Page 87 - 1960-06
P. 87
Pag. 8 DRUMUL SOCIALISMULUI N n 1708
av'3=:agg” °g“!g*ggEgggg!gggggg*gggMggg!gjgMţi|MMggwj»i
O hieeiîve cía i t in aşiepterea A ctualităţi din ţările socialiste
apropiatei vizite a
ArîicoS de fond im ziarul „PRAVDA“ iui N. S. Hruşciov U . R. S. S. fi folosite de şantierele navale s-a înregistrat o creştere de 35
poloneze la construirea vaselor Ia sută a numărului muncitori
consacrat M. R. în Austria Case pentru regiunile de pescuit. lor care studiază în aceste şcoli.
In prezent numărul total al
MOSCOVA 20 (Agerpres). — iior de producţie socialiste, prin fatală a războiului, oâ dezarma VIENA 21 (Agerpres). — TASS a- eu De asemenea se află pe stan cursanţilor se ridică la
nunţă : Presa austriacă publică artico dul de probă prototipul unui nou 22.000.000. Peste 370.000 de
Presa sovietică publică la loc dezvoltarea planică continuă a rea nu este numai necesară, dar le în care subliniază uriaşul interes Arhitecţii uzbeci au'elaborat motor Diesel de 800 Cp. pentru muncitori urmează cursurile
pe care îl trezeşte în rîndurile opiniei noi proiecte de case de locuit locomotive. Constructorii acestui şcolilor superioare, adică de
'de frunte articole, reportaje şi tuturor ramurilor economiei na şi posibilă, că coexistenţa paş publice apropiata vizită în Austria a pentru regiunile cu climă tori motor lucrează în prezent la e- două ori mai mult decît la sfîr-
Iui N. S. Hruşciov, şeful guvernului dă. In funcţie de anotimp şi de laborarea proiectelor unor mo şitul anului trecut. Numărul
informaţii privind cel de-al III- ţionale. nică în actuala situaţie interna sovietic, şi aprobă întrutotul această dorinţa locatarilor, prin instala toare Diesel de 1.600 şi 2.400 muncitorilor care învaţă în şco
vizită ca un eveniment de importanţă rea sau prin scoaterea unor pe Cp. pentru locomotive. lile medii profesionale şi în şco
lea Congres al P.M.R. După ce aminteşte numeroase ţională este o necesitate vitală. internaţională primordială. reţi despărţitori, uşori, din masă lile medii pentru adulţi a cres
plastică, în apartament se poate R. Cehoslovacă cut de asemenea cu respectiv
Ziarul „Pravda“ din 20 iunie date din proiectul de Directive In. timp ce în trecut ea era o „Cel mai remarcabil conducător de realiza în cîteva minute oricare 40 şi 50 la sută.
stat pe care Austria îl va primi anul din cele opt variante posibile Cercetări nucleare
consacră acestui eveniment ar cu privire la planul de dezvol ţară înapoiată, dependentă de acesta, scrie ziarul burghez „Österreic de planificare interioară a încă S-au obţinut de asemenea re
hische Neue Tageszeitung“, este pri perilor. In îmbinare cu debita foarte scăzute zultate importante în lupta
ticolul său de fond intitulat tare a economiei naţionale pe monopolurile străine, astăzi, mul ministru sovietic, Nikita Hruş rea aerului condiţionat, aceasta pentru lichidarea analfabetis
ciov. Opinia publică mondială acordă permite să se atenueze influenţa La Institutul de cercetări nu mului în rîndurile muncitorilor.
„Obiective clare“. anii 1960-1965 şi cu privire la umăr la umăr cu celelalte po acestei vizite o deosebită atenţie“. arşiţei din timpul verii şi a os cleare al Academiei Cehoslova In pri,mele 3 luni ale anului
cilaţiilor de temperatură din ce de Ştiinţe se apropie de sfîr- curent peste 2 milioane de
Cu steagurile larg desfăşura programul economic de perspec poare frăţeşti, Romînia păşeşte Ziarul relevă rolul important al lui timpul iernii, specifice climei din şit lucrările de montare a in muncitori au învăţat să scrie şi
N. S. Hruşciov în ce priveşte încheie Asia Centrală. stalaţiei pentru lichefierea he- să citească.
te, cu pas ferm, se scrie în ar tivă pe următorii 15 ani, arti în mod ferm înainte. Se apropie rea Tratatului de stat cu Austria. liului realizată, în R. Cehoslova
La elaborarea noilor proiecte că pe baza documentaţiei so (După „Peking Review“ )
ticol, popoarele lagărului mon colul arată că poporul romîn ceasul cînd Romînia populară va Referindu-se la apropiata vizită a au fost folosite tradiţiile arhi vietice. Această instalaţie va
Iui N. S. Hruşciov în Austria, ziarul tecturii populare uzbece, apropia permite obţinerea unor tempe R. P. Bulgaria
dial socialist păşesc spre sco leagă succesele remarcabile pe depăşi cele mai dezvoltate ţări scrie că „el va avea posibilitatea să te de arhitectura multor popoare raturi sub minus 269 grade C.
se convingă că poporul austriac do din Orient. Astfel, de pildă, de Extinderea semănăturilor
pul lor sacru — socialismul şi care le-a obţinut în dezvoltarea capitaliste din punct de vedere reşte pace“. „aivane“ — terase de vară se- La aceste temperaturi, ce se de porumb
midesooperite — vor beneficia apropie de zero absolut, se sim
comunismul. In lupta nobilă pen economiei şi culturii sale de economic, va păşi în r-înd cu Grossl, redacfor-şef al unui alt ziar şi locatarii noilor case cu mai plifică relaţiile în ansamblul In acest an în Bulgaria se
burghez „Das Kleine Volksblatt", sem multe etaje, în acest scop fiind nucleelor atomice care, polari- extinde considerabil suprafaţa
tru înfăptuirea idealurilor lumi prietenia sovieto-romînă, de e- statele socialiste cu o industrie nează un articol în care subliniază de folosite paliere spaţioase, pre zîndu-se, creează condiţii priel semănăturilor de porumb. In
asemenea uriaşul interes pe care l-a cum şi una din faţadele clădirii. nice pentru studierea proprie această primăvară porumbul a
noase ale omenirii, învăţătura xistenţa sistemului mondial so dezvoltată. Oamenii sovietici, trezit în rîndurile opiniei publice aus In timpul iernii terasa este în tăţii anumitor nuclee atomice. fost semănat pe o suprafaţă de
triece şi mondiale apropiata vizită a chisă cu pereţi — ferestre trans In etapa de pregătire a aces cca. 10 milioane decari, iar va
marxist-leninistă este pentru ele cialist. toţi prietenii poporului frate ro Iui N. S. Hruşciov. „Austria, scrie el, parente ale căror cercevele sînt tor măsurători, oamenii de ra el va fi semănat pe alte 3
este interesată din toate punctele de din masă plastică sau aluminiu ştiinţă au izbutit să obţină, cu milioane decari. Aceasta va per
o stea călăuzitoare veşnic vie. Succesele construcţiei socia mîn salută fierbinte aceste mi vedere să întreţină relaţii bune cu şi este transformată într-o în titlu de experienţă, polarizarea mite să se creeze o bază fura
Uniunea Sovietică. căpere luminoasă şi călduroasă. protonului cu metoda aşa-numi- jeră trainică, va asigura avîn-
Sub conducerea pariidelor comu liste în Romînia — se subli nunate victorii şi urează celui tă a dublei rezonanţe la tem tul continuu al agriculturii bul
N. S. Hruşciov a făcut în repelate R. P, Polonă peratura obişnuită. gare.
niste şi muncitoreşti — detaşa niază în continuare în articol de-al III-lea Congres al Parti rînduri aprecieri pozitive la adresa
Austriei. Vizita lui va contribui la Constructorii de motoare din In condiţiile temperaturilor In ţară se experimentează
mente înaintate ale clasei mun — constituie o dovadă a forţei dului Muncitoresc Romîn, tutu întărirea şi îmbunătăţirea relaţiilor R. P. Polonă au elaborat proto scăzute vor fi studiate cu aju larg introducerea mecanizării
dintre cele două state. Ea va permite tipul unui nou molor Diesel cu torul acestei metode nuclee de complexe atît la semănarea cit
citoare, detaşamente încercate şi de nesecat a ideilor atotbirui ror oamenilor muncii romîni, 9 cilindri de 5.000 Cp. destinat factură mai complexă. şi la îngrijirea porumbului. U-
conducătorilor să aibă un schimb de vaselor de 5.000 tone. niunea Sovietică acordă un ma-
călite în luptă, oamenii muncii toare ale marxism-leninismului, noi succese pe calea desăvîrşi- R. P, Chineză re ajutor Bulgariei în înfăp-
păreri. Prin această vizită, N. S. Totodată se află în curs de e- tuirea acestei acţiuni impor-
din ţările socialiste cuceresc vic o mărturie vie a justeţei politi rii construirii socialismului în laborare prototipul unor motoare ŞooII pentru muncitori tante.
Hruşciov intenţionează să cunoască de 1.200 Cp. Motoarele de acest
torii după victorii în construc cii Partidului Muncitoresc Ro ţara lor. personal Austria. Acest lucru nu-I pu tip vor ti produse în 1962 şi vor Numărul cursanţilor şcolilor Un grup de specialişti şi
pentru muncitori create în R.P. practicieni sovietici aflaţi în
ţia vieţii noi, fericite. mîn şi a conducerii pricepute Sistemul socialist mondial, se tem decît saluta din toată inima“. illliiilllii Chineză, creşte vertiginos. In Bulgaria au plecat în gospodă
* comparaţie cu anul 1959, în pri riile agricole cooperative de
Uniţi într-o familie de mono exercitate de Comitetul său Cen arată în încheierea articolului, Mişcarea grevistă mul trimestru al anului acesta muncă şi în gospodăriile agri
||p cole de stat din regiunile Plov-
lit, făcînd zid în jurul partide tral, în frunte cu. fiul credincios se întăreşte şi se dezvoltă tot din Italia « div, Vraţa, Ruse, Stara Zago-
ra şi Tolbuhin.
lor lor comuniste şi muncito al poporului- romîn, tovarăşul mai mult. In timp ce lumea ca ROMA 21 (AgerpresJ. — Oamenii , - - -,î s ''-om , 1i
muncii din Italia luptă cu înverşunare !|p
reşti, oamenii muncii din ţările Gheorghe Gheorghiu-Dej. Parti pitalistă pîrîie din încheieturi, pentru satisfacerea revendicărilor lor. > 'V-
5.000 de muncitori de la uzina „Sie Intr-o casa de
socialismului demonstrează în dul clasei muncitoare, educat şi prestigiul Uniunii Sovietice şi mens“ de aparate de radio şi televi odihnă din Var
ziune din Milano au declarat grevă na (R. P. Bul
faţa întregii lumi măreţia orîn- călit în lupta pentru triumful al celorlalte ţări socialiste pe a- cerînd majorarea salariilor. Oamenii garia).
muncii de la marea uzină metalurgi
duirii noi, socialiste. socialismului, se bucură de în rena internaţională creşte pe zi că „Dalmine“ sînt în grevă de la f
18 iunie, cerînd nu numai majorarea
In continuare în articol se credere deplină şi prestigiu în ce trece. Oamenii muncii din salariilor ci şi respectarea de către ¦Wv ¦VA. SVJ
direcţie a drepturilor lor sindicale.
spune: rîndul oamenilor muncii din toate continentele se conving ţia lui de stăpîn. Dar şi aici Ei
S-a declarat grevă de asemenea la senhower s-a lovit de încurcături.
Gu o neobişnuită profunzime ţară. din ce în ce mai mult de supe una din minele carbonifere din regiu L-au speriat pînă şi copiii pe
nea Garbonîa (insula Sardinia) unde care administraţia sud-coreeană
şi claritate se dezvăluie în ca Fiind un detaşament călit al rioritatea socialismului asupra 3.500 de mineri au încetat lucru! în îi mobilizase pentru a-1 întîm-
semn de protest împotriva represiuni pina.
drul congreselor de partid rolul mişcării comuniste internaţiona capitalismului. Victoriile ţărilor lor ilegale faţă de unul din activiştii
sindicali. Incercînd să îndrepte cît de
partidelor marxist-leniniste în le, Partidul Muncitoresc Romîn socialiste, obiectivele lor clare, cît situaţia de neînvidiat a pre
şedintelui, unele ziare america
viaţa ţărilor.- Congresul al XX- — împreună cu celelalte parti cuceririle lor istorice luminează ne afirmă că ratificarea cu forţa
de către Kişi a tratatului mili
!ea şi Congresul al XXI-lea ale de frăţeşti — luptă cu fermitate ca un far nestins popoarelor din tar cu S.U.A. ar constitui o
mîngîiere pentru Eisenhower. Nu
Partidului Gomunist al Uniunii şi consecvenţă pentru puritatea întreaga lume calea spre viitor, este oare prematură consolarea
cu astfel de mîngîieri ? Poporul
Sovietice ău reprezentat un măreţei teorii marxist-leniniste, * Japoniei este ferm hotă rit să
triumf al forţei vitale de nesecat pentru internaţionalismul prole ducă pînă la capăt lupta împo
a ştiinţei marxist-leniniste. tar şi unitatea lagărului socia „Pravda“ consacră de aseme triva alianţei agresive dintre
list. împreună cts celelalte par nea în întregime o pagină suc Washington şi Tokio. Conducă
Sub steagul internaţionalis tide frăţeşti, Partidul Muncito ceselor obţinute de oamenii torii politicii americane au învă
mului proletar, al unităţii şi resc Romîn demască şi respin muncii din R. P. Romînă. Sub ţat din experienţa lor amară ce
coeziunii popoarelor din lagărul ge revizionismul, condamnă cu titlul comun „Victoriile glorioa înseamnă să nu ţină seama de
socialist şi-au desfăşurat lucră hotărîre pe acei care, în spatele se ale Romîniei populare — voinţa poporului japonez.
rile congresele ordinare ale Par unor fraze grandilocvente, în triumf al ideilor marxism-lenî-
tidului Muncitoresc Unit Polo cearcă să denatureze teoria mar nismului" sînt publicate artico Vizita lui Eisenhower este un
nez, Partidului Gomunist din Ce xist-leninistă. In activitatea lor, lele scriitorului V. Em. Galan munte care a născut un şoarece.
hoslovacia, Partidului Socialist partidele comuniste şi muncito şi al redactorului - şef adjunct Această vizită a demonstrai nu
Unit din Germania, Partidului reşti se bizuie pe documentele al ziarului „Scînteia“, Nestor numai înfrîngerea foarte serioa
Gomunist Bulgar, Partidului programatice ale mişcării comu Ignat. In pagină sînt publicate, să a politicii S.U.A. în Extre
.Muncitoresc Socialist Ungar şi mul Orient, ale cărei consecinţe
îşi vor spune, Sără îndoială, cu-
Partidului Popular Revoluţionar niste internaţionale — Declara de asemenea, declaraţiile lui vîntul, ci şi faptul că, după cum
Mongol care au avut loc în ţia şi Manifestul Păcii, adopta Alexandru Codescu, Ion Mari- se vede, cei de la Washington
cursul ultimilor doi ani. te la Consfătuirea de la Mos nescu, Ion Păun, delegaţi la nu vor să privească faptele in
cova din 1957. Congres. faţă, ci continuă să se bizuie pe
Un eveniment important în marionete şi pe bazele ameri
cane.
mişcarea comunistă internaţio Romînia socialistă, se arată Ziarul „Tzvestia“ din seară zi
nală, în viaţa poporului frate ro în continuare în articol, este o lei de 20 iunie publică o co
mîn — se arată în articol — va verigă importantă a puternicului respondenţă cu privire la des
fi fără îndoială cel de-al III-lea lagăr socialist. împreună cu chiderea celui de-al III-lea Con
Congres al Partidului Muncito- toate ţările frăţeşti ea aduce o gres al P.M.R., precum şi o am
reso Romîn — partid frăţesc mare contribuţie la înfăptuirea plă expunere — pe o pagină La 20 iunie muncitorii agricoli din
marxist-leninist. Romînia socia politicii de pace, politică baza de ziar — a raportului prezen provincia Bologna au declarat o' gre
listă întîmpină Congresul în pli tă pe principiile leniniste ale tat de tovarăşul Gheorghe Gheor vă de 24 de ore. Ei cer majorarea
nă înflorire a forţelor creatoare coexistenţei paşnice. ghiu-Dej. salariilor.
ale poporului. Anii care s-au Popoarele statelor socialiste
scurs după Congresul al II-lea nu pot avea două păreri în pro
s-au caracterizat prin creşterea blemele războiului şi păcii. Ele Eisenhower a sosit ia
continuă ă forţelor de producţie, consideră că în condiţiile actu
prin lărgirea şi întărirea reiaţi- ale nu există o inevitabilitate HONOLULU 21 (Agerpres). joace două-trei zile liniştit golf“.
Preşedintele S.U.A., Eisenhower Corespondentul agenţiei Uni
------- . . -==tjfi;S:
M O S C O V A ^ Consfătuirea unională a sooit la Honolulu (insulele ted Press International infor
Hawai) unde, potrivit informa mează că, potrivit declaraţiei se
consacrată automatizării lucrărilor ţiilor agenţiilor de presă ameri cretarului Casei Albe pentru pro
cane, după o călătorie „ care a blemele presei, Hagerty, preşe
d e calcul abundat în evenimente“ prin ţă dintele Eisenhower nu se va în-
rile Extremului Orient, preşe tîlni cu Li Sîn Man, care se a-
MOSCOVA 21 (Agerpres). — calcul şi evidenţă, muncă obo dintele va putea în sîîrşit, „să flă aici în exil de bunăvoie“.
TASS anunţă: In sala coloa sitoare şi puţin productivă.
nelor a Casei sindicatelor s-a Vladimir Starovski a anunţat vizita p r e şe d in te lu i !S® IL â
deschis o consfătuire unională că In U.R.S.S. a fost pusă la MOSCOVA 21 (Agerpres). —
©iapaconsacrată automatizării lu punct fabricarea unor maşini Comentatorul agenţiei TASS, V
electronice de calcul perfecţio
crărilor de calcul. La consfătui Harkov, transmite : in ex trem u l O rient
re participă 500 de oameni de nate, se livrează în serie ma In prezent, cînd vizita lui Ei
ştiinţă, statisticieni, construc şini de calcul cu fişe perfora On comentarii; al oorespondentulul agenţiei TASS -
tori de maşini de calcul şi te şi alte mijloace de mecani senhower în ţările din Extremul
zare. Orient a luat sîîrşit, a devenit din prima etapă a acestei vizite miei să fie atît de amplu şi a- le pe străvechiul teritoriu chi
contabili. şi mai clar cît de jalnică a fost — în Filipine — s-a stabilit în totcuprinzător. Această situaţie nez al Taivanului. Şi acest lu
După cum. a declarat la con In cursul septenalului, pro ideea acestei vizite în lumina tr-o măsură mai mult decît su transformă de fapt într-o bătaie cru îl declară liderul ţării care
ducţia de maşini de calcul ur actualei situaţii din regiunea ficientă care era ţelul ei. Ei de joc independenţa noastră“. aspiră Ia „conducerea globală“.
sfătuire Vladimir StarovsUi. mează să crească in Uniunea respectivă. senhower a plecat în ţările Ex
jmembru corespondent al Aca Sovietică de 4,5—4,7 ori, a ară tremului Orient nu pentru a face Iată de ce, în ciuda celor mai In Okinawa Eisenhower a ră
demiei de ştiinţe a U.R.S.S.. tat Starovslci. Vor fi înfiinţate Deşi itinerariul lui Eisenhower o vizită oficială în adevăratul severe masuri poliţieneşti, la mas numai o oră şi jumătate.
şeful Direcţiei Centrale de Sta peste 1.000 de noi staţii de ma a trecut numai prin ţări depen înţeles al acestui cuvînt ci, mai Manila a avut loc o demonstra Potrivit afirmaţiilor corespon
tistică, scopul urmărit de pro şini de calcul şi cîteva sute de dente de S.U.A., această vizită curînd ca supraveghetor ai ba ţie populară de protest care a denţilor americani, această insu
gramul de mecanizare şi auto centre de calcul. Se prevede ca nu a contribuit cu nimic la în zelor americane, ca inspector al exprimat, mult mai clar decît lă părea o tabără militară. De-a
matizare a muncii tehnico-ingi- pînă in 1965 lucrările de calcul tărirea prestigiului S.U.A. Dim sateliţilor americani. Nu este de ceremoniile oficiale în legătură lungul celor 20 de km. parcurşi
nereştî şi administrative din să fie mecanizate în proporţie potrivă, Eisenhower s-a com mirare că în tratativele cu con cu vizita, adevărata atitudine a de la oraşul principal al insu
U.R.S.S. este de a scuti 10 mi promis în aşa măsură, îneît ma ducătorii filipinezi Eisenhower Filipinelor faţă de vizita preşe lei pînă la baza militară de unde
lioane de oameni de munca de de 40—60 la sută. joritatea compatrioţilor săi nu dintelui american. a decolai avionul iui Eisenhower
găsesc alte cuvinte decît „eşec nu s-a referit la problemele ur se aîlau 25.000 de soldaţi.
r®© = nimicitor“ pentru a aprecia si Vizita lui Eisenhower în Tai-
gente în faţa cărora se află Fi- van a fost apărată de întreaga Dar nici acest zid de baio
Comunicatul C om un ia tuaţia creată. armată a flotei a Vil-a ameri nete nu a fost suficient pentru
lipinele, ci la extinderea pregă cane. Dacă la cele mai credin Eisenhower. Plecarea lui gră
relaţiile c o m e r c ia le dintre U R . S. Afrontul public pe care 1-a cioase marionete preşedintele a- bită din Okinawa a apărut ca
tirilor militare. Putea el să vor merican merge în acest fel, tre
si M area Britanic primit preşedintele din partea burile S.U.A. stau cu adevărat o fugă urmărită de sirigătele fu
bească despre altceva, cînd în prost. rioase ale locuitorilor Okinaweh
MOSGOVA 21 (Agerpres). — TASS dorinţa de a se continua sporirea poporului japonez a încurcat „Americani, plecaţi de aici !“,
anunţă: La Moscova a fost dat pu schimbului de mărfuri dintre cele două treaga politică a S.U.A. se ba „Luaţi-vă rachetele !“.
blicităţii comunicatul comun privitor ţări. Obiectul tratativelor a fost veri toate socotelile organizatorilor
la relaţiile comerciale dintre U.R.S.S. ficarea modului în care este îndeplinit zează pe aceasta ? Este adevă
şi Marea Britanie în care se men acordul pe termen de 5 ani cu pri acestei vizite. Vizita în Japonia
ţionează că la 20 iunie a fost semnat vire la schimbul de mărfuri şi ela era punctul principal al progra rat că preşedintele a încercat la
la Londra un protocol cu privire la borarea de măsuri în scopul îmbună
tratativele care au avut loc între de tăţirii continue a relaţiilor comerciale mului turneului lui Eisenhower un moment 'dat să afirme că în
în Extremul Orient. Preşedintele Asia colonialismul ar fi dispă
american a fost nevoit ca —
legaţiile guvernamentale ale Uniunii dintre cele două ţări. după ceea ce în Occident este rut. După convorbirile cu Cian imediat după ce a plecat din
Sovietice şi Regatului unit al Mari; denumit un „Pearl Harbor di Dar, Filipinele, prinse în la Kai-şi, Eisenhower a făcut o de Okinawa Eisenhower s-a îndrep
Britanii, in cursul tratativelor, cele Fiecare din delegaţii a prezentat plomatic“ — să se mulţumeas claraţie de-a dreptul comică. El tat spre colonia sa sud-coreeană.
două delegaţii au constatat cu satis proiecte de tratat ou privire Ia co că numai cu rămăşiţele acestui ţul S.E.A.T.O., cunosc bine va a spus că şi-a întărit convinge Membrii guvernului provizoriu
facţie că de la intrarea în vigoare a merţ şi navigaţie. A avut loc un loarea acestor afirmaţii. Cine
schimb de păreri asupra proiectelor
acordului pe termen de 5 ani din mai mai sus menţionate şi s-a căzut de a- program. Dar şi aceste rămăşiţe altul decît preşedintele Filipine- rea că nicăieri în »lume S.U.A. din Coreea de sud, străduindu-se
(959, comerţul dintre cele două ţări a cord ca tratativele asupra textului au fost ciuntite. lor, Garcia, spunea la începutul nu au prieteni mai credincioşi să-l linguşească pe preşedintele
sporit considerabil. tratatului să înceapă la sfîrşitul anu Vizita lui Eisenhower a smuls anului acesta : „Nu există, pro decît în Taivan. „Farul speran american, au făcut tot ce le-a
lui 1900 la Londra şi să continue Ia j ultimul văl de pe politica ame babil, în lume o altă ţară în care ţei“, sînt, aşadar, cadavrele po stat în putinţă pentru a-i orga
Cele două delegaţii, se spune în
comunicat, au confirmat părerea gu
vernelor lor că există posibilităţi şi Moscova. ) ricană în Extremul Orient. încă controlul străin asupra econo litice care îşi împrăştie miasme niza o primire demnă de situa-
Redacţia şi administraţia zia ruliu : str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva.