii, intereselor clasei muncitoare
şi tuturor oamenilor muncii şi că în întrecerea paşnică între
cele două sisteme, victoria va fi de partea .socialismului.
(Aplauze puternice).
în domeniul relaţiilor internaţionale, Republica Populară
Romînă se afirmă ca un factor activ în lupta pentru menţine­
rea şi întărirea păcii.
La temelia politicii externe a statului nostru se află prie­
tenia şi alianţa indestructibilă cu popoarele celorlalte ţări so­
cialiste, întărirea continuă a sistemului socialist mondial.
Coeziunea indestructibilă a lagărului socialist este condiţia
esenţială a apărării independenţei şi construirii cu succes a
noii orînduiri în fiecare ţară socialistă.
Politica consecventă de pace a ţării noastre a sporit conti­
nuu prestigiul ei internaţional, numărul prietenilor ei în toate
colţurile lumii.
Ţara noastră întreţine în prezent relaţii diplomatice cu 44
de state şi schimburi comerciale cu peste 70 ţării Dezvoltarea
economiei naţionale deschide perspective pentru o nouă şi în­
semnată sporire a acestor schimburi. Conform prevederilor din
Directive, volumul comerţului exterior se va dubla în 1965 faţă
de nivelul din 1959.
Vor creşte în primul rînd schimburile cu ţările lagărului
socialist, care vor cuprinde circa 65—70 la sută din tot volu­
mul de comerţ exterior. în cadrul lor, locul principal îl va
ocupa şi în viitor comerţul cu Uniunea Sovietică, al cărei aju­
tor reprezintă o mare contribuţie la propăşirea economiei
noastre.
Relaţiile din cadrul sistemului economic mondial socialist,
statornicite pe principii de colaborare frăţească şi ajutor reci­
proc, constituie o bază trainică pentru sporirea necontenită a
schimburilor noastre, iar colaborarea tehnico-economică, pe
baza diviziunii internaţionale socialiste a muncii, ^contribuie la
dezvoltarea multilaterală a ţării noastre şi la grăbirea ritmu­
rilor construcţiei socialiste.
Relaţiile noastre economice cu celelalte state s-au îmbună­
tăţit continuu, ceea ce s-a manifestat printr-un volum de schim­
buri comerciale în continuă creştere. Astfel, au sporit simţitor
în ultimii ani schimburile cu Franţa, Anglia, Italia, Elveţia,
Austria, cu unele ţări din America Latină, precum şi cu alte
ţări. Tot mai numeroase sînt în lumea capitalistă cercurile
oamenilor de afaceri, care manifestă interes faţă de relaţiile
economice cu ţara noastră.
Republica Populară Romînă va extinde şi pe viitor schim­
burile cu toate ţările, aducînd prin aceasta contribuţia sa la
dezvoltarea relaţiilor paşnice între popoare prin promovarea
comerţului mondial.
Ţara noastră acordă o mare atenţie dezvoltării schimburi­
lor culturale, obşteşti, tehnico-ştiinţifice, turistice, sportive cu
toate ţările. Avem strînse legături de colaborare culturală cu
ţările socialiste, se dezvoltă legăturile noastre cu nuirjeroase
alte ţări, s-au intensificat schimburile reciproce de vizite între
delegaţii parlamentare, personalităţi ale vieţii publice, oameni
de ştiinţă si cultură din tara noastră şi din alte ţări, partici­
parea Romîniei la diferite manifestări internaţionale.
Rominia ia parte la activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite
si a altor organisme internaţionale. în cadrul Organizaţiei Na­
ţiunilor Unite, ţara noastră s-a pronunţat pentru adoptarea
unor măsuri efective îndreptate spre lichidarea „războiului
rece", pentru apărarea drepturilor şi intereselor _statelor^ care
şi-au câştigat sau sînt pe cale de a-şi cîştiga independenţa,
pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare cu ţoat.e
statele, pe bazele respectării suveranităţii naţionale, egalităţii
în drepturi şi neamestecului în treburile interne.
Militînd în permanenţă pentru rezolvarea pe cale paşnică,
prin tratative a problemelor litigioase, pentru micşorarea încor­
dării în relaţiile internaţionale, nu putem să nu ţinem seama de
existenţa cercurilor imperialiste agresive, care continuă cursa
înarmărilor, îşi menţin bazele militare şi se dedau la acte pro­
vocatoare împotriva ţărilor socialiste. De aceea trebuie să păs­
trăm mereu trează vigilenţa poporului, acordînd cea_ mai mare
grijă Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne, pregă­
tirii lor militare şi politice şi înzestrării lor cu tot ce le este
necesar pentru ca, alături de forţele armate ale celorlalte state
participante la Tratatul de la Varşovia, să-şi poată îndeplini cu
cinste misiunea încredinţată — apărarea păcii, a independenţei
patriei şi cuceririlor revoluţionare ale oamenilor muncii.
Ţara noastră s-a pronunţat ferm pentru înfăptuirea dezar­
mării generale şi totale, ca mijloc radical pentru asigurarea
păcii. Ca participantă la lucrările Comitetului celor zece state
de la Geneva, Republica Populară Romînă sprijină cu hotărîra
noile propuneri ale Uniunii Sovietice, care dezvoltă şi întregesc
programul prezentat la Organizaţia Naţiunilor Unite şi arată
calea sigură pentru înfăptuirea, pe etape, a măsurilor de dezar­
mare efectiv şi riguros controlate, astfel îneît la sfîrşitul proce­
sului de dezarmare să fie desfiinţate înseşi mijloacele de du­
cere a războiului. Trebuie arătat că în contrast cu caracterul
constructiv al acestor propuneri, delegaţiile occidentale mani­
festă tendinţa de a se situa pe o poziţie de rigiditate şi de a
îneca problema dezarmării în discuţii sterpe, fără rezultatele
practice pe care le aşteaptă toate popoarele.
Popoarele Europei, printre care şi poporul nostru,- care nu
odată au avut greu de suferit din partea militarismului german,
nu pot fi indiferente faţă de pericolul pe care-1 reprezintă fo­
carul agresiv din Republica Federală Germană, unde are loc
refacerea Wehrmachtului revanşard şi dezmăţul neo-nazist de
la Bonn. Republica Populară Romînă sprijină cu toată hotărîrea
poziţia justă a Uniunii Sovietice şi Republicii Democrate Ger­
mane cu privire la necesitatea lichidării rămăşiţelor celui de-al
doilea război mondial prin semnarea Tratatului de pace cu Ger­
mania şi încetarea regimului de ocupaţie în Berlinul occidental,
ca una din problemele internaţionale care aşteaptă o rezolvare
neîntîrziată. (Aplauze).
Sînt cunoscute propunerile guvernului romîn şi guvernelor
altor ţări socialiste cu privire la dezvoltarea colaborării in-
terbalcanice şi la crearea unei zone denuclearizate şi fără arme-
rachetă în Balcani. Aceste propuneri sînt mai actuale ca ori-
cînd şi se află în centrul atenţiei opiniei publice din ţările re­
giunii balcanice. Ne exprimăm convingerea că glasul raţiunii va
triumfa şi se va ajunge la o evoluţie a situaţiei din Balcani
potrivit cu interesele fundamentale ale popoarelor din acest
spaţiu.
Considerînd de datoria fiecărei ţări, mari sau mici, să-şi
aducă propria contribuţie la cauza apărării păcii, Republica
Populară Romînă este hotărîtă să militeze în strînsă unire cu
celelalte ţări ale lagărului socialist pentru micşorarea încordării
internaţionale, pentru zădărnicirea oricăror uneltiri ale cercuri­
lor agresive, pentru promovarea perseverentă a principiilor
coexistenţei paşnice şi statornicirea unei păci trainice în lume.
(Aplauze puternice).
Tovarăşi,
Păşim într-o etapă nouă de dezvoltare, care deschide
poporului nostru perspectiva luminoasă a victoriei de­
pline a socialismului si trecerii treptate la comunism,
cauză pentru care au luptat şi s-au jertfit cei mai buni
fii ai clasei muncitoare şi ai întregului popor roiriîn.
(Aplauze).
Hotărîrile pe care le va adopta Congresul vor deveni
programul de luptă al partidului şi al tuturor oamenilor
muncii, vor da un nou avîni forţelor creatoare aie tării.
Clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea —
strîns unite sub gloriosul steag al încercatului nostru
nartid, vor porni cu elan patriotic si puteri înzecite Ia în­
făptuirea măreţelor obiective stabilite de Congres .şi vor
obţine noi victorii în dezvoltarea si înflorirea patriei noas­
tre socialiste. (Aplauze îndelungate).
Poporul nostru îşi va aduce astfel contribuţia Ia vic­
toria sistemului mondial socialist în întrecerea paşnică cu
capitalismul. !a izbînda forţelor păcii.
Trăim o epocă în care ideile socialismului exercită în
întreaga lume o atracţie tot mai puternică luminînd po­
poarelor calea luptei pentru bunăstare, pentru pace. pen­
tru dezvoltarea forţelor materiale si spirituale ale omului.
Să consacram, tovarăşi, întreaga noastră putere de
muncă triumfului cauzei nobile a socialismului şi păcii.
(Aplauze puternice).
Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn. conducătorul si
organizatorul victoriilor poporului muncitor ! (Aplauze în­
delungate, ovaţii).
, Trăiască patria noastră iubită. Republica Populară
Ronuna. eroica noastră clasă muncitoare, ţărănimea şi in­
telectualitatea noastră ! (Aplauze prelungite).
Trăiască marea familie a ţărilor socialiste în frunte cu
Uniunea Sovietică ! (Aplauze furtunoase, ovaţii).
Trăiască unitatea şi coeziunea mişcării comuniste şi
muncitoreşti din întreaga lume! (Aplauze puternice, urale).
Trăiască atotbiruitoarea învăţătură marxist-leninistă !
(A p la u z e fu r tu n o a se , în d e lu n g rep eta te, u r a le : a sis te n ta in
p icioare, o v a ţio n e a ză m in u te in şir p en tru P a rtid u l M u n c ito ­
resc R om în, p en tru C om itelui, său C entral, pentru R epublica
P o p u la r ă R o m î n ă , p e n tr u c e l d e -a l 111 -le a C o n g r e s a l P .M .R .)