Page 90 - 1960-06
P. 90
Nf. 1710 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Bgagga
Saperna dţtaetMidare a f lu e n ţă d e v iz ita to ri
la expoziţia sovietică
w w vw w v*.
/ :n adunarea generală a — Ce vă interesează ? — Duminică după-amiază s-a dezvoltarea industriei, agricul une diferite utilaje pentru Indus
organizaţiei de partid a răspuns minerul lăsînd din
Cu 15 zile înainte de termen din sectorul III al minei Lu- mină ciocanul. deschis pentru public expoziţia turii, ştiinţei, culturii şi în ridi tria uşoară, instalaţii şi aparate
sovietică, organizată în pavilio carea continuă a bunăstării po electronice, optice, de măsură şi
peni, în care s-a discutat ce *— Ţi-aş face un cadou: nul din Parcul de cultură şi porului.
! Membrii cooperativei meşteşu- Secţiile confecţii femei şi foto rerea candidatului de partid o căntuţă de ulei cu care să odihnă „I. V. Stalin“. control.
găreşti „Retezatul" clin Haţeg, nr. 1 şi-au îndeplinit planul se- încă din primele zile,
au realizat planul valoric al pro- mestrial la data de 15 iunie în Conăoiu Constantin, artifi ungi din cînd în cină cloca- \ In centrul pavilionului sînt ex In alte standuri au fost expu
ducţiei globale la ramura in- proporţie de 124 şi, respectiv, expoziţia sovietică s-a bucurat puse machetele sateliţilor artifi se produse ale industriei uşoare
dustrială, pe trimestrul II a. c., 103 la sută, cier, de a fi primit in rîn- nul de abataj. Nu-l auzi cum de un deosebit succes. Intere ciali sovietici ai Pămîntului, pre- şi alimentare.
în proporţie de 100,75 la sută, sul oamenilor muncii este ilus ' cum şi macheta ultimei trepte a
cu 15 zile înainte de sîîrşitul N. SBUCHEA ăul membrilor de partid, ci geme ?. trat de marea afluenţă de vi rachetei cosmice, materiale des Pe platforma de lîngă pavi
trimestrului. lion, oaspeţii au examinat cu
corespondent neva l-a întrebat ce sarcină Minerul s-a ruşinat. A în interes diferite utilaje pentru in
dustria petrolieră şi industria
de partid a primit in perioa ţeles însă că uneltele cu care minieră, utilaje şi maşini agri
cole, precum şi autovehicule de
da candidaturii şi cum a în lucrează trebuie îngrijite ca zitatori, din zilele de duminică pre folosirea’ în scopuri paşnice diferite tipuri.
deplinit-o. Qondoiu avea des nişte adevărate tovarăşe şi luni, dornici să cunoască mai a energiei atomice, mărturii ale Expoziţia sovietică oglindeşte
grăitor aspecte din uriaşa mun
pre ce să vorbească. de muncă. îndeaproape diferite aspecte marilor cuceriri ale ştiinţei şi că a constructorilor comunismu
lui, politica de pace şi colabo
Consumuri reduse de materii prime / n urmă cu citeva luni, Nici vagonetarul Ioan De- din uriaşele realizări ale Uniu tehnicii sovietice. rare internaţională a Uniunii
Constantin Conăoiu a belea n-o să uite multă vre- Sovietice.
primit din partea organizam e dojana pe care i-a fă nii Sovietice, In partea’ centrală a expozi
ţiei de bază sarcina de a aju cut-o odată Conăoiu pentru
In lupta pentru realizarea de acestor preţioase propuneri, s-au In expoziţie sînfprezentaie ţiei vizitatorii s-au oprit la ma-
economii la preţul de cost, co- obţinut succese importante în
lectivul secţiei a l-a furnale din reducerea consumurilor specifice, ta brigada condusă de mine că nu a ales şistul din căr peste 6.000 de exponate care re şinile-unelte cu un înalt grad
cadrul Combinatului siderurgic De pildă. în cadrul secţiei s-a rul Grigore Fîcea, — briga bune. Şi multe sfaturi nu vor
Hunedoara, a pus încă de la în- ajuns să se reducă consumul dă codaşă de mai bine de fi uitate. dau imagini din construcţia ba de automatizare, primind expli
ceputul acestui an un accent specific de cocs pe tona de îon- un an — să se ridice la ni
deosebit, pe reducerea consumu- tă cu 80— 100 kg. De asemenea, velul brigăzilor fruntaşe. Membrii brigăzii lui Fîcea zei tehnico-maferiale a comunis caţiile specialiştilor, care le-au
rilor specifice de materii prime consumul specific de calcar a munceau cu tot mai multă
şi materiale. In acest scop, co- fost redus cu 15 kg. pe tona de mului, din marile succese do- pus în funcţiune. Au fost pre
lectivul secţiei o făcut o serie fontă, iar din reţeta de încăr-
de propuneri privind îmbunătă- care a ţost scos complet mine- bîndite de Uniunea Sovietică în zentate de asemenea în funcţi-
tirea reţetei de încărcare, respec- feu, dg mangan.
tarea regimului termic şi redu Conădiu a fost el însuşi şef tragere de inimă, intr-o zi,
cerea opririlor pentru revizii şl GHEORGHE CONSTANTIN de brigadă, cunoscut ca bun Fîcea a stat mai mult cu or- /
reparaţii la cald. Prin aplicarea l organizator al muncii, price- taci din brigadă şi i-a înăem- L
corespondent ş put şi Inăemînatic în ale mi nat să lucreze cu multă a-
ri neriîulul. tenţie. „Să vedem ce-o mai }
> In brigada lui Fîcea multe spune atunci tovarăşul Con- ,
Ea d s* si na Aslucruri trebuiau puse la dom !“ le-a spus Ficen. Şi <¦ Aspect de la expoziţia sovietică
punct. Conăoiu nu s-a spe oamenii l-au ascultat. Drept s
La depoul C.F.E. din Sime- in cei trei ani de activitate, riat. Făcîndu-şi revirul. Con urmare. în luna martie bri- < Ecoifll in te r n a ţio n a l a l euvînt& rii
rîa, mecanicii de locomotivă şi tînărul mecanic de locomotivă ăoiu a constatat că în aba gaăa şi-a îndeplinit, pentru r
ajutorii lor, făceau ultimele a remorcat multe trenuri cu tajul lut Fîcea găurile pen prima dată după un an de $
pregătiri in vederea plecării tonaj sporit. De fiecare dată, tru puşcare se executau la zile sarcina de plan în pro- <
cu trenurile în diferite direcţii, trenurile remorcate de locomo- întîmplare. porţie de 100.7 la sută.. în <
tiva pe care o conduce au a- anrilie — 101.9 la sută, in l
Mecanicul Vasile Gdrbe II şi juns în timpul stabilit la des- — Astă nu-i treabă. Un- maţ — 102,1 la sută, in iu- ^
fochistul său Gheorghe Berin- tinaţie. Şi, pentru ca şi de ă.e-i sîmburele ? — t-a luat
de de pe locomotiva nr. 50.124, această dată să-şi poată duce la rost pe membrii brigăzii nie... ?
nu mai pridideau cu pregăti- cu succes la îndeplinire an- lui Fîcea.
rile. După ce au pus la punct gajamentul luat, s-a pregătit In prezent Conăoiu se o- i
Iocomotiva, după ce au făcut-o cu multă atenţie, Şi sfaturile lui Conăoiu au cupă de o altă brigadă din
ca oglinda, mecanicul şi fo- prins bine. De unde. înainte sector, cea a minerului Ioan
pe vremea prînzului, co- brigada puşca doar o dată. Mocvoi. E o brigadă tînără,
chistul au controlat încă o dată munistul Vasile Gdrbe II a dat cel mult de două ori într-o şi o mină de ajutor îi prinde
starea locomotivei. Nu de alt- semnalul d'e plecare. Un şuier zi, în ultimul timp în aba bine.
ceva, dar în această zi aveau scurt şi trenul s-a pus în miş- tajul lui Fîcea se puşcă de
de remorcat un tren cu un su- care. Cei cîţiva muncitori ră- două ori într-un 'schimb. preciindu-i activitatea
pratonaj de 170 tone cu care - ^ ş i ja depou în aşteptarea
plecau în direcţia Caransebeş, dispoziţiilor de plecare în curse, Conăoiu nu s-a mulţumit depusă în perioada sta- ţ
cu atît. De multe ori rămînea giului de candidatură, orga-
Nu era un lucru chiar aşa, de adresat cu căldură celor nizaţia de bază a liotărit să-l <’
uşor. Comunistul Vasile Goibe şi peste orele de program la primească pe artificierul /
II însă era hotănt să-şi duca de pe locomotiva 00.124, urîn- brigada lui Fîcea., înăreptînă,
angajamentul la îndeplinire, Constantin Conăoiu în rin-
du-le drum bun. rînă pe rină, multe din nea- dul membrilor de partid, j
Avea încredere în forţele lui. ţ junsurile pe care le constata.
Pentru tov. Conăoiu acea.sta <• ie®stMe «le S® H r u ş c io v
Intr-o zi a observat că cio a constituit un prilej de mă- '
canul de 'abataj cu care lu
re bucurie şi în acelaşi timp
cra minerul Dumitru Popss- un prilej de reînnoire a anga l a C®mgresail a l IIS«le®.
cu gemea neputincios. Po-
pescu şuiera de mama focu- jamentului de a sprijini din s
toate puterile brigăzile de mi- <
a l IP a r tM iiliiI M u n c i t o r e s c H o n a in} — Popescule. cînd sârbă- neri rămase în urmă.
L lui. >
) toreşti onomastica ? — l-a C. MORAR U \ ANGLIA S.U.A. că zborurile provocatoare Ziarul „Die Welt“ care apare
5 întrebat Conăoiu. N. CARPEN >i ale avionului „U-2" deasupra te la Hamburg, subliniază că co
'w -WS^V'S/'W'v'V'. LONDRA (Agerpres). Ziarele ritoriului sovietic ar fi fost ne existenţa paşnică şi lichidarea
/V fN A / V v \ l engleze acordă o mare atenţie
n raion c.uvîntării rostite de N. S. Hruş- cesare pentru apărarea Occiden „războiului rece“ au fost apre
c.iov la Congresul al Ill-lea al tului, precum şi asupra declara ciate de N. S. Hruşciov ca linia
[ 'La Atelierele Muncă fizic cu 26,3 la sută, evidenţiin- Partidului Muncitoresc. Romîn. ţiei lui că acum este clar pentru generală a politicii externe so
L c e n t r a l e din clu-se mai ales brigăzile conduse „Daily Worker“ publică ex toată lumea că Statele Unite, vietice. Ziarul „General Anzei-
t. C r i ş c i or 'stnt închinate celui de-al lll-iea de comunistele Sabina Şteîăne- care au torpilat conferinţa la ni ger“ care apare la Bonn publi
L mulţi fruntaşi in Congres al P.M.R., schimburile scu şi Eineta Babone, care au trase din cuvîntarea Iui N. S. vel înalt, nu au avut nici un fel că ştirea din Bucureşti în legă
[_ muncă care ob- de onoare organizate în cursul depăşit planul cu 42 şi, respec Hruşciov sub următorul titlu pe de propuneri constructive pe ca tură cu cuvîntarea lui N. S.
[ ţin însemnate realizări în ~) zilei de 20 iunie, în întreprinde tiv, 44 la sută. întreaga pagină : „Un nou apel re să le prezinte la această con Hruşciov sub titlu l: „Hruşciov:
C producţie. Unul dintre ei 1 rile „Ceramica“ Baru Mare, al lui Hruşciov la pace“. „Dai ferinţă. Războiul poate fi evitat“.
„Vasile Roaită" Nălaţi şi coo ir ly Mirror“ publică extrase din
este şi comunistul Victor perativa meşteşugărească „Rete cuvîntarea Iui N. S. Hruşciov AU STRIA Intr-un comentariu consacrat
J- Stanciu, strungar, care dă ţ zatul“ din Haţeg, s-au desfăşu La G.A.C. Toteşli, numărul sub titlul : „Războiul nu este cuvîntării lui N. S. Hruşciov,
l lucrări de calitate şi de rat cu multă însufleţire. colectiviştilor ieşiţi la lucru a inevitabil, spune Hruşciov“. VIENA 22 (Agerpres). Ziarele ziarul „Frankfurter Allgemeine“
t păşeşte norma de lucru 1 fost mult mai mare ca înainte. „Volkstimme“, „Oesterreischis- scrie; „In domeniul politicii in
\ lunar cu 25—27 la sută. - La „Ceramica", de pildă, în Rezultatul a fost acela că numai Ziarele londoneze atrag a- che Neue Tageszeiiung“, „Das terne a Uniunii Sovietice în cen
cadrul schimbului organizat, pla în ziua de 20 iunie, colectiviştii Kleine Vclksblatt“, „Wiener Zei- trul atenţiei se vor afla avîntui
sJ nul producţiei globale a fost de din Toteşti au prăşit 41 ha. în tenţia asupra demascării de că tung“, „Arbeiter Zeitung“ şi al nivelului de trai, raţionalizarea
păşit cu 16,2 la sută, iar planul să nvntate cu porumb. tre N. S. Hruşciov a afirmaţiilor tele publică sub titluri mari ex industriei, tendinţă de a depăşi
LA PRACTICA punerea cuvîntării lui N. S. din punct de vedere economic
8©: ? m PUQQRÂM UL B E Hruşciov. cele mai puternice state occiden-'
De curînd, la secţia turnătorie a tale. In domeniu! politicii exter
uzinei „Victoria“ Gălan a început exa »te- Gospodăriile agricole colective 25 IUNIE 1960 „Hruşciov, subliniază ziarul ne rămîne în vigoare coexisten
minarea practică a ucenicilor turnă din Breazova şi Sarmizegetusa „Oesterreischisehe Neue Tages- t a “.
tori, din anul III. Maiştrii de sorti Prin muncă voluntară s-au luat la întrecere, propunîn- PROGRAMUL I : 6,10 „Dimi zeitung“ a cerut puterilor occi
ment, ajutaţi de conducerea secţiei şi du-şi ca prim obiectiv mobiliza neaţa cu voie bună“ — program dentale să prezinte propuneri G R E C IA
a şcolii profesionale, s-au ocupat cu Muncitorii constructori de pe şantierul Livezeni — Petro rea la muncă a cît mai mulţi co de muzică uşoară; 7,15 Jocuri constructive îndreptate spre re
grijă de repartizarea pentru fiecare şani, în cinstea celui de-al Ill-lea Congres al P.M.R au ridicat lectivişti şi executarea de lucrări populare romîneşti; 8,00 Din glementarea problemelor inter ATENA 22 (Agerpres). TASS
ucenic a unor piese pentru a fi exe în roşu — prin muncă patriotică — o casă cu 4 aparta pe suprafeţe cît mai mari. presa de astăzi ; 9,30 Emisiune naţionale“. anunţă : Cuvîntarea rostită de
cutate cîf mai bine, creindu-se totoda mente. Tot prin muncă patriotică s-a amenajat strada Karl iiterară : „In frunte comuniştii“ N. S. Hruşciov la Congresul al
tă condiţii necesare la locul de muncă Marx din Petroşani. Pină în prezent, s-a făcut scarificarea, Luni seara, după prima zi de de M. Beniuc ; 10,15 Suita „Flu Publicînd expunerea cuvîntă Ill-lea al Partidului Muncito
pentru desfăşurarea examenului practic. montarea tuburilor de scurgere şi s-au montat bordurile. întrecere, locul 1 aparţinea co turii“ de Schumann ; 11,20 Mu rii lui N. S. Hruşciov, numeroa
lectiviştilor din Breazova care, zică uşoară ; 12,30 Muzică popu se ziare citează declaraţia sa că resc Romîn, se află în centrul
Pină în prezent la lucrările practice, Pentru oamenii muncii au prăşit 8 ha, cu porumb şi 2 lară din R. Cehoslovacă ; 13,05 în timp ce Uniunea Sovietică s-a
cele mai bune rezultate au fost ob ha. de cartofi, întrecînd astfel pe Concert pentru oamenii muncii pregătit în mod serios în vede atenţiei întregii prese din A-
ţinute de ucenicii: Nica Milrai, Petru Constructorii de pe şantierul Livezeni — Petroşani, des- colectiviştii din Sarmizegetusa, aflaţi Ia odihnă; 14,00 Gîntece rea conferinţei de la Paris, gu tena.
Pavel, Gheorghe Popa, Ioan Podelian făşurînd larg întrecerea socialistă în cinstea celui de-al m - populare romîneşti; 14,40 „Sub vernul S.U.A. prin acţiunile sale
şi Berevoesc Constantin. lea Congres al P.M.R., au reuşit să termine pină în ziua de PETRE PARCAŞIU flamura partidului iubit“ ; 15,10 provocatoare a torpilat această Ziarul „Kathimerlni“ scrie:
20 iunie a.c. 5 case a cîte 4 apartamente fiecare şi blocul „Călătorie muzicală“, program conferinţă încă înainte de înce
GHEORGHE SPF.RIOSU 11 cu 36 apartamente. In cursul zilei de ieri, s-a făcut re coresnonderrt de muzică uşoară ; 16,15 Vor perea sa. „Dl. Hruşciov a declarat că
cepţia blocului, urmînd ca în cursul acestei săptămîni să fie beşte Moscova ! ; 17,45 Tribuna
corespondent dat în folosinţa minerilor din Aninoasa. 3 r^ c tc i4 io L e - Radio; 19,05 Pe teme interna R. F. GERMANĂ stăruie asupra politicii coexis
ţionale; 19,15 Concert de estra tenţei, el asigură că recentele
Ofe! ării’i y saU“sneoeIaIfesiMs*aRf aî wi tlasu1rcwa« ww*12« dă ; 20,45 Din muzica popoare BONN 22 (Agerpres). Presa propuneri nu constituie o pro
Hunedoarei lo r ; 21,15 Vă invităm la dans; vest germană din 22 iunie a-
25 IUNIE 1960 22.30 Muzică uşoară ; 22,40 Sim cordă atenţie cuvîntării rostite pagandă şi este gata să semne
Colectivul de muncă al de DEVA: Ea te iubeşte; Fata fonia a IX-a în re minor de de N. S. Hruşciov la Congresul
poului C.F.R. Simeria, antrenat din Kiev ; ALBA IULIA : Mirea Beethoven. al Ill-lea' al Partidului Munci ze un acord cu privire la dezar
în întrecerea socialistă, pe lin sa răpită ; Tatăl meu actorul; toresc Romîn.
gă alte realizări obţinute în BRAD : Mireasa răpită ; ILIA : PROGRAMUL II : 14,07 „Pa marea generală. In timpurile
cinstea celui de-al Ill-lea Con Pe ţărmuri îndepărtate; HA- triei“ — emisiune de cîntece;
gres al P.M.R., a contribuit prin ŢEG : Torentul: HUNEDOARA: 14.30 Muzică distractivă ; 15,35 noastre războiul nu este inevi-
muncă voluntară la desmem- Pe jos, spre r a i; ORAŞTIE: Mica serenadă pentru orchestră
brarea şi încărcarea în vagoane Si-au depăşii angajamentul Eroii Kazalistanului; Inimă de de coarde de M ozart; 17,30 Din
a 15.000 Kg. fier vechi şi 15.000 m am ă; PETROŞANI: Reîntoar cîntecele compozitorilor sovie
Kg. fontă pe care le-au şi ex Pentru colectivul de muncă al însufleţit de exemplul comu cerea ; Prima zi de pace; tici ; 18,25 Muzică uşoară ; 19,40 Miercurl a sosit in oraşul Deva trupa de artişti ai Circului de S:al
pediat Combinatului siderurgic întreprinderii de producţie, (I- niştilor, harnicul colectiv de aci SEBEŞ : Poemul m ării; SIME Pagini alese din muzica de o- din R.P. Polonă, care întreprinde un turneu in ţara noastră cu s p e c tr a lu l
din Hunedoara. PRODGOOP) din Alba Iulia, a- a realizat pînă la 31 mai a. c. RIA: Evgheni Oneghin: LO- peretă ; 20,20 Noapte bună, co „O seară la Varşovia". Artiştii polonezi vor prezenta spectaroie in oraşul
parţinînd U.R.G.G., realizarea economii în valoare de 97.000 NEA : inimă de mamă ; TEIUŞ : pii : „Poveste de pe strada noa-
NICOLAE BODEA de. cît mai multe economii în lei depăşind astfel cu 19.000 lei Un meci neobişnuit: ZLÂTNA: siră“ de Oc.tav Pancu-Iaşi; nostru pină luni 27 iunie 'a.c.
angajamentul luat în cinstea In zgomotul roţilor; APOLDUL 20.30 Muzică de dans; 21,05 IN CLIŞEU: Aspect de la sosirea artiştilor polonezi.
corespondent cinstea Congresului partidului, Congresului partidului. Totalul DE SUS: Săgeata albastră. „Scrisori din ţară"; 21,15 La
a constituit unul dintre obiecti economiilor realizate pînă la 15 sfîrşit de săptămînă, cîntec, joc
vele principale ale întrecerii so iunie a. c. se ridică la suma de m M îk tm so B t şi voie bună ; 22,00 Muzică de
cialiste. Pentru anul 1960 colec 105.000 lei. S-au evidenţiat în
tivul întreprinderii s-a angajat mod deosebit comuniştii Victor PENTRU 24 ORE d a n s; 22,30 Muzică instrumen-
să realizeze economii la preţul Dadeş, Ioan Iancu, Mihai Voi-
de cost în valoare de 80.000 iei ou, Traian Drăghici, Nichifor Vreme schimbătoare cu cerul varia i cil ă
din care, pînă în 15 iunie a. o., Hărmănoc şi Florian Roşea şi bil, mai mult rioros ziua. Vor cădea
60.000 lei. In acest scop, orga mulţi alţii care au depăşit lună ploi izolate. Temperatura în uşoară lCBULETINE DE ŞTIRI ; 5,00,
de lună planul de producţie, au creştere ; ziua între 23 şi 27 grade iar 6.00, 7,00, 11,00, 13,00, 15,00,
nizaţia de partid a mobilizat redus consumurile specifice la noaptea între 9 şi 14 grade. Vînt potri 17.00, 19,00, 20,00,. 22,00, 23,52
întregul colectiv la realizarea şi materiale, au folosit deşeuri le, vit din sectorul nord şi nord-vest. (programul I) 14,00, 16,00, 18,00,
depăşirea tuturor indicilor eco 21.00, 23,00 (programul II).
nomici şi respectarea planului au redus cheltuielile de fabrica PENTRU URMĂTOARELE
de măsuri tebnico-organizatorice 3 ZILE
precum şi la folosirea la ma ţie eto.-
xim a •rezervelor interne,- Vremşă se încălzeşte treptat.