Page 93 - 1960-06
P. 93
Pa g. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 1712
Congresul al IIMea al Partidului Muncitoresc Romln
<x>0000000<x>00<xxx><xx000<xxx>00v00<x>000000<xx><x>00000000 <K>000000<XXVv ^OOOOQ'VOC'CCC~ v > 0 0 0 0 0 0 0 0 ^ 0 0 0 0 0 <XXX><X>0Ç'000CKXK>O<><>O00<><>^OOCK><>^<>00<>C'<><X><><>O<X><>0O<>0C><>0<X><>O<><3C>0OCK>C<><><><><>ooocxxxxx>ooo<k OOOO
Discuţii la raportul Comitetului Central al P.M.R. miliarde Iei, comparativ cu 1955. S-a rală a activităţii sindicatelor, au fost struirii socialismului, vor răspîndi prin
realizat cu un an mai devreme sar aleşi în organele sindicale 500.000 de toate mijloacele experienţa înaintată în
cina trasată de Gongresul al II-lea muncitori, ingineri, tehnicieni şi func lupta pentru creşterea productivităţii
şi la raportul Comisiei Centrale de Revizie al partidului privind creşterea salariu ţionari, tovarăşi iubiţi şi stimaţi de muncii, reducerea preţului de cost şl
lui real al muncitorilor şi funcţiona oamenii muncii. O treime dintre aceş îmbunătăţirea calităţii produselor, v,or
*k k rilor. tia sînt fruntaşi în producţie şi inova dezvolta atitudinea nouă faţă de mun-i
tori. Aproape 1.000.000 de membri de că şi avutul obştesc, desfăşurînd o ac
Tot tn această perioadă s-au alocat
din bugetul statului peste 15 miliarde sindicat activează în diferite comisii tivitate multilaterală pentru educarea
Cuviritarea tovarăşului Gheorghe Apostol lei pentru asigurări sociale. şi colective obşteşti ale sindicatelor, oamenilor muncii în spiritul patriotis
. O parte însemnată din fonduri s-a care aduc o însemnată contribuţie la mului socialist şi al internaţionalismu
Tovarăşi, şurate de membrii de partid care lu Eroi ai Muncii Socialiste ca Ştefan tuirilor. In unele consfătuiri nu se folosit pentru trimiterea la odihnă şl rezolvarea cu competenţă a multiple lui proletar.
crează în mişcarea sindicală. Tripşa, Ana Boghină, Alexandru Go- iau hotărîri, nu se stabilesc răspun tratament balnear a peste 1,5 milioane lor sarcini ce le revin.
Raportul dé activitate a! Comitetu descu, Gheorghe Belu şi mulţi alţii. deri şi nu se urmăreşte aplicarea pînă oameni ai muncii în vederea întăririi După cel de-al II-lea (Bongres al
lui Central, prezentat Congresului de Aprecierea pozitivă asupra activităţii la capăt a tuturor propunerilor juste sănătăţii şi refacerii forţei lor de Traducînd în viaţă indicaţiile Gon- partidului, sindicatele din ţara noas
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este sindicatelor, precum şi îndrumările pre întrecerea socialistă — această ma făcute de muncitori. muncă. gresului al ll-lea al partidului, sindi tră au întărit şi dezvoltat legăturile
un document de o mare însemnătate ţioase cuprinse în raportul prezentat nifestare de masă a patriotismului în catele şi-au îmbunătăţit simţitor munca frăţeşti cu glorioasele sindicate dîn
politică şi ideologică, care înarmează de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, flăcărat al oamenilor muncii — a luat Imbogăţindu-şi permanent experienţa După cum se ştie, începînd cu anul de educare a celor ce muncesc şi de Uniunea Sovietică şi din celelalte ţări
partidul, clasa muncitoare, pe toţi oa constituie pentru noi, comuniştii care un avînt' deosebit mai ales în perioa în această direcţie, sindicatele se vor acesta de problemele administrative ridicare a conştiinţei lor socialiste. socialiste, cu sindicatele şi oamenii
menii muncii cu un măreţ program lucrăm în mişcarea sindicală, pentru da care a precedat Gongresul al III- preocupa de îmbunătăţirea necontenită gospodăreşti ale staţiunilor balneo Activitatea cluburilor, caselor de cul muncii din ţările capitaliste şi coloniale.
de luptă pentru dezvoltarea şi înflo toate organizaţiile sindicale şi orga lea. Nenumărate sînt faptele ce scot a organizării şi a conţinutului consfă climaterice se ocupă sfaturile popu tură şi a celorlalte instituţii culturale Ele au luat parte activă la toate ac
rirea continuă a patriei noastre socia nele lor de conducere, un puternic sti în evidenţă acest lucru. Sa răspuns tuirilor de producţie lunare pe secţii, lare. Acum sindicatele au posibilităţi ale sindicatelor este mai adecvată con ţiunile întreprinse de Federaţia Sin
liste, pentru bunăstarea şi fericirea mulent pentru lichidarea cît mai grab la chemarea celor 19 întreprinderi in cît şi a celor trimestriale pe întreprin de a cunoaşte mai bine starea sănă diţiilor specifice din întreprinderi şi in dicală Mondială pentru apărarea inte
poporului muncitor. nică a deficienţelor existente, pentru dustriale şi a celor şase gospodării dere, astfel încit aportul lor la organi tăţii muncitorilor şi funcţionarilor şi de stituţii şi mai strîns legată de proble reselor economice şi sociale ale oame
îmbunătăţirea calităţi! muncii de edu agricole de stat şi staţiuni de ma zarea şi conducerea producţiei să creas organizare mai bună a trimiterii lor mele concrete ce preocupă pe munci nilor muncii din toate ţările capitalis
Congresul al IlI-tea al Partidului care şi mobilizare a maselor muncitoa şini şi tractoare, în 1960 angajamen că necontenit. Ia tratament şi odihnă. Prin controlul tori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari. te şl coloniale, pentru menţinerea şi
Muncitoresc Romîn va intra în istoria re în lupta victorioasă de construire tele' de economii peste plan în indus efectuat de sindicate pentru îndeplini consolidarea păcii în lume.
partidului şi poporului nostru drept a socialismului. trie, construcţii, transporturi şi comerţ Oamenii muncii din ţara noastră rea obligaţiilor asumate de organiza Mijloacele materiale necesare desfă
Congresul care a trasat căile pentru se ridică la peste un miliard două sînt direct interesaţi In dezvoltarea ţiile economice ale sfaturilor populare, şurării muncii culturale s-au dezvoltat In situaţia internaţională actuală,
desăvîrşirea construcţiei socialiste în Tovarăşi, sute de milioane lei. rapidă a industriei şi agriculturii, de cazarea, hrana şi condiţiile pentru de; an de an. In această perioadă au fost cînd cercurile militariste agresive din
Republica Populară Romlnă şi care oarece ea este sursa principală a creş servirea cultural-sportivă în staţiunile construite şi amenajate 100 de cluburi, 5.Ü.A. au zădărnicit confeVinţa la
a deschis perspectiva luminoasă a tre Proiectul de Directive pentru planul Rezultatele obţinute ar fi fost însă terii continue a bunăstării lor. Vor balneoclimaterice se vor îmbunătăţi au fost instalate 1.000 de staţii de ra- nivel înalt, încercînd să reînvie spiritul
cerii treptate la făurirea societăţii co economic pe anii 1960—1965 şi pentru cu mult mai mari dacă în organizarea bind despre aceasta Lenin spunea : „In necontenit. dioficare, a crescut fondul de cărţi al războiului rece, să învenineze relaţiile
muniste. programul de perspectivă elaborat de întrecerii socialiste nu s-ar menţine în teresul principal şi fundamental al pro bibliotecilor sindicale. împreună cu dintre state şi să pună în pericol men
conducerea partidului şi statului pe că o serie de deficienţe c a : subapre letariatului după ce a cucerit puterea Pe măsura înaintării noastre pe dru S.R.S.O. sindicatele au organizat 850 ţinerea păcii, sindicatele din ţara noas-'
In perioada care a trecut de la cel baza unui studiu îndelungat, aşa cum cierea, în unele locuri, a importanţei de stat este de a mări cantitatea de mul construcţiei socialiste sindicatelor universităţi muncitoreşti şi lectorate, tră vor depună în continuare toate efor
de-al II-Iea Congres al partidului, aşa se arată în raport, prezintă un vast şi rolului mobilizator pe care îl au an produse, de a spori în proporţii uriaşe Ie revin atribuţii tot mai importante. In care îşi ridică nivelul tehnico-profe- turile în véderea întăririi şi dezvoltării
cum s-a arătat de către tovarăşul program de muncă şi luptă a po gajamentele individuale, lipsa în anu forţele de producţie ale societăţii“. Gu sprijinul altor organizaţii de masă sional şi de cultură generală peste unităţii de acţiune a sindicatelor şi
Gheorghe Gheorghiu-Dej, oamenii mun porului muncitor pentru înflorirea con mite întreprinderi a unei evidenţe şi ele organizează cu succes controlul 100.000 de oameni ai muncii. Sindica celor ce muncesc de pretutindeni, pen
cii au înfăptuit măreţe realizări în con tinuă a patriei noastre socialiste. comparări operative a rezultatelor ob In condiţiile ţării noastre, lupta pen obştesc asupra condiţiilor de muncă tele au adus o contribuţie însemnată tru bunăstare şi progres, pentru drep
strucţia economiei şi culturii socialis ţinute în întrecere. tru creşterea productivităţii muncii so din întreprinderi, administrării şi re: la crearea unor condiţii de studiu cît turi sindicale t şi libertăţi democratice,
te, s-a creat baza economică a socia Participarea la lucrările pregătitoa ciale şi grija pentru îmbunătăţirea per partizării locuinţelor, asupra activită mai bune muncitorilor ce urmează pentru dezarmarea generală şi totală,
lismului, fapt care constituie o vic re a unui număr mare de specialişti, Sindicatele noastre se vor pesocupa manentă a condiţiilor de viaţă ale oa ţii unităţilor comerţului de stat, can cursurile serale şi fără frecvenţă în pentru coexistenţă şi întrecere paşnică
torie istorică a clasei muncitoare, a ingineri şi fruntaşi în producţie, a or îndeaproape de ridicarea pe o treaptă menilor muncii sînt două laturi ale a- tinelor, instituţiilor medico-sanitare, a şcolile de învăţămînt mediu şi supe între cele două sisteme mondiale —
ţărănimii muncitoare şi intelectualităţii. ganelor de partid şi sfaturilor popu mai înaltă a întrecerii socialiste, prin celeiaşi probleme — ridicarea nivelului staţiunilor balneoclimaterice, precum rior. socialist şi capitalist.
lare, a comitetului de Stat al Plani asigurarea condiţiilor necesare înde de trai al poporului. şi a altor sectoare de deservire a oa
Această victorie a fost posibilă da ficării şi ministerelor, precum şi a sin plinirii angajamentelor individuale la menilor muncii. Numai pentru desfă In vederea realizării ritmului ra Tovarăşi,
torită politicii juste, marxist-Ieninisfe, dicatelor, dezbaterea largă a proiectu fiecare loc de muncă, prin organizarea O dovadă grăitoare a unităţii indi şurarea controlului obştesc în unităţi pid de creştere a productivităţii mun
a partidului, însuşită şi tradusă în via lui de Directive, Ia care au luat parte mal bună a studierii şi generalizării solubile dintre lupta pentru creşterea le comerţului socialist au fost aleşi, cii şi reducerii preţului de cost, în Succesele sindicatelor noastre se
ţă cu încredere de întregul nostru po cele mai largi mase ale poporului, experienţei pozitive, extinderea între producţiei şi productivităţii muncii şi cu prilejul adunărilor generale sindi raportul prezentat de tovarăşul Gheor datoresc conducerii lor politice de că
por muncitor, datorită sprijinului fră propunerile valoroase care s-au făcut cerii pe profesii şi a metodelor de mun ridicarea nivelului de trai al celor ce cale din acest an, peste 10.000 oameni ghe Gheorghiu-Dej se acordă o mare tre Partidul Muncitoresc Romîn, for
ţesc dezinteresat acordat ţării noastre cu acest prilej, ilustrează în întregime că ale fruntaşilor. Ele vor munci în muncesc, o constituie contractele colec ai muncii. importanţă creşterii nivelului tehnic al ţa organizatoare şi conducătoare a so
de către glorioasele popoare ale Uniu justeţea orientării şi obiectivelor pre aşa fel îneît ajutorarea celor rămaşi tive de muncă, care se încheie anual mijloacelor de producţie din economie, cietăţii noastre socialiste. Ele sînt con
nii Sovietice şi colaborării rodnice, to văzute. în urmă să fie considerată ca o da între sindicatele din întreprinderi şi Prin instruirea temeinică şi o bună aplicării proceselor tehnologice cele ştiente de sarcinile mari şi importan
vărăşeşti, ce s-a statornicit între ţă torie de onoare a fiecărui fruntaş în conducerile administrative. Ele cuprind organizare a controlului exercitat de mai avansate, introducerii mecanizării te ce le revin în mobilizarea clasei
rile puternicului lagăr socialist. Un rol deosebit la întocmirea plapu- întrecerea socialistă, a fiecărui activist atît problemele legate de îndeplinirea acest număr impresionant de oameni, şi automatizării producţiei în acele muncitoare, a tuturor oamenilor mun
îui de şase ani cît şi iniţiativa stabi sindical şi a fiecărui conducător pe lo planului de producţie, cît şi cele pri sindicatele vor aduce contribuţia lor ramuri în care se poate obţine cea cii, la înfăptuirea măreţului program
In lupta eroică dusă de întregul lirii liniilor directoare ale programu cul de producţie. vind îmbunătăţirea condiţiilor de mun însemnată la îmbunătăţirea continuă mai mare eficacitate economică. al construcţiei economice în următo
nostru popor muncitor, sub conducerea lui economic de perspectivă pe 15 ani, că şi de trai al muncitorilor şi funcţio a aprovizionării cu mărfuri de calita rii 10-15 ani, care va transforma pa-'
încercată a Partidului Muncitoresc Ro aparţine primului secretar al Comitetu Pe baza rezultatelor de pînă acum narilor. te mai bună şi la deservirea cît mai In vederea îndeplinirii acestor sar tria noastră într-o ţară industrială dez
mîn, pentru înfăptuirea consecventă a lui Central al Partidului Muncitoresc şi a experienţei pozitive acumulate, noi civilizată a populaţiei. Pe baza indi cini importante, este necesar să creas voltată, cu o agricultură multilaterală
politicii de industrializare a ţării, de Romîn — tovarăşul Gheorghe Gheor ne vom preocupa de îmbunătăţirea Participarea oamenilor muncii Ia caţiei conducerii partidului se studiază că în aceeaşi măsură atît nivelul cu şi de înaltă productivitate şi va asi
transformare socialistă a agriculturii ghiu-Dej — care în fruntea comisiei continuă a sistemului de stimulare mo elaborarea şi încheierea contractelor posibilitatea ca echipele de control ob noştinţelor tehnice şi profesionale ale gura poporului romîn condiţii de viaţă
şi de dezvoltare a revoluţiei culturale, de partid şi de stat a îndrumat şi rală şi materială a brigăzilor şi colective şi apoi la analizarea periodi ştesc să poată lua pe loc măsuri de muncitorilor cît şi nivelul lor de cultu-’ demne de epoca socialismului victorios.
o contribuţie de seamă a adus şi miş condus zi de zi munca multilaterală fruntaşilor întrecerii socialiste, astfel că a îndeplinirii angajamentelor re lichidare a lipsurilor constatate. ră generală.
carea sindicală. şi rodnică depusă. ca el să devină un factor din ce în ciproce, educă şi dezvoltă la ei senti In încheiere, vreau să asigur Gongre
ce mai activ în creşterea productivi mentul de organizatori şi conducători Sindicatele vor sprijini eforturile în sul că sindicatele din ţara noastră,
Sindicatele din Republica Populară Sindicatele noastre, foţi oamenii tăţii muncii şi reducerea preţului de treprinderilor industriale şi unităţilor care cuprind aproape 2.800.000 de
Romînă sînf organizaţii de luptă ale muncii, au primit cu mult entuziasm cost pe flecare unitate de produs. ai producţiei; Ie măreşte interesul pen Tovarăşi, de stat din agricultură pentru creşterea membri, yor constitui şi în viitor aju
clasei muncitoare, care exprimă inte şi cu un sentiment de înaltă mîndrie pa tru buna gospodărire a întreprinderi de noi cadre de muncitori calificaţi, torul devotat şi de nădejde al Parti
resele ei vitale şi ocupă un loc de sea triotică proiectul de Directive ale celui Tovarăşi, lor şi creşterea rentabilităţii lor. Gu Prin îmbunătăţirea continuă a stilu- în stare să stăpînească tehnică nouă dului Muncitoresc Romîn, în lupta pen
mă în viaţa societăţii noastre socia de-al IlI-Iea Congres al partidului pen prilejui încheierii noilor contracte colec - lui şi metodelor de muncă ale orga şi să o perfecţioneze neîncetat. tru înfăptuirea politicii sale nobile de
liste ; ele participă în modul cel mai tru planul de dezvoltare a economiei In procesul întrecerii socialiste s-a tive pe anul I960, s-au făcut peste
activ la construcţia de stat şi econo naţionale pe 1960—1965 şi pentru pro dezvoltat necontenit mişcarea inovato 135.000 propuneri de măsuri tehnico- nelor sindicale s-au strîns şi mai mult Sindicatele vor lua în continuare construire a socialismului şi comunis
mică. gramul economic de perspectivă. rilor — expresie concludentă a creş organizatorice şi cu caracter social- legăturile lor cu masele celor ce mun măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii
terii conştiinţei socialiste a oamenilor cultural. cesc. cultural-educative şi legarea ei cît mai mului în scumpa noastră patrie.
Sindicatele din ţara noastră, la fel Aşa cum se subliniază în raportul muncii, eliberaţi de exploatare şi asu strîns de problemele concrete ale con-
ca sindicatele din U.R.S.S. şi din ce Comitetului Central, obiectivul principal prire. După Gongresul al U-lea al Anul trecut, angajamentele reciproce In alegerile sindicale din acest an,
lelalte ţări ale lagărului socialist, sînt al planului economic pe anii 1960— partidului, această mişcare a căpătat care au prilejuit o analiză multilate-
organizaţii de educare a oamenilor 1965 este dezvoltarea bazei tehnico- o largă extindere, atrăgîndu-se un
muncii, o şcoală de conducere şi gos materiale a socialismului, încheierea număr tot mai mare de muncitori, din. contractele colective au fost în Cuvîntarea tovarăşului Petre Borilă
podărire a economiei, o şcoală a comu procesului de făurire a relaţiilor de pro ingineri şi tehnicieni la perfecţionarea deplinite în marea majoritate a între
nismului. ducţie socialiste în întreaga economie, procesului de producţie. In acelaşi timp prinderilor. Mai sînf însă cazuri cînd
în vederea desăvîrşirii construcţiei so a crescut eficacitatea economică a ino
Desfăşurînd o largă activitate poli cialismului. vaţiilor. In ultimii A ani, prip aplica nu se iau toate măsurile pentru înde Problemele puse în dezbaterea celui al muncii paşnice, creatoare, care ex anul acesta Volumul producţiei ramu
tică şi culturală, sindicatele aduc o rea în producţie a circa 160.000 ino plinirea tuturor angajamentelor prevă de-al IlI-lea Gongres al Partidului primă încredere în viitor, în victoria rii construcţiilor este de 12,5 ori mai
mare contribuţie la lichidarea rămăşi Pentru înfăptuirea acestui grandios vaţii, s-au realizat economii post-cal- zute. Muncitoresc Romîn, perspectivele mă intereselor vitale ale omenirii. mare, iar în anul 1965 va fi de 23—24
ţelor educaţiei capitaliste ce mai există plan economic, sindicatele se vor stră culate de peste un miliard lei. In reţe de dezvoltare multilaterală pe care ori mai mare faţă de anul 1948; în
în mentalitatea unor oameni şi care dui să ridice nivelul activităţii lor la multe întreprinderi s-au format brigăzi Sindicatele, împreună cu conduce le deschide în faţa ţării noastre desă Trăim în epoca în care s-a creat, ultimii 10 ani aportul construcţiilor la
dau naştere, pe alocuri, la manifestări nivelul sarcinilor măreţe ale etapei is complexe de inovatori, care-şi întoc rile întreprinderilor, vor acorda mai vîrşirea construcţiei socialiste şi tre pentrujtfjrima dată în istorie, posibili formarea venitului naţional a crescut
de birocratism şi tărăgănare în aplica torice noi în care intrăm, etapa mar mesc planuri bogate de creaţie tehnică multă atenţie lichidării deficienţelor ce cerea treptată la construirea comunis tatea B y ţ a preîntâmpinării unui răz de 4,5 ori, fiind de 11 ori mai mare
rea hotărîrilor partidului şi guvernului, şului victorios al poporului romîn spre şi totodată dau un sprijin efectiv noi mai persistă. Prezentînd cu regularita mului, ridică însemnătatea Gongresu- boi rabndţal. Marele lagăr al socia decît în 1938; ponderea ce revine
a legilor sfatului, legilor ţării. culmile luminoase ale socialismului lor inovatori în definitivarea propune te în faţa muncitorilor, inginerilor, teh lui la nivelul marilor evenimente isto lismului în frunte cu U.R.S.S. este construcţiilor în formarea venitului
şi comunismului. rilor şi aplicarea lor în producţie. nicienilor şi funcţionarilor dări de sea rice din viaţa poporului nostru. stegaruHmptei pentru eliminarea răz naţional a crescut de la 4,8 la sută
In relaţiile lor cu organizaţiile de mă asupra felului cum se traduc în boiului din viaţa internaţională, pentru în 1950, Ia circa 9 la sută in 1960.
stat şi obşteşti, sindicatele noastre ac Tovarăşi, Ţinînd cont de sarcinile mari pri viaţă angajamentele asumate de am Raportul Gomitetului Genfral al par realizarea dezarmării generale şi to
ţionează în numele muncitorilor şi vind înzestrarea permanentă a econo bele părţi, se asigură cel mai activ tidului, prezentat de tovarăşul Gheor tale, pentru asigurarea unei păci trai îndeplinirea sarcinilor de dezvoltare
•ifuncţionarilor pentru rezolvarea tutu După Congresul al II-Iea al parti miei cu tehnică nouă şi perfecţionarea şi calificat control de masă asupra ac ghe Gheorghiu-Dej, exprimă întreaga nice în lume. a economiei naţionale cere construirea
ror problemelor legate de îmbunătăţi dului, sindicatele au condus şi orien proceselor tehnologice, sindicatele vor tivităţii conducerii sindicatului şi a amploare a muncii creatoare a poporu unor obiective de mult mai mare am
rea condiţiilor de muncă, de trai şi de tat mai bine întrecerea socialistă pen acorda o atenţie tot mai mare mişcării întreprinderii. lui care, descătuşat din lanţurile ex Principiile leniniste de coexistenţă ploare decît cele realizate pînă acum.
cultură ale acestora. Toâte legile pri tru sporirea necontenită a productivi inovatorilor, pentru a dezvolta neîn ploatării, construieşte sub conducerea paşnică îşi găsesc o strălucită reflec
vitoare Ia aceste probleme sînt ela tăţii muncii, îmbunătăţirea calităţii şi cetat această formă importantă de par Partidul şi guvernul acordă în per partidului noua orînduire socială. tare în politica consecventă de pace In anii ce urmează se vor construi
borate cu participarea directă a sindi reducerea preţului de cost al produ ticipare a celor ce muncesc la orga manenţă o atenţie deosebită protecţiei a Partidului Gomunist al Uniunii So puternice termo şi hidrocentrale, com
catelor, toate hotărîrile în aceste do selor. S-a acordat o atenţie susţinută nizarea şi conducerea producţiei. Sin muncii, prin care se asigură uşurarea Devenit cu adevărat liber şi stăpîn vietice şi a guvernului sovietic, în ne plexe moderne de rafinare a ţiţeiului,
menii sînt adoptate de către organele ridicării celor rămaşi în urină la ni dicatele se vor preocupa de lichidarea continuă a eforturilor fizice ale mun pe soarta sa, poporul romîn îşi hotă obosita activitate creatoare desfăşurată furnale, baterii de cocs, cuptoare Mar
de stat şi economice centrale şi locale, velul realizărilor medii ale fruntaşi deficienţelor ce se mai manifestă în citorilor şi înlăturarea cauzelor care răşte şi făureşte destinul, potrivit voin de tovarăşul N. S. Hruşciov pentru tin, laminoare, marele combinat de la
de comun acord cu organizaţiile sin lor în producţie, prin organizarea unor domeniul sprijinirii din punct de ve dau naştere la accidente de muncă ţei şi intereselor sale. triumful păcii şi al înţelegerii între Galaţi.
d ic a le şi organele lor de conducere. cursuri pentru îmbogăţirea cunoştin dere tehnic şi al stimulării materiale şi îmbolnăviri profesionale. popoare.
ţelor tehnice şi profesionale şi prin şi morale a inovatorilor. De asemenea, Planul pe perioada 1960—1965, mă In industria chimică se vor cons
Prin rolul ce-I au şi atribuţiile im aplicarea la locul de muncă a meto ele vor sprijini efectiv aplicarea ope Institutul de Gercetări Ştiinţifice pen reţul program economic de perspec Coexistenţa paşnică este o cerinţă trui uzine moderne pentru producţia
portante ce le revin în condiţiile ţării delor înaintate folosite de fruntaşi. rativă în producţie a inovaţiilor cu tru Protecţia Muncii al Consiliului tivă pe următorii 15 ani oglindesc tra obiectivă a lumii contemporane; ea de îngrăşăminte chimice, cauciuc sin
noastre, sindicatele constituie un spri eficacitate economică, precum şi la ex Genfral al Sindicatelor, în colaborare ducerea în viaţă a genialei învăţături poate fi realizată datorită întăririi ne tetic, numeroase produse de sinteză şi
jin de nădejde al orînduirii noi, socia Au fost studiate şi extinse nume tinderea şi generalizarea lor. cu Institutele Academiei Republicii marxist-leniniste cu privire la construi contenite a sistemului mondial al ţă poilmerizare, o fabrică de anvelope,
liste, tocmai pentru că ele exprimă în roase iniţiative apărute în întrecerea Populare Romîne a elaborat, experimen rea victorioasă a socialismului. Rit rilor socialiste, intensificării luptei tu întreprinderi de celuloză şi hîrtie. Se
mod just interesele clasei muncitoare socialistă. Numai în anul 1959 s-au In ultimii ani, numeroase comitete tat şi introdus în producţie în ultimii mul rapid de dezvoltare a forţelor de turor popoarelor împotriva tendinţelor vor realiza o serie de complexe indus
şi ale tuturor oamenilor muncii. organizat peste 12.000 schimburi de ale sindicatelor şi conduceri de între A ani, numeroase dispozitive noi. producţie — condiţie fundamentală agresive ale imperialismului. Provocă triale pentru prelucrarea superioară a
experienţă, urmate de demonstraţii prinderi au acumulat o valoroasă ex pentru atingerea obiectivelor prevăzute rilor cercurilor agresive, forţele păcii lemnului, fabrici de ciment, de carton
Tovarăş!, practice. Astfel, iniţiativa siderurgişti- perienţă şi în organizarea consfătuiri Ga urmare a preocupării manifesta în Directive — este ilustrat de faptul din lumea întreagă le răspund prin asfaitat, de geamuri.
lor hunedorerii de sporire a indicilor lor de producţie. La uzinele „Steagul te de conducerile întreprinderilor şi de că în 1965 industria noastră va pro-' unirea eforturilor în vederea anihilării
Consiliul Central al Sindicatelor, în- de utilizare a cuptoarelor, care a fost Roşu“ din Oraşul Stalin de pildă, se sindicate pentru aplicarea măsurilor duce în 40 de zile echivalentul pro activităţii acestor cercuri: lagărul ţă însemnate construcţii sînt prevăzu
suşindu-şi criticile juste făcute de extinsă în întreaga ramură, a contri organizează consfătuiri de producţie lu de protecţie a muncii, numărul acci ducţiei industriale a întregului an rilor socialiste le răspunde prin întă te în industria bunurilor de consum,
Congresul al II-lea al partidului cu buit la creşterea indicilor de utilizare nar, mai întîi pe secţii, apoi pe locuri dentelor de muncă a scăzut în 1959 cu 1938;' producţia de oţel a anului 1938 rirea unităţii sale, gata de a da ri în transporturi, telecomunicaţii, pre
privire la neajunsurile mai însemnate a cuptoarelor Martin de la 4 tone pe le de muncă, începînd cu secţiile de circa 10 Ia sută faţă de 1958. va fi furnizată în mai puţin de o lună posta cuvenită celor care uită că au cum şi în agricultură. Vor fi clădite
din activitatea sindicatelor, a luat o m2/vatră cuptor în anul 1958, la 5,7 la sfîrşiful fluxului tehnologic. In acest de zile, a construcţiilor de maşini în apus pentru totdeauna timpurile în care în anii următori sute de mii de lo
serie de măsuri care au dus la înlătu tone în anul 1960. mod se creează posibilitatea de a se Nu peste tot, însă, rezultatele obţinu 20 zile, a energiei electrice în 20 zile, forţele războinice puteau acţiona ne cuinţe, mii de săii de clasă, noi insti
rarea paralelismului organizatoric ce lua măsurile necesare pentru îmbună te în acest domeniu sînt pe măsura a chimiei în 12 zile. stingherit. tute ştiinţifice şi de învăţămînt supe
exista în mişcarea sindicală, la îmbu In întreprinderile constructoare de tăţirea calităţii producţiei în secţiile condiţiilor create de statul nostru de rior, grupuri sociale studenţeşti, săli
nătăţirea stilului şi metodelor de mun maşini s-a desfăşurat o largă acţiune care se condiţionează reciproc. La con mocrat-popular. Astfel, în unele sectoa La noi în ţară, părinţii pot arăta Timpul lucrează pentru socialism, de spectacole, hoteluri; în domeniul
că ale organelor sindicale pe toate de economisire a metalelor după ini sfătuirile trimestriale ¦— pe întreprin re dintr-un număr de întreprinderi in copiilor cum va fi patria noastră atunci donşfiente de forţa lor, de justeţea ocrotirii sănătăţii vor fi construite spi
treptele şi la întărirea legăturilor lor ţiativa colectivului de la uzinele de dere — se pun în discuţie şi probleme dustriale, măsurilor de protecţie a mun cînd ei vor fi mari, viitorul ei lumi cauzei pentru care luptă, ferm con tale, zeci de policlinici.
cu masele. tractoare „Ernst Thâlmann“. Datorită privind preţul de cost şi rentabilitatea cii nu li se acordă toată atenţia. La nos, perspectivele nelimitate de dez vinse de victoria inevitabilă a socia
acestui fapt, numai în întreprinderile întreprinderii. Multe propuneri făcute această stare de lucruri contribuie în- voltare în toate domeniile. Punînd te lismului în întrecerea paşnică cu ca Pentru dublarea volumului de con
Drept urmare, sindicatele aduc un din regiunea Stalin s-au economisit în consfătuirile de producţie din a- fr-o măsură însemnată insuficientul melii trainice societăţii socialiste, oa pitalismul, ţările socialiste militează strucţii în următorii şase ani, va fi
aport mai mare Ia dezbaterea şi defi în 1959 peste 6.800 tone metal. ceastă uzină au fost incluse în planul control exercitat de către conducerile menii muncii s-au eliberat pentru tot cu consecvenţă pentru înfăptuirea prin asigurată creşterea corespunzătoare a
nitivarea planurilor de dezvoltare a e- de măsuri tehnico-organizaforice, a că unor ministere. deauna de nesiguranţa zilei de mîine; cipiilor leniniste ale coexistenţei paş producţiei materialelor de construcţii,
conomiei naţionale, organizează mai In G.A.S. s-a extins în ultimii ani rui realizare a adus în anul 1959 peste eî îşi cunosc viitorul pe care-1 făuresc nice. Poporul romîn este hotărît să-şi care va ajunge în anul 1965 de 20
bine întrecerea socialistă, consfătuirile organizarea brigăzilor complexe de 7 milioane lei economii. Exercitîndu-şi cu mai multă price sub conducerea partidului. In schimb aducă şi în viitor contribuţia sa la ori mai marc decît în 1938.
de producţie şi extinderea experienţei mecanizare, care lucrează după prin pere atribuţiile ce le au în domeniul ce. ar putea spune despre viitor omul realizarea năzuinţelor de pace ale po
- înaintate în producţie, se preocupă cipiul : „Un om, un tractor la cel Gu toate succesele obţinute pînă protecţiei muncii, sindicatele vor mo; muncii din ţările capitaliste, a cărui poarelor lumii. Pentru reducerea costului construc
cu mai mult simţ de răspundere de îm puţin 100 hectare“. In acele gospodă acum în organizarea şi desfăşurarea biliza mai activ masa muncitorilor pen viaţă depinde de elementele conjunctu- ţiilor, sarcină de mare importanţă pre
bunătăţirea condiţiilor de muncă şi de consfătuirilor de producţie, mai sînt tru îmbunătăţirea continuă a protecţiei rale, de crize, de creşterea şomajului ? Tovarăşi,
viaţă ale celor ce muncesc. rii de stat unde au fost organizate întreprinderi în care sindicatele şi con muncii şi respectarea normelor de teh văzută în raportul tovarăşului Gheor
ducerile administrative nu acordă a- nica securităţii. Datorită înfăptuirii politicii leniniste Analizînd sarcinile ce revin tuturor
Socotim că rezultatele pozitive ob asemenea brigăzi, s-au obţinut produc tenţia cuvenită pregătirii din timp a a partidului, Romînia s-a smul3 din ramurilor economiei naţionale, tova ghe Gheorghiu-Dej, un loc tot mai
ţinute în ultimii ani de sindicatele temelor ce se pun în discuţia consfă Pe baza dezvoltării economiei ţării, înapoierea de veacuri în care a fost răşul Gh. Gheorghiu-Dej subliniază în
noastre se datoresc, în primul rînd, ţii mai mari cu 25—50 la sută, iar pre partidul şl guvernul au luat în ultimii menţinută de stăpînirea exploatatorilor, raport rolul deosebit al construcţiilor însemnat trebuie să-l ocupe produce
îmbunătăţirii conducerii şi îndrumării ani noi măsuri pentru îmbunătăţirea a păşit pe calea largă a progresului, în dezvoltarea forţelor de producţie şi
lor politice de către organele şi or ţul de cost a scăzut cu 30—60 la sută. condiţiilor de viaţă ale oamenilor se află în primele rînduri ale forţelor în ridicarea continuă a nivelului de rea de noi materiale de construcţii,
ganizaţiile de partid, muncii desfă muncii. Au fost majorate salariile ta păcii. trai al oamenilor muncii.
In întrecerea socialistă au crescut rifare, sporite pensiile, reduse impozi uşoare ca greutate, cu rezistenţe mari,
tele, scăzute preţurile la o serie întrea
mii de fruntaşi, oameni înaintaţi, noi gă de prbduse. Prin aceasta muncitorii cu eficacitate economică ridicată. Pen
şi funcţionarii de toate categoriile,
tru reducerea consumului de metal
şi uşurares greutăţii construcţiilor, si-
precum şi pensionarii îşi măresc veni Planul de şase ani, ca şi programul Ritmul intens al construcţiilor este
turile băneşti în 1960 cu peste 12,3 de perspectivă constituie un manifest concludent ilustrat de faptul că în (C o n tin u a re în p a g . 3-a).
