Page 9 - 1960-06
P. 9
' i ¦: cnim lţ
Hui -Vel SEM I
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VAI
wmlşotialorthf im regsiim ea
itaastfră
'W 'v.
Primii locatari
Constructorii, de la T.R.C.H. au
Anul XII Nr. 1692 V ineri 3 Iunie 1989 4 pagini 20 bani dat in. folosinţă siderurgişlilor
de la Călan primul bloc cu 18
IN INTIMPINAREA apartamente din noul oraş mun
citoresc. In cursul zilei de ieri,
CONGRESULUI PARTIDULUI primii locatari şi-au luat in
primire apartamentele.
«®s©e®©©©©©a©©®®©®©©®©®®«®a©©©gí90®©©0®©©®®ee@®Qe@©©©s©®s.@íüí>65a®®s®®»©0®3©®@*?í3f
Printre muncitorii care au
Wmmzm Calitatea producţiei —- obiectiv primit apartamente in acest
bloc se află turnătorii Viorel A-
i’-ví^-ví principal în întrecere vram şi Jenică Pascal, cocsarul
Gheorghe Naum, jurnalistul Ioan
Mavruşca şi alţii.
In următoarele 10 zile, con
structorii vor da in folosinţă
alte două blocuri.
T. COSTîiic
corespondent
Pentru
Cu efortul întregului colectiv înfrumuseţarea
oraşului
Primele patru luni ale anului bunelui în valoare de aproape Numeroşi cetăţeni, din oraşul ÍM Ü
au adus minerilor de la Ani 700.000 lei. Deva participă la acţiunea de
noasa economii însemnate. A- înfrumuseţare a oraşului. In grădină e linişte, iar cartea — interesantă.
ceste economii au fost obţinute Cărbunele extras de la mina
pe seama îmbunătăţirii calită Aninoasa. în luna mai. a avut De la începutul anului şi pină -®©r
ţii cărbunelui şi ele se datoresc un procent de cenuşă mai mic ieri, 31.213 cetăţeni, au prestat
efortului depus de întregul co cu 1,2 la sută faţă de cel ad 122.774 ore de muncă volunta Ce fac premianţi
lectiv. Datorită acestui fapt, ex mis. Aceasta înseamnă că la ră, realizind o economie de
ploatarea minieră Aninoasa n preţui de cost al producţiei bru 423.822 lei. In cadrul acestei ac
primit, în perioadă amintită, te realizate în luna trecută, co ţiuni s-au plantat puieţi pe dea
lectivul acestei mine va înscrie lul Cetăţii şi pe marginea şo
Una 'ăirt 'brigăzile 'fruntaşe în lupta pentru reducerea pre bonificaţii pentru calitatea căr o economie de peste 300.000 lei. selelor, s-au executai demolări,
ţului ăe cost la mina Aninoasa este şt cea condusă de mine
rul Vaier. Liciu. Membrii acestei brigăzi gospodăresc cu grijă Indici superiori sortarea materialelor şi amena
materialul lemnos şi exploziv şi separă cu atenţie sterilul jarea terenurilor destinate con
din cărbune In abataj.
La fabrica de ciorapi din îmbunătăţită cu 2 la sută, iar strucţiilor de noi blocuri etc.
In clişeu: Minerul Vaier Liciu împreună cu un schimb
al brigăzii sale, după terminarea lucrului. Sebeş, unul din obiectivele prin la ciorapii de bumbac planul In sprijinul! minerilor de anul trecut?
cipale ale întrecerii în cinstea la calitate a fost realizat în pro
:COE Congresului partidului este îm porţie de 100 la sută. In cursul zilei de ieri, de la Am vizitat gospodăria agrico dat colectiviştii în acest an cul
bunătăţirea continuă a calităţii Atelierele centrale Crişcior au
FurnaUştii din Călan şi-au sporit producţiei. Mînuind cu atenţie Ga urmare a îmbunătăţirii ca fost expediate la I. M. Barza, lă colectivă din Bălaia pentru a turii porumbului pentru boabe
angajamentul maşinile, ridieîndu-şi calificarea lităţii producţiei şi a sporirii 200 roţi de vagoneji, trei kiple,
profesională, muncitorii acestei cinci vagoneţi honturi, două co
Cu ocazia dezbaterii proiec 5.000 de tone, s-a realizat deja fabrici au încheiat luna mai cu randamentului maşinilor de tri livii pentru extracţie şi 20 cupe afla cum îndeplinesc colectiviştii şi pentru siloz. Aceste culturi
tului de Directive ale celui de-al pînă la 1 iunie 4.832 tone. rezultate deosebit de bune Ia elevator. In afară de acestea,
IlI-lea Congres al P.M.R., tov. capitolul calitate. Astfel, la cio cotat, colectivul fabricii a pro au mai fost expediate şi alte obiectivele planului de producţie au fost amplasate în terenul cel
Marcel Semciuc şi Gheorghe Conducerea secţiei a analizat rapii de relon, calitatea a fost materiale ca: arcuri pentru lo
Ştefan, au propus conduceri) propunerea făcută şl în cadru! dus în luna trecută peste nre- comotivele electrice, şuruburi şl cum se ocupă de traducerea mai fertil, îngrăşat din toamnă
secţiei să studieze posibilităţile consfătuirii de producţie ce a
sporirii angajamentului anual. avut loc în ziua de 1 iunie, a vederile planului 25.000 perechi ele.
Această propunere a fost fă arătat colectivului că angaja
cută ca urmare a rezultatelor mentul poate fi sporit cu încă ciorapi de relon. La confecţionarea acestora au
deosebite obţinute de furnalişti 9.000 de tone. Ca urmare, co muncit echipele conduse de Vi-
în întrecerea desfăşurată în lectivul acestei secţii s-a anga 101 la sută du Niţă, Gheorghe David, în viaţă a angajamentelor luate cu gunoi de grajd, iar însămîn-
cinstea Congresului partidului. jat ca în loc de 5.000 să dea Gheorghe Iga şi strungarii Şte
Numai în cursul lunii mai, pînă la sfîrşîtul anului 14.000 fan Filimon, Aurel Miclean, cu cîteva luni înurmă înt.r-una ţatul l-au făcut în perioada op
s-au produs 2.854 tone fontă, tone fontă peste plan şi astfel Trandafir Haida, Ioan Fodoroiu,
iar din angajamentul anual de să-şi aducă o contribuţie mai Muncitorii, tehnicienii şi in ţii şi a creşterii productivităţii din adunările generale. Ştiam timă. Pentru a obţine venituri
mare 1? creşterea producţiei de ginerii fabricii de încălţăminte muncii, s-au produs peste plan. Í Ioan Crişiiu şi Ioan Ciocan.
Cu două luni mai fontă prevăzută în proiectul de „Ardeleana“ din Alba Iulia, ca în luna trecută, 346 perechi de că G.A.C. „Bălăţeana“ este o mai mari, pe suprafaţa de teren
repede Directive ale celui de-al lli-lea urmare a întăririi simţului de încălţăminte. Fruntaşi în lupta
Congres a! P.A4.R. răspundere tată de muncă şi a- pentru calitate sînt tov. Marin gospodărie tînără şi că anul tre cultivată cu porumb, colectivi
¦In cinstea celui de-al IlI-lea Con plicării metodei Lidiei Savelieva Ange.lescu, Maria Zetniţă, Elena
gres al partidului, brigada de mineri ¦ *'•' ' privind controlul reciproc pe Bucur, Gheorghe Puiu şi alţii. cut: — primul an de existenţă — ştii din Bălata au însămînţat in
condusă de comunistul Alexandru
Musta. din sectorul 11 al minei Lu- mf imi mm a cîştigat premiul III în între tercalat fasole şi- dovleci.
oeni, a obţinut un nou şi însemnat S şllii
succes. In luna mai, lucrind in preaba- cerea organizată cW V \/v '\ Şi în sectorul
tajul 3/1 din stratul 5, blocul 4, nu între gospodă
mai cu ciocane de abataj, a realizat o faze de operaţii, au reuşit în ce riile agricole co întrecerea dintre zootehnic colec
înaintare de 140 m.l. Acest succes a tiviştii. din Bă
fost obţinut datorită bunei organizări
a muncii in brigadă şi aprovizionării priveşte calitatea, să obţină rea lective. Am a- O. A. Co lata dau viaţă o-
la timp şi in cantităţi suficiente cu biectivelor pro
toate materialele necesare. Datorită a- lizări însemnate. Planul la ca Şedinţa grupului de deputaţi flat cu acest pri V 'X '*« puse în planul de
cestei realizări a brigăzii lui Musta, litate pe luna mai a fost reali în Marea Adunare Naţională din regiunea
3 abataje frontale ce urmau să fie zat în proporţie de 101 la sută. lej că colectivi- ^
date in exploatare în luna august, vor
intra in producţie pină la 15 iunie. In urma îmbunătăţirii calită- ştii din Bălaia obţin succese producţie şi angajamentelor lua
Membrii brigăzii lui Alexandru Mus Hunedoara grăitoare în întrecerea care se te în cadrul întrecerii dintre
ta, printre care minerii Gheorghe Kalai
si Vasile Antal, ajutorii de mineri La Deva a avut loc ieri o şedinţă de lucru a grupului de deputaţi în desfăşoară între gospodăriile a- gospodăriile agricole colective.
Marea Adunare Naţională din regiunea Hunedoara. Cu acest prilej, depu gricole colective din regiunea Astfel, prevederea ca pînă Ia
franci.sc Ce.rchezan şi Iacob Jiboc, taţii au prezentat informări asupra mu ncii desfăşurate în circumscripţiile noastră. sfîrşitul anului numărul bovine
electorale respective. lor să ajungă la 80 capete, din
vagonetarul Francisc Meşter etc., au In planul de producţie pe a-
In cuvîntul lor deputaţii au rele vat în mod deosebit rezultatele obţinu cest an, colectiviştii din Bălaia
fost felicitaţi ieri la ieşirea din şut de te în ceea ce priveşte gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşelor şi comunelor,
executarea unor noi construcţii social-culturale, dezvoltarea sectorului socia au prevăzut să realizeze obiec care 40 vaci de lapte, a fost de
list al agriculturii etc.
tive destul de îndrăzneţe. A- ja realizată. Ei au cumpărat cu
Deputatul Grigore Mureşan, de pil dă, a arătat că în satele şi oraşele
Nicolae Mitu- din circumscripţia unde este deputat s-a desfăşurat şi se desfăşoară o largă ceasta datorită faptului că pla bani împrumutaţi de la stat 16
şiş, şef ăe echi acţiune de gospodărire. Numai în acest an, a arătat deputatul, cetăţenii nul de producţie a fost întoc vaci iar din fondurile proprii alte
pă la formarea au efectuat peste 110.000 ore muncă voluntară aducînd astfel o economie la mit de un colectiv lărgit din 7 vaci. In acest fel gospodăria
lingotierelor — bugetul sfatului popular raional în sum ă de 345.000 lei. care au făcut parte, în afara are acum 40 vaci de lapte, ’atît
C.S. Hunedoara, tehnicianului agronom şi a mem
este un bun şi Au mai luat cuvîntul deputaţii Ilie Ghişereu, Petru Lup, dr. Ioan Moza,
priceput orga Gheorghe Prodan şi Adalbert Laszlo. brilor consiliului de conducere, cît s-a prevăzut în planul de
nizator al mun
cii. Dovadă sint Luînd cuvîntul în încheierea şedinţei de lucru, deputatul Nicolae Cătană toţi brigadierii, şefii de echipă producţie.
cele 30 de pro a subliniat principalele sarcini ce le revin în această perioadă în ceea ce
cente cu care priveşte antrenarea maselor de cetăţeni la traducerea în fapt a hotărîrilor şi colectiviştii fruntaşi care cu Colectiviştii din Bălata sînt
echipa sa îşi partidului şi guvernului. nosc posibilităţile gospodăriei hotărîţi să nu precupeţească
agricole colective. nici un efort pentru a face din
depăşeşte zilnic MI LI ONARI I . . , gospodăria lor o unitate tot mai
Pe cele 231 ha. teren arabil
planul ăe pro culturile de oîmp au fost astfel
ducţie. amplasate îneît să permită in înfloritoare şi mai puternică.
troducerea unui întreg complex Despre hotărîrea lor vorbesc
de reguli agrotehnice, începînd, faptele pe care le întîlneşti vizi-
bineînţeles cu asolamentul cul Hnd gospodăria agricolă colec
turilor. tivă din Bălata.
conducerea minei. Cu grîu de toamnă, orz şi o-
Brigada lui Alexandru Musta s-a
Cine i-a denumit astfel, cînd voltarea avuţiei obşteşti. S-au văz, membrii gospodăriei agri I. COSTEA
angajat să străpungă preabatajul la şi pentru ce anume, sînt lu cumpărat vaci şi oi de rasă,
care lucrează in următoarele 4-5 zile. f cruri pe care tot satul le ştie. porci, un camion etc. Cu mîn- cole colective din Bălata au cul
Mai mult, au devenit cunoscuţi drie în suflet îţi spun astăzi co
în întreg raionul. lectiviştii din Ilia : tivat 99 ha. Pentru a. obţine o
. yvv/v ./¦z / v M / w w Dar, parcă întotdeauna a fost — Am pornit de Ia nimic, şi producţie la hectar de cel puţin Citiţi în pag. 2-a
aşa ? acum, priviţi!... 2.500 kg. orz şi peste 1.800 kg.
Consum specific redus ...Dănilă Zenovie, unul din Şi; într-adevăr, plimbîndu-te de grîu, ei au aplicat lucrările Proiectul de Directive
cei mai harnici colectivişti — prin sediul gospodăriei, vezi tot de întreţinere la timp conform ale Congresului al
economii însemnate şi ca el mulţi alţii — îşi adu felul de construcţii ridicate în indicaţiilor agrotehnicii. Grîul a IlI-lea aS M. R. in
ce bine aminte cum, cu ani în anii aceştia. De asemenea, co fost grăpat'şi îngrăşat cu super- fafeaferra oamenilor
La sectorul I al I. M. Teliuc, luna in luna mai a economisit peste 550 sau consfătuire de producţie se face urmă erau şi ei asemenea ţăra lectiviştii au 09 de bovine bine fosfat, iar cînd plantele s-au
moi s-a încheiat cu rezultate frumoase, kg. dinamită. Rezultate la fel de bune bilanţul muncii pentru obţinerea de nului din tablou! lui Băncilă: îngrijite, 64 de porcine, 291 oi,
întrecerea în cinstea Congresului par au obţinut insă şi celelalte brigăzi. economii, se analizează cauzele care zdrenţăroşi şi înfometaţi pe pă- dezvoltat bine au fost plivite
tidului, s-a soldat cu circa 3.000 tone au dus la depăşiri de consumuri, se mînturile boerilor Orbonaş şi I. MANEA manual, lucrare care de aseme
minereu extras peste plan şi cu peste Economiile de exploziv se mai da- fac propuneri, se iau măsuri. De ase Leonida. nea s-a încadrat în termenele
20.000 lei economii suplimentare la tcresc şi plasării judicioase a găurilor menea, agitaţia vizuală şi agitatorii (Continuare în pag. 3-a)
preţul de cost. din care 15.000 lei re de foreză, astfel incit să se realizeze militează neobosit pentru aceeaşi cauză. Dar vremurile s-au schimbat. prevăzute în planul de produc muncii
prezintă economiile realizate prin re o putere de rupere maximă cu o Umiliţii şi zdrenţăroşii de ieri
ducerea consumului specitic de ex Rezultatele obţinute însă, deşi bune. au devenit azi milionari. Da, ţie.
ploziv. D in e x p e r ie n ţ a nu ne mulţumesc. Proiectul de Direc milionari ! Gospodăria agricolă O atentie deosebită au acor
fru n ta şilo r tive ale Congresului partidului, pre din Iiia, cu cei 243 de mem
Gum au fost obţinute aceste succese? văd valorificarea cît mai eficientă a bri ai săi, este milionară. Aceas e©@©=
Cu vreo două luni în urmă, în ve ' încărcătură cit mai mică. Aceasta de tuturor rezervelor interne. Noi, dacă în ta pentru că oamenii au por
derea unei mai bune gospodăriri a pinde în mare măsură de experienţa luna mai n-am fi depăşit consumurile nit, toţi ca unul, pe drumul a- La depoul
materialelor, s-a luat hotărîrea să se oamenilor şi de caliticarea lor, cit de capse şi fitil, am fi obţinut eco C.F.R. din S i-
defalce consumurile specifice pe bri şi de grija cu care artificierii con nomii şi mai mari. De aceea, în viitor, rătat de partid. meria, mecani
găzi. Acest lucru permite ca în fiecare trolează plasarea şi încărcarea găuri va trebui să luăm astfel de măsuri cul instructor
zi să se cunoască la fiecare brigadă lor înainte de a puşca. De asemenea, care să conducă Ia reducerea tuturor Cele dintîi cereri s-au făcut
situaţia consumurilor de materiale şi s-a dovedit bună măsura luată cu cît- consumurilor specifice. Posibilităţi pen acum zece ani. In primele rîn- Teofil Pleşa a
situaţia preţului de cost pe sector. A* va timp în urmă, potrivit căreia atît tru acest lucru avem şi trebuie să le duri se aflau comuniştii Ave! prelucrat în fa
colo unde se constată depăşire, se a- numărul de găuri cît şi încărcătura de valorificăm. Colectivul nostru doreşte Băceanu, Ladislau Rorşoş, Ioan ţa unui grup de
nalizează cauzele şi se iau măsuri exploziv se calculează numai de către să înfîmpinc cel de-al IlI-lea Congres mecanici şi fo-
imediate. şeful de sector, care ţine însă seamă al partidului cu realizări cît mai fru Crăciun şi alţii. Au pornit a- chtşti, noile in
de propunerile maiştrilor şi minerilor. moase. Pînă Ia 20 .iunie mai este proape de la nimic. Averea ti strucţiuni în ve
Urmărirea consumurilor specifice pe puţină vreme,,însă minerii noştri sînt nerei gospodării colective eva derea punerii în
brigăzi a dat posibilitate ca în în O contribuţie preţioasă la reducerea lua atunci doar Ia vreo 4.(100 aplicare a cir
trecerea socialistă să figureze un nou consumului de exploziv au adus-o or liotărîţi să realizeze lucruri măreţe. Iei. In schimb exista voinţa fer culaţiei simpli
obiectiv concret: economii de mate ganizaţia de partid şi cea sindicală. mă a oamenilor de a învinge ficate.
riale. Deocamdată, fruntaşă este bri Astfel, în fiecare adunare de partid Ing. ALEXANDRU MOI.EA greutăţile. De la un an la al
tul producţia la hectar a fost In clişeu: As
gada minerului Ioacliim Modilcă, care şeful sectorului I tot mal mare, iar oamenii s-au pect din timpul
I. M. Teliuc bucurat din plin de roadele mun prelucrării in
strucţiunilor.
cii în comun. Pe de altă parte,
a existat preocupare pentru dez
