Page 95 - 1960-06
P. 95
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1712
Presa internaţională despre lucrările uWm&Ls ş lm L o x U lirrie le ş lIn i • a xU Lu n e ie ş iir i • ix ü u t ib íb ş tiri.
EoupsiEi P. I R .
MOSCOVA (Agerpres). — Ziarul ţia industrială a Romîniei a crescut după torpilarea conferinţei de la Pa
„PRAVDA“ din 24 iunie publică pe cu 67 Ia sută, iar sectorul socialist al ris şi s-a arătat încă o d a ß caracte Lucrările ComîfefuSui celor zece încheierea Conferinţei
aproape trei pagini cuvlntările de sa agriculturii reprezintă în prezent 81 la rul realist şi viabilitatea politicii de
lut rostite în cadrul celui de-al IIMea sută. coexistenţă paşnică. state pentru dezarmare sfa feio r independente
Congres al Partidului Muncitoresc Ro-
mîn de Todor Jivkov, Antonin Novot- „NEW YORK TIMES“ scrie, printre „BERLINER ZEITUNG“ publică GENEVA 25 (Agerpres). — re etapă şi înainte de toate pen în problema dezarmării. aie Africii
ny, Pin Gijen, Walter Ulbricht, Jânos altele: „Gheorghiu-Dej a spus că pî- cuvîntările de salut sub titlul „Uni TASS anunţă: In şedinţa din tru prima etapă.
Kâdăr, EdwTrd Gchab, Hysni Kapo, nă în 1965 valoarea producţiei in tatea lagărului socialist este de ne- 24 iunie a Comitetului celor Delegaţii Angliei, Franţei şi ADDIS ABEBA 25 (Ager
Kira @Ian Man, Le Duan şi T. Du- dustriale globale a Romîniei va fi mai zdruncinat“^ zece state pentru dezarmare, In ceea ce priveşte delegaţia S.U.A., care au luat cuvîntul pres). — TASS anunţă: In sea
gursurun. mult dccît dublă faţă de Î959, iar V. A. Zorin, conducătorul dele S.U.A., a arătat V. A. Zorin, după V. A. Zorin, au relevat ra zilei de 24 iunie s-au înche
pină în 1975 aceasta va creşte de şase BERLIN (Agerpres). — Ziarele vest- gaţiei U.R.S.S. a rostit o am nu se poate să nu se constate marea însemnătate a declaraţiei iat lucrările celei de-a doua
Ziarul publică de asemenea pe pri ori în comparaţie cu cea din 1959“. germane publică informaţii asupra des plă cuvîntare în care s-a ocu că indiferent la ce punct al nou făcute de delegatul sovietic şi Conlerinţe a statelor indep*
ma pagină corespondenţa din Bucu făşurării lucrărilor Gongresului al pat în primul rînd de poziţia lui program sovietic s-a referit dente ale Africii. In cadru1'%.
reşti semnată de E. Kiselev şi M. Ste- Ziarul scrie despre viitorul Combi III-lea al Partidului Muncitoresc Ro Franţei în problema distrugerii delegaţia S.U.A., ea manifestă au promis că după ce vor stu din(ei plenare de închidere a
picev, intitulată: „Ne însufleţeşte ma nat siderurgic de la Galaţi şi semna mîn şi prezintă date din raportul Co o atitudine negativă faţă de a- conferinţei au fost adoptate mai
rele stindard al marxism-leninismului“. lează prevederile pentru 1965 ale creş mitetului Gentral. mijloacelor de transportare spre cest punct. dia declaraţia îşi vor expune multe rezoluţii în problemele
„Şedinţele Congresului demonstrează terii bunurilor de larg consum şi ale ţintă a armei nucleare.
în mod elocvent justeţea profundă a producţiei agricole. Ziarul „FRANKFURTER ALLGE Dacă guvernul Statelor Unite considerentele asupra probleme menţinerii păcii şi securităţii
concluziei că izvorul tuturor victorii MEINE“ reţine în- mod deosebit ci
lor în lupta pentru socialism este fi Guvernul romîn — scrie ziarul — frele ilustrînd creşterea impetuoasă a lor Ia care se referă aceasta. în lumea întreagă şi în proble
„a reînnoit oferta de a se ţine o în-
delitatea faţă de marea învăţătură mar- mele Africii.
xist-lenin isttî, unitatea şi coeziunea par
tidului şi poporului, traducerea con tîinire a şefilor tuturor guvernelor din producţiei industriale şi dezvoltarea a- In noile propuneri sovietice ar dori, într-adevăr, dezarmarea,
secventă în viaţă a principiilor inter Balcani pentru a face din Balcani „o griculturii în ultimii ani, precum şi referitoare la prevederile funda dacă el ar fi interesat în trata
unele din obiectivele mai importante tive concrete în această proble
naţionalismului proletar, întărirea neo zonă a păcii şi o zonă denucleari- ale planului de şase ani şi ale progra mentale ale tratatului cu privi mă, el ar fi întreprins încă de Proiectul noii con stituţii
bosită a puternicului lagăr al socialis zată". re la dezarmarea generală şi mult acţiuni constructive cores f
totală, a spus V. A. Zorin, un punzătoare, a subliniat V. . A.
mului, prietenia frăţească a tuturor mului economic de perspectivă. Zorin.
ţârilor socialiste“. VARŞOVIA (Agerpres). — Ziarele Ioc important se acordă distru a R. P. Mongole
Devine tot mai clar, a rele
„Delegaţii vorbesc cu un sentiment poloneze continuă să publice relatări ROMA (Agerpres). — Ziarul „IL gerii mijloacelor de transportare vat V. A. Zorin, că anumite
de legitimă mîndrie — se scrie în MESSAGGERO" relatează în cores spre ţintă a armei nucleare cu cercuri din S.U.A. scontează să
continuare — despre cifrele gran cu privire Ia dezbaterile Congresului pondenţa sa în legătură cu lucrările lichidarea simultană a bazelor folosească tratativele din cadrul ULAN BATOR 25 (Agerpres). construirea în viitor a societă
dioase ale planului de perspectivă al IIMea al Partidului Muncitoresc străine de pe teritorii străine comitetului drept paravan pen — TASS anunţă: La 24 iunie ţii comuniste
care reprezintă o contribuţie a po Romîn. Ziarele reproduc o fotografie celui de-al III-lea Congres al P.M.R. şi retragerea trupelor străine de tru camuflarea politicii for, care ziarul „Unen“ a publicat proiec
porului romîn la lupta comună a ţă nu are nimic comun cu sarcina tul noii constituţii a Republicii Republica Populară Mongolă
rilor socialiste pentru socialism şi reprezentînd pe tovarăşul Gomulka în despre, raportul Comitetului Central al pe aceste teritorii, măsuri care realizării unui acord în proble Populare Mongole în care sînt promovează o politică de pace
comunism“. ma dezarmării generale şi to reflectate transformările isto îndreptată spre asigi. direa li
Bucureşti. *'* partidului, prezentat de tovarăşul se prevăd încă în prima etapă tale. rice petrecute in Mongolia înce- nei păci trainice, a prieteniei
In cuvîntările delegaţilor, arată pînă din anul 1921. şi colaborării cu toate popoare
autorii, se dă o înaltă apreciere c.u- Presa poloneză continuă de ase Ghcorghe Gheorghiu-Dej. a dezarmării generale şl totale. Iată dece punem din nou în le pe baza principiilor coexis
vîntării conducătorului delegaţiei trebarea pe care am mai pus-o In partea introductivă a pro tenţei paşnice, îndreptată spre
P.0.U.S., tovarăşul N. S. Hruşciov, menea să comenteze cuvîntarea de sa Referindu-se la partea consacrată V. A. Zorin a amintit că, aşa delegaţiei Statelor Unite. iectului de constituţie se spu întărirea pe toate căile a prie
care a avut un ecou larg în rîndu- ne că „în cursul trecerii Re teniei frăţeşti şi colaborării, a
rile întregului popor romîn. lut rostită de N. S. Hruşciov la Con situ. aţiei internaţionale, ziarul sub- cum rezultă din declaraţiile lui Intenţionează oare delegaţia publicii Populare Mongole de la unităţii şi coeziunii popoarelor
Ddee aGseamulelen,eaFrpaenţ'apozsejţjasitucaeazînă S.U.A, să renunţe la poziţia sa feudalism la socialism, au fost ţărilor sistemului mondial so
Referindu-se la cuvîntările de salut gres. Ziarul „SLOWO POWSZE- lin.ază că Romînia sprijină cu fermi- I| negativă în cadrul comitetului înfăptuite transformări social- cialist, pe baza principiului imu
ale reprezentanţilor partidelor co şi să pornească pe calea discu economice revoluţionare. A fost abil al internaţionalismului pro
muniste şi muncitoreşfi frăţeşti „Prav- GHNE relevă importanţa deosebită tate propunerile guvernului sovietic programul dezarmării să se dea tării constructive a noilor pro creată o nouă economie socia- letar.
da“ scrie că aceste cuvîntări dove a cuvîntării rostite de N. S. Hruşciov pentru dezarmarea generală şi fota- prioritate lichidării mijloacelor puneri sovietice, referitoare fa listă, au fost instaurate relaţii
desc unitatea de luptă şi coeziunea co lă şi reînnoieşte propunerea privind de transportare a armei nucleare. prevederile fundamentale ale de producţie socialiste in în Forţa conducătoare şi îndru
muniştilor din foaie ţările, solidarita Ia Bucureşti. In această cuvîntare, su tratatului cu privire !a dezar treaga economie naţională aţă- mătoare a societăţii, şi statului
tea proletară tot mai trainică, hotărî- marea generală şi totală ? Deo rii, au fost înregistrate succe în R.P.M. este Partidul Popular
rea popoarelor de a intensifica lupta bliniază ziarul, este reafirmată juste colaborarea cu toate puterile balcanice Dar explicaţiile pe care le-a camdată nu am primit un răs se istorice uriaşe in ridicarea Revoluţionar Mongol care se
pentru victoria păcii. şi excluderea complectă a armelor nu cîat delegatul Franţei, Moch, puns limpede la această între nivelului material şi cultural al conduce în activitatea sa după.
ţea tezelor Congresului al XX-lea cleare din această zonă. despre poziţia Franţei faţă de bare. oamenilor muncii. teoria ştiinţifică a marxism-le
Citînd clin cuvîntul delegaţilor, zia
rul subliniază că coexistenţa paşnică al P.C.U.S. cu privire la coexistenţa Ziarul „Unită“ publică cuvîntarea această chestiune n-au adus o In cadrul şedinţei au luat cu Republica Populară Mongolă ninismului“.
este o cerinţă obiectivă a lumii con paşnică. de salut rostită Ia Congres de Ar- clarificare, din păcate, şi uneori vîntul şi reprezentanţii altor îşi trasează drept scop desăvtr-
temporane. Ea poate fi realizată în sînt contradictorii. ţări. şirea construcţiei socialiste şi Proiectul noii constituţii con
urma întăririi neabătute a sistemului LONDRA (Agerpres). — In rapor
mondial al ţărilor socialiste, intensifi tul G.G. al P.M.R. — scrie ziarul turo Golombi, precum şi cuvîntărileTle Făcînd bilanţul perioadei de In declaraţia sa, delegatul ţine 94 de articole.
cării luptei tuturor popoarelor împotri „DAILY WORKER“ - se subli salut ale altor reprezentanţi ai parti irei săptămîni a lucrărilor co Cehoslovaciei, Nosek, a subli
va tendinţelor agresive ale imperia niază că capacitatea industrială a Ro delor comuniste şi muncitoreşti fră mitetului, V. A. Zorin a spus că niat că ţările socialiste au ma R.A.U . sprijină propunerile sovietice
lismului. mîniei a cunoscut o asemenea dezvol ţeşti. reprezentanţii puterilor occiden nifestat cea mai mare înţelege
tare îneît în 1960 Romînia produce în re faţă de poziţia Occidentului, in problema dezarmării
Celelalte ziare sovietice publică de 11 săptămîni echivalentul întregii pro „Unită" şi „Avânţi“ publică de ase tale nu şi-au precizat pină în pre
asemenea materiale consacrate lucră ducţii anuale a anului 1938... Pla menea largi extrase din cuvîntarea zent poziţia faţă de noile pro în timp ce ţările occidentale nu — Cuvîntarea preşedintelui Nasser — -
rilor Congresului. nul de perspectivă pe 15 ani — scrie rostită de la tribuna Gongresului de puneri sovietice în ansamblu.
în continuare ziarul — asigură acce N. S. Hruşciov. Nu s^a primit pînă în prezent au făcut nici măcar un pas îna CAIRO 25 (Agerpres). — nucleare şi lichidarea armelor a-
NEW YORK (Agerpres). - In co lerarea industrializării socialiste a nici răspunsul la întrebarea dacă TASS anunţă: La 24 Iunie, pre tomice şi nucleare“.
respondenţele trimişilor lor speciali din ţării. VIENA (Agerpres). — Presa aus ele sînt de acord cu întregul inte pentru a uşura tratativele şedintele R.A.U., Nasser, care
Bucureşti, agenţii de presă şi ziare a- triacă publică relatări privind lucră ansamblu de măsuri privitoare s : reîntors din călătoria făcută „Propunerile sovietice prevăd
mericane redau o seamă de prevederi Ziarul subliniază că in capitolul rile Congresului al III-lea al Parti fa dezarmarea generală şi tota în Grecia şi iugoslavia, a rostit încetarea experienţelor nucleare
importante, privitoare Ia dezvoltarea e- privind situaţia internaţională rapor dului Muncitoresc Romîn. lă prevăzute în nqile propuneri o cuvîntare la un miting la şi lichidarea armei nucleare. Noi
conomiei naţionale a R.P. Romîne, tul a scos în evidenţă justeţea politicii sovietice, care este atitudinea Alexandria. sprijinim aceste propuneri, a
cuprinse în raportul tovarăşului Gheor- de coexistenţă paşnică a lagărului so Referindu-se la raportul C.C. pre declarat preşedintele. Gerem li
ghe Gheorghiu-Dej la Congresul al cialist. zentat la Congres de fovarăşul Gh. for faţă de măsurile propuse de Reierindu-se la noile propu chidarea bazelor militare agre
II I-lea al P.M.R. neri sovietice de dezarmare ge sive şi a blocurilor militare. Ce
Uniunea Sovietică pentru fieca nerală şi totală, Nasser a ară rem dezarmarea. Gerem crearea
tat că aceste propuneri contri unei organizaţii permanente de
Gheorghiu-Dej, „DIE PRESSE" sub buie la realizarea unui acord control asupra dezarmării. Toa
internaţional cu privire la de te acestea, a subliniat Nasser,
liniază că in Romînia „au fost deja zarmarea totală şi le-a caracte sînt cuprinse în propunerile so
rizat « rep t constructive. „Noi vietice şi de aceea am declarat
BERLIN (Agerpres). — Ziarul C u m a ra tă „ a ju to r u l“a m e ric a ncreate bazele economice ale socialis am d ^ a r a t întotdeauna, a spus că sprijinim aceste propuneri.
„NEUES DEUTSGHALĂND“ publi el, că sprijinim propunerile de Ele înlesnesc obţinerea unei re
că cuvîntarea de salut a lui Alfred mului“ şi consemnează unele date dezarmare totală. Sîntem împo glementări constructive şi re
Kubin, reprezentantul Partidului Co triva blocurilor militare şi ce zolvarea problemei dezarmării
munist din Germania, precum ş< cu din planul de şase ani în ce priveşte pentru Coreea de Sud rem lichidarea bazelor militare. pentru ca în lume să triumfe pa
vîntările altor reprezentanţi ai parti dezvoltarea viitoare a industriei şi a- Iată de ce, atunci cînd am luat cea generală“.
delor frăţeşti sub titlul „Forţele păcii cunoştinţă de propunerile so
cresc necontenit“. gricuiiurii din R.P. Rumînă. PHENIAN 25 (Agerpres). — surplusurile lor de mărfuri ali vietice cu privire la dezarmare, In cuvîntarea sa Nasser a
Intr-un comentariu consacra! in După cum anunţă agenţia Chi mentare, ceea ce a dat o pu am declarat că aceste propuneri condamnat discriminarea rasială
In acelaşi număr „Neues Deutsch- na Nouă, sub pretextul acordă ternică lovitură producţiei a- din Uniunea sud-afrioană şi a
Iand“ publică un articol de fond con special perspectivelor de viitor ale in rii de ajutor, imperialismul a- gricoie a Coreei de Sud. In a- netezesc calea spre realizarea declarat că R.A.U. a sprijinit
dustriei romîneşti, ziarul se ocupă de merican jefuieşte Coreea de nul 1959 recolta de cereale în şi va sprijini prin toate mijloa
Ziarul „WASHINGTON FOST“ a sacrat cuvîntării de salut a tovară creşterea bazei energetice în R.P. Ro- Sud. Ca urmare a „ajutorului“ Coreea de Sud a scăzut cu pes unui acord deoarece ele cuprind cele lupta justă a poporului al-
mînă, relevind puternica dezvoltare pe american, economia Coreei de te 7.500 tone în comparaţie cu gerian şi a tuturor popoarelor
publicat o corespondenţă în legătură şului N. S. Hruşciov la Congresul al care o va lua in anii următori pro Sud s-a transformat într-o eco anul 1958, iar în comparaţie cu elemente constructive. Africii pentru independenţă.
ducţia de energie electrică, extracţia nomie colonialistă care serveşte ultima perioadă a dominaţiei
cu raportul Comitetului Central. Zia III-lea al Partidului Muncitoresc Ro de cărbune, precum şi industria efu- interesele imperialismului ame imperialismului japonez ea a Gerem încetarea experienţelor
mică şi altele. „Die Presse" menţio rican. Aşa-zisul „ajutor ameri scăzut cu 47 la sută.
rul citează, de pildă, faptul că în mîn. Ziarul subliniază că în această nează de asemenea dezvoltarea oţelă- can“ a adus un mare prejudi
riei şi construirea de noi cuptoare elec ciu producţiei agricole a Coreei Guvernul S.U.A. a încheiat cu
cei cinci ani care au trecut de Ia ul cuvîntare s-au dat răspunsuri prin trice Ia Hunedoara, precum şi noul de Sud. Din septembrie 1945 şi guvernul marionetă al Coreei
centru siderurgic care se va ridica la de Sud „acordul coreeano-ame-
timul congres al partidului produc- cipiale şi precise la problemele ivite Galaţi. pînă anul trecut S.U.A. au des rican de ajutor economic“, pre
cum şi alte tratate şi acorduri
Intensificarea remilitarizarii făcut în Coreea de Sud aproxi tîlhăreşti, ceea ce i-a permis
Germaniei occidentale să acapareze cele mai înalte
mativ 4,5 milioane tone din posturi de comandă în economia
Coreei de Sud. „Comitetul eco
rgffir
BONN 25 (Agerpres). — vîrstă de 20 de ani, astăzi „Com C r i m in a li i n a z i ş t i s ă - ş i p r im e a s c ă nomic mixt coreeano-amerl- Guvernul Kişi intensifică represiunile
TASS anunţă : La 24 iunie Bun- pletarea“ adoptată de Bundes can“ care se află sub contro
antipopulare
destagul vesi-german a aprobai tag dă guvernului de la Bonn pedeapsa ! lul Americii, domină economia
cu majoritate de voturi o „com „dreptul“ ca, fără să decreteze Coreei de Sud şi o transformă
pletare" la legea cu privire la în mod formal mobilizarea, să BERLIN 25 '(Agerpres). — unităţii Germaniei menţionea treptat pe baza unui plan bine TOKIO 25 (Agerpres). — Zi partea guvernului, au luat parte
serviciul militar. Această com procedeze „în caz de necesita Comitetul pentru problemele u- ză că deşi Tribunalul suprem al determinat într-o colonie şl o lele acestea primul ministru activă la lupta poporului japo
pletare este îndreptată spre in te“ la înregistrarea persoanelor nităţii Germaniei (R.D. Germa R.D. Germane a condamnat pe bază militară a S.U.A. O mare Kişi a convocat o şedinţă a ca nez împotriva alianţei militare
tensificarea remilitarizării Ger supuse serviciului militar, să e- nă) a cerut pedepsirea crimina Oberländer la închisoare pe parte din „Investiţiile“ imperia binetului de miniştri, la care a cu S.U.A., pentru demisia actua
lilor de război, Oberländer, Eic- lismului american în Coreea de fost adopt'ată hotărîrea de a lului cabinet de miniştri.
maniei occidentale. Deputaţii din fectueze examenul medical şl hmann şi a tuturor foştilor na viaţă pentru crime grave şi deşi Sud sînt folosite pentru con „sancţiona sever“ pe muncito
partea P.S.D.G. au votat contra. să-i includă în serviciul activ pe zişti care ocupă actualmente a fost emis mandatul pentru strucţia de şosele, porturi, cen rii şi funcţionarii de la insti Siyna, secretarul general al
bărbaţii în vîrstă de la 18 la posturi In guvernul vest-ger- arestarea iul, Adenauer şl par trale electrice şl alte întreprin tuţiile şi întreprinderile de stat cabinetului de miniştri, care a
In timp ce înainte erau recru man. tidul său iau sub aripa lor pro deri cu destinaţie strategică. care, in pofid'a interdicţiei din luat cuvîntul la consfătuire, du
taţi în Bundeswehr tinerii în 60 ani inclusiv. tectoare pe acest asasin. Comi pă ce a arătat că recentele gre
ve, care s-au ţinut lanţ, sînt
Intr-o declaraţie a comitetului tetul îşi exprimă convingerea că
greve politice, a cerut inten
se spune că din ordinul direct al opinia publică democrată inter G u v e r n u l fu r e a d e p u s jurămînful în M e d jlis sificarea represiunilor împotri
lui Adenauer şi sub presiunea va muncitorilor şi funcţionari
fracţiunii Uniunii creştin-de- naţională va face totul ca cri- ANKARA 25 (Agerpres). - monia în cadrul căreia membrii lor de stat. Consfătuirea a ho-
mocrate, Bundestagui de la minalii nazişti să-şi primească TASS anunţă: La 24 iunie, în Comitetului de guvernămînt al tărît „să sancţioneze imediat
Bonn a respins cererea ca fos Unităţii naţionale a Turciei au şi cu severitate pe particip-Aării
tului ministru Oberländer să i se pedeapsa. > Medjlisul turc a avut loc cere- depus jurămîntul faţă de naţiu la greve“.
retragă imunitatea parlamenta nea turcă. Şedinţa festivă a
ră. După publicarea cărţii „A- •--------- --------- -------- ....................... ........... .......... tost deschisă de generalul Gur- Aceste hotărîri ale guvernului
devărul despre Oberländer“ şi sei, care a rostit primul cuvin Kişi au dat naştere unui nou
după procesul lui Oberländer FIDEL OASTRO: Poporul G u ta ştie cum trebuie tele jurămîntului. „Nu voi re val de indignare în rîndurile o-
judecat la Tribunalul suprem al nunţa Ia idealul de a crea, po piniei publice şi păturilor largi
R.D. Germane, întreaga lume a să răspundă ameninţărilor americane trivit noii constituţii, o republi ale oamenilor muncii din Japo
aflat noi fapte care demască că democrată şi de a preda pu nia. La 25 iunie Comitetul Exe
NEW YORK 24 (Agerpres). încercare de a trata cu (Buba ’de
După cum transmite corespon pe poziţii de forţă. „Ele (adică cutiv Central al Partidului so
dentul din Havana al agenţiei S.U.A.—N.R.) nu ne vor înge-
United Press International, luînd nunchia prin agresiuni şi ame
activitatea criminală a acestui cuvîntul la 23 iunie în faţa ninţări. Noi ştim cum trebuie să terea noului Medjlis“ a spus el. cialist din Japonia a adoptat o
La ceremonie au participat rezoluţie prin care protestează
fost nazist. întreaga lume ştie membrilor „Directoratului stu răspundem la aceste ameninţări.
denţilor revoluţionari din anul
0Ä d,em_o_n_s.tr-aţie a mem.bri.l.o-r. d.e si.nd,.ica,t d,.in l,oca.l.i.tat,ea Reinhaus că Oberländer ca specialist In 1930“, primul ministru al Gu- Sîntem convinşi că agresiunea Ismet Inonu, preşedintele Parti vehement pe lingă guvern şi pe
(R.F.G.). 2.000 de oameni ai muncii au demonstrat pe străzile oraşului. Pe domeniul politicii fasciste de ex- bei, Fidel Gastro, a caracterizat economică va eşua, iar daoă a- dului Popular Republican, repre lingă miniştrii Muncii şi Tran
intenţia Gongresului S.U.A. de a gresiunea economică va fi ur zentanţi ai organizaţiilor obş sporturilor împotriva hotărîri-
una din pancarte se poate citi: „Reţeta guvernului de la Bonn: Pentru că terminare a oamenilor a comis reduce importul de zahăr cuban mată de o agresiune militară, teşti, ambasadori ai unor state lor ilegale ale guvernului, ce-
| nenumărate crime.
rlnd anularea lor.
eşti sărac, poţi muri mai devreme 1“. | Comitetul pentru problemele drept o agresiune economică, o ea, de asemenea, va eşua“. străine.
Redacţia "şi Iministraţia ziaru lu i: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conlorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.