Page 96 - 1960-06
P. 96
/eva
PROLETARI DiN TOATE TARI IR, TJNIŢI-VA I
m alsocialismului
Anul XSI Nr. 1713 Marţi 28 iunie 1960 4 pagini 20 bani
M U N C Ă . ENTUZIAS T ! PENTRU ÎNDEPLINIREA
SARCINILOR TRASATE RE PARTIR
Cu planul semestrial îndeplinit Confribufia colectiviştilor i. Echipa nr. 7 de
nerii acestei între i la sectorul
prinderi au aplicat
Răspunzînd che din primele luni ale Pînă în prezent, din Sînfandrei *¦ minei Ţebea Obiectivul nostru
mării la întrecerea anului o serie de minerii din Teliuc
socialistă lansată de măsuri tehnico-orga- au dat în contul se Lucrările celui de-al III-Iea Congres al P.M.R. şi Raportul , dusă de ioan
colectivele celor 19 nizatorice, au orga mestrului II al anu tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, constituie un nou im
întreprinderi frunta nizat o însufleţită lui peste 500 tone bold în munca colectiviştilor din Sîntandrei. Noi sîntem si [ Oprişa, lucrină ţ
şe din ţară în cin întrecere socialistă minereu. guri că sarcinile măreţe care revin lucrătorilor de pe ogoare
stea celui de-al III- între brigăzi, sectoa vor fi îndeplinite şi chiar depăşite. [ după metode avansate îşi ] p rin c ip a l
îea Congres al De remarcat este
P.M.R., colectivul de re şi pe profesii. A- şi faptul că în pri Cu prilejul dezbaterii proiectului de Directive, noi, L depăşeşte lunar norma cu 1
mele 5 luni ei au rea colectiviştii din Sîntandrei am analizat temeinic po
muncitori, maiştri, ceasta a făcut posi lizat o economie la sibilităţile pe care le avem ca şi gospodăria noastră ^ 3—4 la sută. j Citind cu multă atenţie rapor
tehnicieni şî ingineri preţul de cost în să contribuie la producerea celor 14—16 milioane tone cereale tul C.C. al P.M.R. la cel de-al
bil ca din abataje valoare de peste anual şi la sporirea volumului producţiei globale. In scopul I Clişeul nostru infâţişea- 1 III-Iea Congres al partidului am exprimat profundul lor ataşa
de la I. M. Teliuc 700.000 Iei. Aceasta, obţinerii unui belşug de produse agricole, colectiviştii din Sîn văzut că din acest măreţ pro ment faţă de partid şi hotărîrea
şi din carieră să se s-a obţinut în cea tandrei s-au. angajat să muncească şi mai intens pentru a * ză echipa după terminarea ^ gram şi nouă furnaliştilor ne fermă de a munci în chip nou
s-a angajat să dea mai mare parte prin depăşi cu cel puţin 10 la sută producţiile prevăzute a se ob revin sarcini deosebite. Noi îur- pentru ca sarcinile încredinţate
în anul acesta 20.000 extragă lună de lună reducerea consumu ţine în acest an. Angajamentul luat ca şi sarcinile ce ne revin *. lucrului. 1 naliştii din Gălan, nu ne vom şi angajamentele luate să fie
cantităţi însemnate lui de material lem pentru sporirea producţiilor la hectar sînt factori mobilizatori precupeţi eforturile pentru a în traduse cît mai devreme în
tone minereu peste nos şi îmbunătăţi în munca colectiviştilor. In acest fel noi am reuşit să prăşim 1I— I ..—1 wV.— t >— < —f.—f>—11—I . —>.—f .— l •—1.—V.— ¦.— deplini înainte de termen sar viaţă.
de minereu peste rea calităţii minereu aproape întreaga suprafaţă cultivată cu porumb şi să începem
plan şi să realizeze lui. praşila a doua la cultura sfeclei de zahăr. Inir-o singură zi cinile încredinţate de partid. Muncitorii, tehnicienii şi in
plan. Ga urmare, In anul 1965 producţia de ginerii secţiei furnale a uzinei
economii Ia preţul Deşi am prevăzut să obţinem de la porumb 3.000 kg. boabe In ultimele zile membrii gos „Victoria“-Gălan în frunte cu
planul semestrial de la hectar iar de la sfecla de zahăr 30.000 kg. la hectar, pro podăriei agricole colective din fontă urmează să crească la cir comuniştii, traduc de pe acum
de cost în valoare ducţiile pe care le vom recolta în toamnă, vor fi cu siguranţă Bretea Romînă au muncit cu ca 2 milioane tone. „Din totalul în viaţă noile sarcini. Astfel,
producţie a puiuţii mult mai mari. mai multă însufleţire la efec producţiei industriale a anului noi am reuşit să mărim încă de
de 650.000 lei. tuarea lucrărilor de întreţinere 1965 — se arată în raportul pe acum productivitatea furna
realizat cu 5 zile O activitate intensă desfăşoară în aceste zile şi brigada (a porumb şi sfeclă de zahăr. C.C. al P.M.R. — peste 50 la lelor realizînd indici înalţi de
Pentru a da viaţă legumicolă de la grădină. Legumele cultivate pe 32 hectare Pînă acum ei au prăşit prima sută se va realiza pe seama ca utilizare. In prezent noi produ
înainte de termen. sînt acum dezvoltate bine, iar o parte din ele — gulioarele, oară aproape întreaga suprafa pacităţilor actuale"... Aceasta cem cu 150-200 kg. mai multă
angajamentului mi varza, ceapa şi verdeţurile — sînt recoltate şi valorificate. ţă cultivată cu porumb. Cele fontă pe fiecare m.c. volum util
mai bune rezultate le-a obţinut înseamnă că noi trebuie să ob de furnal faţă de cît este pla
La Lupani, Uricani şi Vulcan - randamente Muncind zi de zi mai bine, întreţinînd şi recoltînd la timp echipa a ll-a de cîmp condusă ţinem acest spor de producţie nificat. Pînă la sfîrşitul anului
culturile noi, ne aducem contribuţia la îndeplinirea sarcinilor de Armina Luţ. Fiecare colecti îndeosebi pe seama ridicării vom da peste prevederile pla
sporite trasate de cel de-al III-Iea Congres al P.M.R în domeniul spo vist din cadrul echipei a Il-a a productivităţii furnalelor. Anali- nului de producţie 14.000 tone
ririi producţiei agricole. prăşit într-o singură zi 0,17 ha. fontă. Garanţia că sarcinile vor
Muncind cu randamente spo lizat un randament de 6 tone în loc de 0,10 ha. cît prevedea zîndu-şi posibilităţile de care fi îndeplinite şi depăşite ne-o
rite minerii Văii Jiului au dat cărbune pe post, precum şi cea STF.UAN ANDREŞEL dispun, siderurgiştii din Hune dau realizările obţinute pînă a-
peste plan în perioada 20-23 iu a minerului Ioan Popa. Succese norma. doara şi Gălan s-au angajat să cum şi în mod deosebit entu
nie inclusiv însemnate cantităţi frumoase au obţinut şi brigăzi preşedintele G.A.C. „Viaţă nouă" realizeze pînă la sfîrşitul planu ziasmul cu care colectivul nos
de cărbune cocsiîicabil. Numai le conduse de minerii Sabin Concurs tru a primit măsurile adoptate
minerii din Lupeni au extra’s Qhioancă şi Ioan Ghioancă de Sîntandrei lui de 6 ani creşterea indicilor de Congresul al III-Iea al par
în această perioadă 875 tone la sectorul III. adţam[^spoLiiv de utilizare a furnalelor şi cup tidului privind desăvîrşirea con
cărbune în plus. Gea mai mare Muncă patriotică toarelor Martin cu circa 55-60 strucţiei socialiste în ţara' noa
contribuţie la obţinerea acestui Gu multă însufleţire se des In Valea Jiului la sută faţă de 40 la sută cît stră, elanul cu care acesta mun
succes au adus-o minerii din făşoară întrecerea socialistă şi Paralel cu muncile pentru în m.l., ferind de inundaţii peste prevede proiectul de Directive.
sectoarele II şi III. La secto la mina Uricani. Colectivul sec treţinerea culturilor, ţăranii 240 ha. teren arabil. Totodată Zilele trecute în localităţile Acesta este în prezent obiectivul ceşte pentru îndeplinirea şi de
rul II in fruntea întrecerii s-a torului II a extras în această pe muncitori din comuna Oarda de Lupeni, Petroşani şi Petrilas-a
situat brigada condusă de mine rioadă peste plan 973 tone căr Jos, raionul Alba, participă cu ei au pavat o stradă şi au pli desfăşurat cel de-al V-lea con principal al întregii noastre ac păşirea sarcinilor trasate de par
rul Nagy Andrei, care a rea- bune cocsiîicabil. De asemenea, curs cultural-sportiv al tinere
minerii din sectorul I al minei entuziasm la diferite activităţi vit puieţii de la pepiniera oco tului. La acest concurs au par- tivităţi. tid.
Angajameniele Vulcan au extras în afara sar patriotice. lului silvic. tieipat toate formaţiile artis însufleţiţi de perspectivele lu
devin fapte cinilor de plan 497 tone cărbune tice culturale şi sportive din în IOAN NEDELEA
cocsiîicabil. Astfel, la îndrumarea organi Totalul orelor de muncă pa treprinderile şi instituţiile aces- minoase ce se deschid în faţa
zaţiei de bază, ei au amenajat triotică efectuată de ţăranii tor localităţi. poporului nostru furnaliştii din maistru — secţia furnale
w w w w w w w v ^ "k un dig pe malul drept al rîu- muncitori este de 2.560, iar va Călan, discutînd pe marginea
La Cerfej raportului G.G. al P.M.R. şi-au a uzinei „Victoria‘‘-Gălan
lui Sebeş, pe o distanţă de 629 loarea lucrărilor se ridică la
6.400 lei. Cu citeva zile în urmă, la O nouă promoţie de muncitori
Certej, tinerii din comuna Cer-
Zilele acestea în sectoarele şi 'Minerii ex planului în această zi pe e- tej şi-au disputat întîietatea pe calificaţi
secţiile Combinatului siderurgic stadion şi pe scena căminului
din Hunedoara agitatorii au or ploatării Deva chipe, e în proporţie de...143 cultural, în cadrul fazei comu La şcoala profesională din mari şi frumoase. Am desco
ganizat convorbiri pe marginea nale a concursului cultural- Deva s-au încheiat recent exa perit în inimile muncitorilor a-
Raportului G.C. al P.M.R. şi a FREAMĂ Thotărîseră cu la sută 1 anunţă ing. Ioan sportiv al tineretului. menele de absolvire. Peste 80 tîta bunătate şi căldură încît
cuvîntării lui N. S. Hruşclov Ia de elevi absolvenţi — dulgheri i-am îndrăgit ca pe nişte ade
cel de-al III-Iea Congres al toţii: ziua de joi Bitcan, şeful minei, apropiin- S-au evidenţiat în mod deo şi zidari — vor pleca în produc văraţi părinţi. Mi-a părut rău
P.M.R. sebit : brigada artistică de a- ţie, pe şantierele de construcţii cînd m-am despărţit de ei şî
să fie si de producţie mărită, trăia din plin viaţa, oamenii du-se de panoul de onoare. gitaţie a G.A.C. Banpotoc, e- ale regiunii noastre. Aceşti ti abia aştept să mă duc din nou
Cu acest prilej muncitorii, in chipele de căluşari din Nojag pe şantier să-mi unesc puterile
ginerii şî tehnicienii şi-au mani in cinstea lucrărilor Congre o simţeau ca pe o fiinţă vie Tov. Ioan Tanîstav, locţiito şi Vărmaga, ambele clasate pen neri pleacă în viaţă plini de mele cu puterile lor.
festat dragostea lor neţărmurită tru faza raională, soliştii vo încredere în viitor, mîndri de
faţă de partid şi s-au angajat sului al III-Iea al P.M.R. Tran alături de entuziasmul lor, rul secretarului organizaţiei de cali : Amalia Bexa şi Maria Or- misiunea lor mare şi frumoasă. — Mă gîndesc cît de fericit
să sporească indicii de utilizare sportul, aerajul, lucrările de în alături de dorinţa lor de a mindeanu din Şoimuş, Lenuţa am să fiu cînd, plimbîndu-mă
a agregatelor şl să reducă pre partid, care se afla de faţă, Crainic din Hondol, LeontinVoi- — Doresc să lucrez la Că prin parcurile Călanului, voi po
ţul de cost al produselor. treţinere — totul era pus la scoate la ziuă mai multă pro ca din Vărmaga şi duetele vo lan, a spus elevul fruntaş la vesti altora că eu, Dumitru Ga-
adăugă cu mindrie. cale : Eleonora Tămaş — Aure învăţătură Dumitru Hedeş. Am vrilă, am lucrat la construcţia
Colectivul secţiei O.S.M. 2, punct. In abataje minerii lu ducţie ca în alte zile. lia Bota şi Nicolae Bedea — făcut practica acolo şi am în- acestui oraş, că aici mi-am fă
de pildă, s-a angajat să reali crau mai avintaţi,mai cu sîrg.. La venirea schimburilor, şe — In frunte se află echipe Nicolae Vesa, din satul Topliţa. tîlnit muncitori şi tehnicieni mi cut ucenicia de muncitor cali
zeze planul 'de producţie lunar nunaţi. De altfel ei au cerut ficat.
pînă în dimineaţa zilei de 25 Pînă spre galeriile princi fii de echipă întrebau: le conduse de comunişti, ca In cadrul manifestărilor spor
iunie. De remarcat că acest an pale duduiau perforatoarele — Cit e plusul ?, tive ce au avut loc s-a remar şcolii să mă repartizeze pe şan Elevi ca Dumitru Hedeş, Ion
gajament a fost realizat. Anga celor care băteau găuri pen Ştiau cu toţii că normele o- cele ale lui Ioan Chiciudeanu cat echipa de popice din Cer tierul lor de construcţii. Vreau Crişan, Dumitru Gavrilă sînt
jamente sporite şi-au luat şl co tru puşcat... Unde se puşca- bişnuite erau depăşite, de a- tej care a întrecut echipa satu să lucrez alături de aceşti mun mulţi. Toţi pleacă în producţie
lectivele secţiilor O.S.M. 1, a- şi Alexandru David. Primul a lui Hărău la o diferenţă de 51 citori de care m-am legat. fericiţi şi dornici de a face
glomerator, furnale, laminorul de se mai dinainte, acum lopeţi- ceea se interesau doar de de popice. cinste înaltului titlu de munci
800 mm., blumingul ş.a. le, craţerele şi maşinile de plus... reuşit să obţină cea mai ma — Am lucrat alături de mun tor calificat.
încărcat erau folosite din După schimb, minerii se in- Concursul a fost urmat de o citori, a spus elevul Ion Crişan,
plin... Pe galeriile orizonturi- tîlneau în sala de apel sau se re realizare de plan din ziua reuniune tovărăşească ce a du în preajma celui de-al III-Iea PETRU ARDEU.
lor principale vagonetele pli opreau în faţa panoului la in rat pînă seara tîrziu. Congres al P.M.R. Am simţit
ne se aliniau spre ieşire pe trarea în curtea minei. Vroiau aceasta: 241 la sută, iar celă cum pe muncitorii de pe şantier profesor
liniile înguste... Dinspre puţ cu toţii să ştie care e rodul MIA CRIŞOVAN îi însufleţea o forţă puternică.
se auzeau răbufnirile dese, muncii lor din acea zi. Pe fe lalt 185 la rsută... In urma lor creşteau blocuri Producţie
înfundate, ale coliviei care ur ţele oamenilor înfloreau nu corespondentă record
ca şi cobora încărcată conti mai zîmbete. Şi aveau de c e ! Cei prezenţi vorbesc cu
nuu. Toţi inginerii, tehnicie- Pe întreaga mină aveau o de
nii, piecanicii, coborîseră în păşire a planului de produc mîndrie despre fruntaşii mi
subteran, pentru a veni în ţie destul de mare.
sprijinul ¦minerilor. Mina işi — Cea mai mică realizare a nei lor, care în ziua de pro
ducţie mărită organizată în
cinstea lucrărilor Congresu
lui au reuşit să fie din nou }
intre primii. Avîntul întrecerii -
socialiste i-a cuprins pe toţi,
fiecare rse străduieşte să lu
creze mai bine, mai cu spor,
in aceste zile pline de frea
măt. A I. S.
IN CLIŞEE stingă — delegaţi şi invitaţi din regiunea noastră la Congresul al Ill-lea al P.M.R.; dreapta —- tov. ştefan Tripşa, maistru oţelar la C.S.H., Erou al Muncii So Mobilizaţi de organizaţia de
cialiste, cu un grup d'e delegaţi la Congres, bază, muncitorii, tehnicienii şi
inginerii de la atelierul central
Alba Iulia şi-au îndeplinit şi
depăşit angajamentele luate în
cinstea' Congresului partidului.
Răspunzînd grijii pe care le-o
acordă partidul, harnicul colectiv
de aici desfăşoară în aceste zile
tot mai intens întrecerea socia
listă. Muncind cu însufleţire toa
te secţiile atelierului au obţinut
producţii record. Astfel, secţia
anexe şi prototipuri condusă de
comunistul Vladimir Cîrlan a
realizat planul zilnic în propor
ţie de 114 la sută, iar echipa
de mecanici nr. 1 condusă de
comunistul Manole Josan şi-a
depăşit planul cu 12,3 la sută.
In cadrul convorbirilor pe ca
re le-au organizat agitatorii pe
marginea Raportului Comitetului
Central al P. M. R., muncitorii
s-au angajat să desfăşoare şi
mai intens întrecerea socialistă
în vederea obţinerii unor suc
cese tot mai frumoase în pro-