Page 89 - 1960-06
P. 89
Pag. 2 VRU MUI) Ü&tMt'ISMÜLUI Nr, 1710
B3BGH8RR9BnOMEBjnHBB9BSnSnBBG|3BBB9U8BBI SCOTS®
Congresul al IIMea al Partidului Muncitoresc Romin
OOOOOOOOOOOOO^WXXX OOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOO'v'OOOOOOCKK? X><XX>OC'<><><X'-0 C'OQCXXX.'OOC 0 . ^OOOOOCOOOOO'OOCOOOWC’ <>OC>O0<>0(X><X><X><><>vOv‘.''>'''O<><><>v>O0<>OV<>Q<><X>00<X>C0000000C>00<XiOO0<XX>0«KJw<XXKK>i'O0WW0C QOOO
Discuţii la raportul Comitetului Central Cuvîntarea tovarăşului Teodor Balea
al P.M.R. şi la raportul Sub condU.cere.9 înţeleaptă a parti muniştilor şi a tuturor muncitorilor a capacităţii lor de îndrumare şi mo la instalaţiile de preparare. Pentru
dului, oamenii muncii din Valea Jiu mineri pentru realizarea sarcinilor ce bilizare a muncitorilor, muncii polifico- valorificarea acestor rezerve va tre
Comisiei Centrale de Revizie lui, alături de întregul popor munci le reveneau. Ga rezultat, în anii ce organizatorice desfăşurate în mase. bui să acordăm o atenţie deosebită
tor, au obţinut succese însemnate în s-au scurs de atunci, minerii au reu Au crescut rîndurile organizaţiilor de exploatării raţionale a cărbunelui, pre
ir k k creşterea producţiei şi productivităţii şit să sporească simţitor productivi partid, ceea ce a dus la întărirea le cum şi introducerii metodelor avansate
muncii, reducerea preţului de cost şi tatea muncii, să îmbunătăţească cali găturilor lor cu masele de muncitori de spălare a acestuia. Va trebui de
Cuvîntarea tovarăşului Petru Fardul în ridicarea nivelului lor de trai. As tatea producţiei, să micşoreze consu şi la repartizarea mai bună în locu asemenea ca la exploatarea straturi
tăzi putem afirma că au devenit rea mul specific de energie şi materiale rile hotărîtoare de muncă a mem lor să extindem metoda abatajelor
Raportul C.C. al partidului, pre pentru a îndeplini sarcinile ce le re. tente, Lucrul acesta este posibil. Chiar litate cuvintele rostite cu ani în ur şi să reducă preţul de cost. Tradu- brilor şi a candidaţilor de partid. frontale cu front lung, care asigură
zentat Congresului de către tovară vin în lupta pentru construirea socia In acest an s-au creat o serie de con mă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- cîndu-se în viaţă Directivele celui o viteză de avansare mai rapidă, o
şul Gh. Gheorghiu-Dej, document lismului, oglindesc devotamentul, în diţii pentru îmbunătăţirea procesu Dej că Valea Jiului se va transforma de-al II-lea Congres al P.M.R. cu Noi vom acorda o atenţie deosebită concentrare mai mare a producţiei şi
de importanţă istorică, oglindeş crederea şi hotărîrea cu care ei ur lui tehnologic, cum sînt folosirea în dintr-o vale a plîngerii, într-o vale a privire la ridicarea nivelului de me creşterii producţiei de cărbune cocsifi- o productivitate mai înaltă. De aseme
te marile transformări revoluţiona mează politica partidului. furnale a gazului metan şi a aglo fericirii, a bunei stări. canizare a lucrărilor grele şi cu un cabil şi măririi capacităţii de prepa nea, prin armarea metalică a abataje
re care au avut loc în perioada ce meratului autofondant. Desigur, noi volum mare de muncă, în minele din rare a acestuia. Valea Jiului va ajun lor şi a galeriilor vom putea reduce
a trecut de la cel de-al IL-lea Congres In continuare, vorbitorul a arătat nu ne vom opri aici. Progresul teh Localităţile miniere din bazinul nos Valea Jiului s-au introdus un nu ge în anul 1965 la o producţie de consumul de lemn de mină sub nive
al partidului, precum şi perspectivele că succesele obţinute se dator.esc îm nic impune să se folosească şi alte tru carbonifer sînt acum de nerecu măr mare de utilaje. peste 1,1 milioane tone cărbuni spă lul prevăzut în Directive,
luminoase ce se deschid patriei noa bunătăţirii stilului de muncă al or metode tehnologice înaintate. Este ne noscut. Oraşele miniere sînt împînzi- laţi pentru cocs. In continuare vorbi
stre prin desăvîrşirea operei de con ganizaţiilor de partid, creşterii com cesar insă ca forurile tutelare să te cu un mare număr de noi con Complexul de măsuri care au fost torul a arătat că institutele de cerce In continuare, vorbitorul a arătat că
struire a socialismului. Partidul nostru, petenţei cu care ele rezolvă proble sprijine mai mult întreprinderile în strucţii, blocuri de locuinţe, cluburi luate pentru lichidarea fluctuaţiei şi tări şi proiectări miniere trebuie să-şi oamenii muncii de la exploatările mi
aplicînd cu consecvenţă învăţătura le mele de producţie. această direcţie şi să dea dovadă de şi cinematografe, şcoli, internate, dis pentru ridicarea nivelului de califica îndrepte mai mult atenţia' asupra niere din Valea Jiului, în frunte cu
ninistă cu privire Ia industrializarea mai multă operativitate; nu aşa cum pensare, spitale şi altele. In perioada re a muncitorilor mineri, precum creării şi proiectării de noi utilaje comuniştii, au întîmpinat Congresul
socialistă a ţării, a asigurat dezvol Organizaţiile noastre de partid au s-a preocupat pînă în prezent Minis 1955—1959 cîştigul mediu al muncito şi mecanizarea unor procese de mun şi adaptării celor existente la condiţii cu rezultate deosebite în rr^rncă. De
tarea cu precădere a industriei grele, dat dovadă de putere de organizare şi terul Industriei Grele, terglversînd ani rilor mineri a crescut cu 75 la sută, că au dus la creşterea producţiei de le de zăcămînt din bazinul Văii Jiu la începutul anului şi pînă lâ 1 iunie
c.u pivotul ei industria constructoare mobilizare a colectivelor de munci de zile rezolvarea acestor probleme. cărbune în perioada anilor 1955—1959 ei au obţinut economii peste plan în
de maşini, temelia dezvoltării tuturor tori, ingineri şi tehnicieni în lupta De altfel Ministerul Industriei Grele Datorită măsurilor luate de partid cu aproape 700 mii to n e; livrările lui. valoare de 6.133.000 Iei, depăşindu-şi
ramurilor economiei naţionale. pentru sporirea producţiei de metal, e- a neglijat chiar rezolvarea unor pro şi guvern pentru îmbunătăţirea con de cărbuni cocsificabili au crescut de Pentru crearea bazei materiale de angajamentele luate.
videnţiindu-se în mod deosebit orga bleme de bază privind funcţionarea diţiilor de muncă şi de viaţă ale mi Ia 143 mii tone în 1955 la 597 mii
Ca rezultat al aplicării politicii nizaţiile de bază de la laminoarele agregatelor, nerilor de aici, un număr mare de tone în 1959. Productivitatea muncii mecanizare şi armare metalică, vor Noi, minerii — a spus în încheiere
partidului —- a arătat tov. Petru Fur- bluming şi de 650 mm., de la noua noi muncitori s-au stabilit în acest tn tone pe post a crescut cu 46,6 la bitorul a propus să se profileze în vorbitorul — ne angajăm să ne înde
dui — regiunea Hunedoara, care dis oţelărie Martin din Combinatul side Intemeindu-ne pe rezultatele obţinute important centru carbonifer al ţării, sută în 1959 faţă de 1955, iar preţul ţara noastră o unitate care să asigu plinim cu cinste sarcinile ce ne re
pune de însemnate -rezerve de. mine rurgic Hunedoara, cele de la furna în iiltirhul timp; pe .folosirea mai bună lichidîndu-se treptat fluctuaţia mare ca de cost al cărbunclui-marfă a fost re re laminarea şi fabricarea armătu vin, conştienţi că aceasta contribuie
reuri de fier, cărbune şi alte resurse lele' uzinei „Vicţori.a'-'-CăJan, de la a rezervelor interne, pe măsurile amin re a existat cu ani în urmă. dus cu peste 16 Ia sută. Aceste suc rilor din oţel în cantităţi suficiente la înfăptuirea măreţului plan de dez
naturale, s-a dezvoltat puternic. mina Ghelar şi din sectorul nr. 2 tite şl mai ales pe propunerile făcute cese obţinute de muncitorii mineri au
Teliuc. de siderurgişti cu prilejul dezbaterii Criticile aduse lipsurilor din indus fost posibile datorită creşterii rolului şi de calitate superioară. voltare a economiei noastre naţionale,
Sarcinile trasate de Congresul al proiectului de Directive, asigurăm Con tria cărbunelui Ia cel de-al II-lea conducător al organizaţiilor de partid, O rezervă, nefolosită în suficientă
Jl-lea, ce reveneau regiunii noastre în Sarcinile ce revin industriei siderur gresul că în regiunea noastră se va Congres al partidului au avut ca re Ia înflorirea patriei, la bunăstarea în
domeniul siderurgiei, au fost îndepli gice pe baza Raportului C.C. al P.M.R. realiza pînă la sfîrşitul planului de zultat o puternică mobilizare a co măsură pentru reducerea preţului de
nite cu succes. Bateriile nr. 2 şi 3 prezentat la Congres sînt deosebit de şase ani creşterea indicilor de uti cost, este îmbunătăţirea calităţii pro tregului popor muncitor.
de cocs, noile oţelării Martin şi elec importante. îndeplinirea lor necesită lizare a furnalelor şi cuptoarelor Mar ducţiei şi a indicilor de recuperare
trică, laminoarele bluming şi de pro- eforturi susţinute. Dezbaterea proiec tin cu circa 55—60 la sută faţă de
filc mijlocii, distileria degudroane, tului de Directive a arătat că munci 40 la sută cît prevede proiectul de Cuvîntarea tovarăşului Alexandru Drăghici
precum şi alte obiective siderurgice torii cocşari, furnali.ştii, oţelării şi la- Directive.
importante prevăzute de cel de-al II- minatorii sînt ferm hotărîţî să traducă Dragi tovarăşi şi tovarăşe, tima şi cea mai numeroasă clasă ca tnai mult terenul de acţiune ai ele tentau la proprietatea obştească sau lă
lea Congres al partidului au fost ter în viaţă sarcina trasată de partid Comitetul regional de partid — a pitalistă — chiaburimea. mentelor duşmane socialismului, «ie-
minate şi puse în funcţiune.. Economia de a spori producţia siderurgică a arătat vorbitorul — va acorda şi în De la Congresul al II-lea al partidu terminînd un proces de treptată res- avutul personal al cetăţenilor.
naţională simte astăzi din plin rodul patriei şi în mod deosebit producţia viitor o atenţie deosebită ridicării ca lui nostru au trecut patru ani şi ju In prezent, principalele forţe sociale trîngere a funcţiei represive a statu
investiţiilor făcute pentru construirea de fontă şi cocs. lificării muncitorilor, finind seama mătate. Deşi aceasta reprezintă o pe din ţara noastră sînt clasa muncitoare lui, Legiferînd desfiinţarea deplină a Chezăşia îmbunătăţirii neîncetate ă
acestor agregate moderne. atîf de cerinţele proprii legate de fo rioadă istorică scurtă, în aceşti ani şi ţărănimea muncitoare, care împreună relaţiilor de exploatare capitalistă Ia
In anii care au trecut de la cel de-al losirea cît mai deplină a tehnicii s-au petrecut transformări profunde în cu intelectualitatea legată de popor, sate prin Decretul Prezidiului Marii activităţii organelor Ministerului Afa-
Producţia globală siderurgică a re II-lea Congres al partidului s-a reu noi, cît şi de cerinţele pe care le va toate domeniile vieţii noastre. merg cu încredere sub conducerea par Adunări Naţionale cu privire la lichi
giunii va fi anul acesta de 3 ori mai şit să se producă la Hunedoara cocs ridica construcţia şi intrarea în func tidului într-un front unic pe calea so darea oricăror forme de exploatare a cerilor Interne, ca şi a tuturor orga
mare decîf în 1955. Pînă Ia sfîrşitul metalurgic din cărbune de Valea Jiu ţiune a noului Combinat siderurgic Congresul al Ill-lea al partidului se cialismului. omului de către om în agricultură,
anului vom produce circa 705.000 tone lui în cantităţi tot mai mari şi de de la Galaţi, pe care ne simţim datori va înscrie în istoria luptei poporului puterea noastră populară a dat posi nelor de stat, o constituie întărirea
cocs metalurgic (de peste 20 ori mai calitate din ce în ce mai bună. Putem să-l ajutăm c.u cadre şi cu experien nostru ca un jalon luminos. Umăr Ia umăr, sub conducerea cla bilitatea celor care nu mai exploatează
mult faţă de 1955), circa 830.000 tone afirma cu -mîndrie că astăzi cocsul ţa întreprinderii noastre. sei muncitoare, într-o strînsă alianţă munca altora să-şi asigure existenţa continuă a conducerii lor de către
fontă (de două ori mai mult decît romine.se are o rezistenţă egală cu Sintetizînd prefacerile adînci care ce constituie baza trainică a regimului prin muncă proprie.
în 1955), 960.000 tone oţel (de patru a cocsului din import. Un mare merit In continuare vorbitorul a arătat au avut Ioc şi deschizînd în faţa po democrat-popular, muncitorii şi ţăra partid şi legătura cu masele.
ori mai mult decît în 1955). Prin in în această problemă il are organiza că una din sarcinile importante ale porului nostru noi perspective însufle- nii şi-au dovedit în mod practic ca In ultimii ani, partidul şi guvernul
trarea în funcţiune cu întreaga capa ţia de partid a Combinatului siderur organizaţiilor noastre de partid este ţitoare, raportul Comitetului Central al pacitatea de a conduce cu pricepere au luat măsuri de amnistiere, redu Trebuie spus că rolul crescînd al
citate o noilor laminoare, producţia gic Hunedoara, care, situîndu-se pe de a dezvolta răspunderea comunişti Partidului Muncitoresc Romîn, prezen treburile statului, de a construi o orîn- ceri de pedepse, graţieri legate de di
de laminate a Hunedoarei va fi în o poziţie înaintată, a învins concep lor şi a întregii mase de muncitori şi tat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- dur're fără exploatatori, de a smulge ferite infracţiuni, dînd posibilitate n- organizaţiilor obşteşti în viaţa noastră
acest an de peste 5 ori mai mare ţiile retrograde ale acelora care sus tehnicieni, pentru îmbunătăţirea cali Dej, constituie un document«, de o u- ţara din înapoierea în care a fost ţi numitor elemente să se reabiliteze şi
decît în 1955. Productivitatea muncii ţineau că din cărbunele nostru nu se tăţii produselor. riaşă însemnătate istorică, un model nută de clasele exploatatoare şi impe să se încadreze într-o muncă cinstită socială nu duce de loc la scăderea
creşte în acest interval de peste 3 poate obţine cocs de calitate. De ase de strînsă şi vie legătură între teorie rialiştii străini şi au deschis poporului şi constructivă. S-a dezvoltat activita
ori, iar preţul de cost va fi redus la menea, Ia succesul obţinut au contri Programul de dezvoltare economică şi practică, de aplicare creatoare a muncitor calea spre bunăstare. tea statului de apărare a proprietăţii importanţei organelor de stat sau eco
fontă cu 15,9 la sută, la oţel cu 28,9 buit crearea secţiei de cercetări în prezentat în Raportul CC. al P.M.R. învăţăturii marxist-leniniste. Aprecierile obşteşti şi a avutului cetăţenilor, a
la sută şi la laipinate cu 24,2 la problemele cocsului la Hunedoara, ac la Congres corespunde întru totul in din raport cu privire la crearea bazei Unitatea moral-politică a întregului ordinei şi normelor de convieţuire so nomice, centrale şi locale, în construi
sută. tivitatea instituţiilor centrale de cerce tereselor fundamentale şi năzuinţelor economice a socialismului, lichidarea popor muncitor se dezvoltă şi se mani cialistă.
tări şi, în mod deosebit, sprijinul spe poporului nostru. Organizaţia de par exploatării omului de către om în ţara festă tot mai puternic ca o forţă mo rea socialismului. #
Numai depăşirea de plan ce se va cialiştilor sovietici. In viitor, va tre noastră, îndeplinirea şi depăşirea pla trice a societăţii noastre. Pe măsura înaintării spre socialism,
realiza anul acesta la fontă, oţel şi bui să ne orientăm spre folosirea în- tid regională — a spus în încheiere nurilor de dezvoltare a industriei, în capătă o tot mai mare importanţă rolul După cum s-a arătat în raport, sînt
laminate în regiunea Hunedoara, pe fr-o măsură şi mai mare a cărbunelui făptuirea in linii generale a cooperati Chiar şi personalităţi şi cercuri ca educativ al statului, organizarea şi ac
baza angajamentelor luate de munci de Valea Jiului pentru fabricarea u- vorbitorul — asigură Congresul că vizării agriculturii oglindesc victoriile pitaliste din Occident s-au văzut ne tivitatea maselor. Perfecţionarea vieţii dăunătoare din punct de vedere teo
tori, reprezintă aproane jumătate din nui cocs de bună calitate. remarcabile obţinute de poporul nostru voite nu o dată să recunoască cît de de stat socialiste, dezvoltarea continuă
întreaga producţie a Romîn iei burghe- siderurgiştii, minerii, constructorii, ţoţi muncitor în construirea socialismului. adinei sînt rădăcinile pe care statul a democraţiei socialiste, îşi găsesc retic şi practic concepţiile antimar
zo-moşiereşti din anul 1938. Rezulta In ce- priveşte producţia de fontă, şi orînduirea noastră le au în masele expresia în creşterea importanţei for
tele obţinute, oglindesc eforturile pe pe lîngă construcţia noilor furnale, oamenii muncii din regiunea Hunedoa In raport este expus cît se poate de largi populare. Vizitîndu-nc ţara, S. P. melor obşteşti de înrîurire şi reedu xiste ale revizioniştilor contemporani,
care Ie depun muncitorii siderurgişti este necesar să se ridice substanţial complect şi de limpede planul puter Chamber, preşedintele marelui concern care, a influenţei educative, exercitate
indicii de utilizare la furnalele exis ra, vor lupta cu toată hotărîrea pen nicului avînt continuu al economiei na englez „Imperial Chemical Industries“, nemijlocit de colectivitatea oamenilor care încearcă să micşoreze importanţa
ţionale în perioada 1960—1965 şi se a spus: „Am fost impresionat de en muncii. Astfel, combaterea unor în
tru îndeplinirea măreţelor sarcini pe trasează liniile directoare ale progra tuziasmul oamenilor din ţara dv., al călcări a regulilor de convieţuire în statului şi a organelor sale în opera
mului de perspectivă pînă în 1975. A- personalităţilor oficiale, al celor ce lu societate trece treptat din competenţa
care partidul le pune în faţa lor. ceste planuri sînt profunde prin con crează în fabrici“, iar americanul Hol organelor administrative ale statului de făurire a socialismului.
ţinutul lor şi impresionante prin pro land Roberts, membru al Biroului Con în cea a organelor obşteşti — consili
porţiile lor. Directivele cu privire la siliului . Mondial al Păcii, a declarat ile de judecată tovărăşească, adună Aceste concepţii urmăresc dezarma
planul economic de şase ani înarmează recent: „Ca şi Marco Polo, eu am rile generale ale oamenilor muncii.
partidul şi poporul nostru cu un pro găsiţ aici o lume cu totul nouă, foarte Forţa opiniei publice înaintate se do rea clasei muncitoare, lipsirea .ei de
gram concret şi mobilizator de dezvol unită şi strîns legată de celelalte ţări vedeşte atît de puternică, âncît au
tare a bazei tehnico-materiale a socia socialiste, cu u'n spirit creator, cu o fost cazuri cînd cei care săvîrşiseră unul dintre cele mai importante instru
lismului, de încheiere a procesului' de personalitate proprie". abateri ar fi preferat să fie deferiţi
creare a relaţiilor de producţie socia justiţiei decît să fie puşi în situaţia mente pentru construirea socialismului
liste în întreaga economie în vederea Caracterul de nezdruncinat al coe de a da socoteală colectivului din
desăvîrşirii construcţiei socialismului. ziunii poporului în jurul partidului şi care făceau parte. In acele împreju apărarea cuceririlor revoluţionare
Acesta este u n . program al dezvoltării guvernului, i-a făcut pe agenţii impe rări în care anumiţi cetăţeni s-au fă
rapide a forţelor de producţie, bazat rialiştilor să-şi exprime nu o dată re cut ecoul unor instigaţi! puse la cale a*e oamenilor muncii.
pe continuarea industrializării ţării, al gretul că în ţara noastră e „linişte“. de elementele duşmănoase şi au în Practica ţării noastre, a tuturor ţă
ridicării, bunăstării materiale şi cultu Visurile celor care sînt îngrijoraţi de călcat regulile de convieţuire cetă
rale a oamenilor muncii. „liniştea“ din ţara noastră nu se vor ţenească, s-au luat măsuri de către rilor socialiste, a confirmat pe deplin
realiza niciodată, căci unitatea poporu organele de partid, sindicale şi ale
Succesele noastre, încrederea în rea lui în jurul partidului şi guvernului sfaturilor populare, de prelucrare a justeţea teoriei marxist-leniniste, po
lizarea obiectivelor măreţe ce ni le pro este de neclintit, iar organele noastre cazurilor respective în adunări pe în
punem, se întemeiază pe faptul că po de stat vor linişti ca şi pînă acum treprinderi sau organizaţii obşteşti, trivit căreia statul socialist joacă un
porul este condus cu consecvenţă pe pe toţi cei ce ar încerca să lovească ceea ce a contribuit lă mobilizarea
calea socialismului de către încercatul în realizările oamenilor muncii din opiniei publice, la ridicarea nivelului imens rol în crearea şi dezvoltarea
nostru partid marxist-leninist şi Comi ţara noastră. de conştiinţă cetăţenească al maselor. orînduirii socialiste.
tetul său Central în frunte cu tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej. Corespunzător profundelor schimbări Desigur, această evoluţie a funcţiei Ţinînd seama că în ţările capita
social-economice petrecute în acest represive ă statului nu înseamnă mic
Masele muncitoare văd în politica timp, au evoluat şi funcţiile statului şorarea . vigilenţei faţă de elementele liste se găsesc persoane fugite din
partidului oglindirea intereselor lor vi nostru. reacţionare înrăite, fanatice, faţă de
tale. De aceea, ele o înfăptuiesc cu spionii şi diversioniştli agenţi ai spio ţara noastră, care au fost induse in
entuziasm prin munca lor eroică şi El îşi îndeplineşte cu succes rolul najului imperialist, care în ura lor
plină de abnegaţie. Cu deosebită pu său de instrument principal al creării faţă de socialism încearcă să lovească eroare de propaganda duşmană, sau
tere s-a manifestat ataşamentul oa şi dezvoltării relaţiilor de producţie so în cuceririle oamenilor muricii. Cu atît
menilor muncii faţă de partidul nostru cialiste. O lărgire continuă cunoaşte mai necesar este aceasta în prezent, fîrîte de trupele hitIcriste în retra
şi orînduîrea democrat-populară în de funcţia economico-organizatorică şi cul- cînd Statele Unite ale Americii au ri
cursul dezbaterii proiectului de Direc tural-educativă a statului democrat- dicat la rangul de politică oficială de gere, prinfr-un decret al Prezidiului
tive, în avîntul întrecerii socialiste în popular. Această extindere a fost şi stat activitatea subversivă şi de spio
M aporétil C om isiei sie v a i M are cinstea Congresului. Desfăşurarea larga este determinată de sarcinile tot mai naj împotriva ţărilor lagărului socialist Marii Adunări Naţionale s-a creat po
a activităţii creatoare a maselor de complexe puse de folosirea planificată Organele de stat vor preveni şi des
oameni ai muncii de la oraşe şi sate a resurselor, asigurarea proporţiilor coperi orice încercare a acestor ele sibilitatea de repatriere pentru toţi a-
exprimă grăitor democratismul orîn- juste în economie pentru construirea mente duşmănoase, făcîndu-le să sim
duirii noastre. bazei tehnico-materiale a socialismu tă îr: viitor, ca şi pînă acum, fermi' ceia care înţeleg să se încadreze m
lui, ridicarea continuă a nivelului de tafea necruţătoare a statului democrat-
Raportor tovarăşul Vasile Vîlcu In anii care aii trecut de la Con frai al maselor muncitoare şi consoli popular. munca paşnică a poporului nostru,
gresul al II-lea al partidului, ca re darea relaţiilor de producţie socialiste.
zultat al construirii bazei economice Însăşi întocmirea planurilor economice Organele Ministerului Afacerilor In chiar şi pentru cei care în trecut s-au
n socialismului, al dezvoltării relaţiilor pe care le dezbatem, constituie o do terne, în lupta împotriva duşmanilor
Tovarăşi, gaţi cu drept de vot deliberativ şi 207 c-roică a ilegalităţii, care au o boga de producţie socialiste şi al schimbări vadă grăitoare a capacităţii economi- de tot felul, au acumulat o experienţă făcut vinovaţi de diferite fapte pe
tă experienţă de viaţă, cît şi cadrele lor profunde din structura societăţii co-organizatorice crescute a statului bogată în dezvoltarea legăturilor lor
delegaţi cu drept de vot consultativ. tinere care prin munca lor plină, de noastre, statul democrat-popular s-a în nostru. In procesul de dezvoltare a ba cu oamenii muncii, cu organizaţiile nale. De la apariţia decretului s-au
Lipsesc motivat 5 delegaţi cu drept abnegaţie, prin devotamentul lor faţă tărit continuu. zei tehnico-materiale a socialismului, obşteşti. Organele noastre de stat au
Oamenii muncii de pe întreg cu de vot deliberativ. de cauza partidului şi-au cîştigat res de desăvârşire a construcţiei socialiste, avut şi au sprijinul larg al maselor reîntors în patrie peste 4.000 de per
prinsul ţării, în frunte cu comuniştii, pectul organizaţiilor de partid din Baza de clasă a sfatului nostru a funcţia economico-organizatorică a sta împotriva elementelor huliganice, hoţi
au întîmpinat cel de-al III-lea Con care fac parte. Aceasta rezultă în mod devenit mai puternică. In aceşti ani, tului se va întări şi mai mult, im lor şi a altor infractori care încalcă soane, care ani de zile au lipsit de
concludent din datele cu privire la, minunata noastră clasă muncitoare şi-a portanţa ei va creşte. legile statului. Un rol deosebit îl au
gres al partidului cu noi şi însemna Tovarăşi, stagiul de partid şi vîrsta delegaţilor. afirmat cu mai multă tărie rolul ei la sate formaţiunile de pază obşteas lîngă familiile lor, iar datorită grijii
te realizări în îndeplinirea sarcinilor de conducătoare a statului şi a între Victoriile însemnate ale socialismu că, care, prin activitatea lor, au pre
planului de stat pe anul 1960 — pri Din analiza datelor personale ale Compoziţia delegaţilor cu drept de gului popor în opera de construire a lui în toate domeniile, forţa de ne venit acţiunile unor răufăcători. ce a partidului şi guvernului, au asigurate
mul an al planului de dezvoltare a delegaţilor apare un tablou deosebit vot deliberativ şi consultativ după socialismului. Majoritatea hotărîtoare a zdruncinat a orînduirii noastre de stat,
economiei naţionale pe anii 1960-1965. de grăitor, care demonstrează cît de stagiul în partid este următoarea: 113 ţărănimii muncitoare a trecut pe făga unitatea politico-morals a poporului condiţii de a munci cinstit.
fidel este reprezentat partidul nostru sînt membri de partid dinainte de 23 şul socialismului. A fost lichidată ul- muncitor o dată cu desfiinţarea cla
Conferinţele organizaţiilor regionale de căţre cel de-al Ill-lea Congres al August 1944, 774 au o vechime în selor exploatatoare, au îngustat tot Pe lîngă funcţiile sale interne, sta
de partid ţinute în lunile februarie şi său, din toate punctele de vedere. partid între 12—16 ani şi 266 au o
martie ale acestui an au analizat acti vechime de la 3 la 8 ani. tul nostru democrat-popular îndepli
vitatea organelor şi organizaţiilor de Dintre delegaţii cu drept de voţ
partid pe anul 1959, au stabilit măsuri deliberativ şi consultativ 695 sînt mun Delegaţii la Congresul partidului, neşte funcţiile sale externe. Un rol
pentru îmbunătăţirea în viitor a mun citori, 214 sînt colectivişti şi întovă după vîrstă,, se împart astfel: 177 au
cii acestora în toate domeniile de ac răşiţi, 105 sînt ingineri şi tehnicieni vîrsfa pînă la 30, de ani, 529 au în important continuă să aibă funcţia de
tivitate şi au ales delegaţii la cel din industrie şi agricultură, 84 sînt tre 31—40 ani, 299 au între 41—50
de-al Ill-lea Congres al partidului. oameni de ştiinţă, artă, literatură, arii, 148 au peste 50 de ani. apărare a ţării, funcţie care se men
profesori, învăţători şi alţi intelec
Din însărcinarea Comisiei de vali tuali, 31 sînt ofiţeri ai armatei noa Dintre delegaţii aleşi Ia Congres, ţine atîta timp cît există forţe agre-'
dare, raportez Congresului despre re stre populare, ia- 24 sînt funcţionari. 82,5 la sută sînt romîni şi 17,5 la sută din
zultatele verificării documentelor con nodurile naţionalităţilor conlocuitoare. sive şi posibilitatea unei agresiuni im
ferinţelor regionale de partid ţinute Din numărul total al delegaţilor la perialiste.
cu prilejul alegerii delegaţilor la cel Congres, 66 la sută sînt decoraţi cu Printre delegaţii Ia Congresul parti
de-al ill-lea Congres al partidului. ordine şi medalii ale Republicii Popu dului, 19,6 la sută sînt femei, dintre Ţara noastră dezvoltă relaţii cu
lare Routine pentru merite deosebite care un număr important sînt activis
Normele de ;reprezentare la Congre iu muncă, 16 delegaţi poartă înaltul te cu munci de răspundere în aparatul toate ţările, fără deosebire de regim
sul partidului stabilite de Comitetul titlu de Erou al Muncii Şocialiste, de parţid* în - sfaturile populare, în
Central, au fo st; un delegat cu drept 158 sînt deputaţi în Marea Adunare conducerea unor întreprinderi indus social, pe baza principiului coexisten
de vot deliberativ la 700 membri de Naţională, 262 sînt deputaţi în sfatu triale, gospodării colective şi întovă
partid ; un delegat cit drept de vot con rile populare regionale, raionale şi o- răşiri agricole în domeniul ştiinţei, ţei paşnice, a respectului independen
sultativ la 700 candidaţi de partid. răşeneşti. tehnicii şi culturii.
La alegerea tuturor delegaţilor au ţei şi suveranităţii naţionale, integri
Tovarăşi,
tăţii teritoriale, deplinei egalităţi în
Intrucît, în urma verificării docu
mentelor, Comisia de validare a con drepturi şi neamestecului în t-eburile
interne.
statat că la conferinţele organizaţiilor
regionale de partid şi la conferinţa Relaţiile externe diplomatice, econo
orăşenească de. partid Bucureşti au fost mice şi culturale ale ţării noastre cu
respectate întocmai Statutul partidului peste 70 ţări, participarea activă in
şi normele stabilite de Comitetul Cen diferite organisme internaţionale şi cu-'
tral pentru alegerea delegaţilor la vîntul ei hotărît pentru pace, au con
Congres, supunem spre aprobare Con tribuit la creşterea prestigiului inter
In anii regimului nostru democrat- gresului al Ill-lea al Partidului Mun naţional al Republicii Populare Ro-'
citoresc Romîn validarea mandatelor mîne.
fost respectate întru totul normele sta c.clor 946 delegaţi cu drept de vot de Tovarăşi,
liberativ şi, a celor 207 delegaţi cu
bilite. popular a crescut puternic nivelul po Poporul nostru, bizuindu-se pe suc
Conferinţele organizaţiilor regionale«? litic şi cultural al oamenilor muncii. drept de vot consultativ.
Aceasta se reflectă şi din următoare cesele sale istorice, păşeşte mai de-'
ale partidului şi conferinţa organiza le cifre privind, delegaţii la Congres.
ţiei de partid a oraşului Bucureşti au Din cei 1.153 delegaţi un număr de parte, plin de încredere în forţele sale,
pe drumul socialismului. Eroica noas
ales în total 1.153 delegaţi, dintre 224 au absolvit şcoli superioare de tră clasă muncitoare, ţărănimea munci
care 946 delegaţi cu drept de vot de partid, 341 şcoli de partid de 2 ani, toare, intelectualitatea legată de po
liberativ, reprezentînd 662.017 membri un an şi 6 luni, iar 197 delegaţi au por, întregul nostru popor, în frunte
de partid şi 207 delegaţi cu drept absolvit şcoli superioare de stat. Din cu conducătorul său încercat — Par
tidal Muncitoresc Romîn, va îndeph
de vot consultativ, reprezentînd .totalul delegaţilor 25 au titluri ştiin cu succes noile şi măreţele sarcini
145.123 candidaţii de partid, existenţi ţifice, sînt academicieni, - doctori şi stau în faţă. \
Ia 1 ianuarie 1960i La actualul Con candidaţi în ştiinţe. Permiteţi-mi să încredinţez Gr.
gres participă cu 348 mai mulţi dele La Congres sînt reprezentate afît ca sul al Ill-lea al partidului că
gaţi decît la precedentul Congres, cu drele vechi şi încercate ale partidu ne le şi lucrătorii Ministerului,cu
toate că normele de reprezentare sînt lui; care au o mare experienţă în ac rilor Interne vor sluji şi pe.
?au-:
aceleaşi. tivitatea de partid, de stat şi economi
devotament şi spirit de saci(jj .
La Congres sînt prezenţi 941 defe-. că, cadre care au trecut prin şcoala za sfintă ă socialismului, -
muncitor, cauză apărării
