Page 10 - 1960-07
P. 10
Pair. 2 D RÜfflm WCTfAlTSMULUI Nr. 1718
O a m e n i şi initiative Acţiuni de masă
Lea ea lea, i miliô-am Printre minei- cu cartea
toarele /runtaje de
Iniţiativa a pornit din rin- s-a ajuns la concluzia că în randamentului pe operaţie cu la secţia lircea Colectivul Bibliotecii cen
dul comuniştilor într-una din luna mai, fiecărui muncitor al 300 la sută. Această lucrare
zilele lunii mai, în organizaţia secţiei îi revine 100 Iei. Aşa aduce secţiei o economie de Mare a G.A.S. Că trale regionale din Deva
de bază de la atelierul electric s-a născut iniţiativa. 3.000 lei, Angajamentul a fost
depăşit. In afară de faptul că lău, se numtă şi a organizat în ultimul
al întreprinderii miniere Bar Propunerile făcute au căpă fierăstrăul a început să func
za. tat viaţă. Eînd pe rînd munci ţioneze mai repede decît era idemista Dorica timp interesante acţiuni eu
torii, în frunte cu comuniştii planificat, confecţionarea lui a
Cum a pornit şi în ce con Aron Miheţ, Gheorghe Moţu, adus o economie de 4.000 lei. Dumitru. Muncind cititorii. Aşa, de pildă, !a
Vlrgll Feier, Augustin Glava,
stă iniţiativa ? Aurel Boit, Ioan Helştern, E- Acesta este doar un exem zi de zi cu mai Şcoala pedagogică a avut
...După terminarea lucrului, mil Kneisel ş.a. au raportat că plu. Dar cite n-ar mai putea
lucrările pe care s-au anga fi date ? Şi, mai ales, Cite lu multă conştiinciozi loc simpozionul „Lupta
biroul organizaţiei de partid, jat să le execute sînt termi crări preţioase nu vor mai e-
comitetul sindical de secţie şi nate. Peste angajament, ei au xecuta aceşti harnici munci tate ea işi depă partidului pentru indus
cîţiva muncitori fruntaşi s-au mai executat şi alte lucrări. tori ?
adunat pentru a discuta po Acest lucru a dus la obţinerea, şeşte lunar norma trializarea socialistă a ţă
sibilităţile existente pentru a în luna mai, a unei economii Valoarea Iniţiativei a fost cu 15-20 la sută. 7 rii oglindită în literatură“.
obţine în cinstea Congresului de 122 lei pe om. adică depă dovedită de ej înşişi. O dova
şirea cu 22 lei a angajamentu dă în plus o constituie însă In clişeu: Ule- De asemenea, au fost or-
partidului economii cit mai şi faptul că iniţiativa este stu
multe. Oamenii au făcut cu a- lui luat. diată şi de colectivul atelieru mista Florica Du ganizate în sala de lectură
cest prilej propuneri valoroa- Pentru luna iunie, angaja lui mecanic şi de cel de la A-
se. Unul a propus efectuarea telierele centrale din Gurabar- mitru pregătind ' a biiioteqii — eu ajutorul
unei lucrări peste program, al mentele au fost şi mai valo za, pentru a fi aplicată. Că
tui executarea unui lot de pie roase. Astfel, un grup de mun şl aici va da rezultate, nu mai ceapa pentru desfa tovarăşilor Gheorghe To-
se din materiale economisite citori s-a angajat să confec încape îndoială,..
etc. Bineînţeles că toate aces ţioneze un fierăstrău circular cere. moşoiu, avocat, şi Dumi
te lucrări constituie o preţioa pentru executarea grandurilor, N. A.
să sursă de economii. După care să permită o creştere a tru Susan, 'profesor Ia
calculele efectuate asupra aces
tor lucrări propuse de oameni, şcoala medie „Decebal“,
serile literare: „Lupta co
munistului oglindită în li
teratura noastră“ şi „Pro
zatori, poeţi şi dramaturgi
In luptă pentru apărarea despre realizările oameni
lor muncii“.
In faţa muncitorilor de
L ia I.A.R.T. Deva, tovară
sănătăţii celor ce muncesc şa Asinefta Munteanu, din
colectivul Bibliotecii cen
trale regionale, a prezentat
inspira; di viata Grija statului nostru demo munci voluntare pentru repara caluri nu s-a reuşit să se scoa recenzia romanului „In o-
crat-popular pentru îmbunătă tul lenjeriei, etc. Un ajutor tă din policlinică circumscripţii raşul de pe Mureş“ de
Cercul de artă plastică din şi„Tot mai mult cărbune“, ele şcolar, se vor organiza un con ţirea condiţiilor de trai ale substanţial s-a primit şi din le sanitare de adulţi şi copii, Francisc Munteanu.
Lupeni a înregistrat in ultima vul Simion Costea, fiu de mi curs de depistare a elementelor populaţiei se reflectă cu deose partea colectivului termocentra fapt care îngreunează buna des
vreme frumoase rezultate în ac ner, cu lucrările „In abataj“, talentate din sectoarele minei bită putere şi în sectorul ocro lei din Paroşeni în vederea in făşurare a activităţii sanitare. A rtişti
tivitatea ce o desfăşoară la cele „Cărbune patriei“ şi „La mun Lupeni, de la filatură şi de la tirii sănătăţii şi asistenţei so stalării unui grup electrogen La fel, pavarea drumurilor spre
două ateliere ale sa le: cel din că patriotică“, tinichigiul Lazăr preparaţia din Lupeni. ciale. An de an, starea sănătă care asigură lumină permanen spitalul nou, asanarea locului ti. ai ariB «
Lupeni, cu secţiile de grafică Hegediis cu lucrările „Noul car ţii populaţiei se îmbunătăţeşte. tă în unităţi şi reparării unor viran din faţa spitalului, asigu
şi pictură şi atelierul din Băr. tier" şi „Armare“, muncitoarea Pentru educarea maselor largi Cită deosebire între situaţia de motoare. De asemoua organiza rarea de locuinţe corespunză m m m ta
bătetli, cu secţiile de desen şi Maria Crişan cu lucrările „îşi şt mal ales a tineretului munci azi şi cea din trecut I ţia de cruce roşie a sprijinit toare personalului medico-sa
sculptură. face casă cu împrumut de stat“ tor, se vor ţine conferinţe pu acţiunile întreprinse pentru în nitar, organizarea unui serviciu ia ©©iertiwlşti
şi „Termocentrala blice de estetică marxistă, pre In oraşul Lupeni, cel mai ma frumuseţarea oraşului, pentru de salubritate comunală bine
Rezultatele şnuncii depuse de cum şi conferinţe ce vor face re centru carbonifer al ţării, depistarea şl prevenirea epide dotat, îmbunătăţirea iluminatu Colectiviştii din satele Peşti-
către cei 120 de artişti amatori în Pe lingă creaţiile prezentate cunoscute viaţa- şi opera celor reţeaua sanitară a luat o dez miilor, pentru educarea sanita şul Mic, Sîntandrei şi Simeria
ateliere, în faţa şevaletului sau la expoziţii, membrii cercului au mai de seamă maeştri ai pictu voltare mare. Dacă în 1945 e- ră a populaţiei şi recrutarea do lui public, amenajarea pieţii, Veche, raionul Hunedoara, au
a mesei de mulaj, precum şi de adus o însemnată contribuţie şi rii universale precum şi maeş xista un singur spital cu 80 pa natorilor de sînge. primit vizita formaţiei artistice
la ieşirile duminicale în sinul la pavoazarea clubului cu pri tri picturii sovietice şi romi- turi, o circumscripţie sanitară terminarea lucrărilor la instala de amatori a căminului cultu
naturii, au fost prezentate pu lejul diferitelor evenimente. De neşti. şi numai 5 medici, azi sînt 2 Colectivul medico-sanitar şi ral „Hcria“ din satul Crlstur.
blicului la cele 7 expoziţii or asemenea, oraşul copiilor din spitale cu 370 paturi, o policli administrativ al spitalului din ţiile de apă potabilă, sînt pro
ganizate de către cercul de ar Lupeni a fost proiectat şi exe De asemenea, pe lingă uni- nică teritorială cu 12 servicii, 3 Lupeni, însufleţit de hotărîrile In faţa colectiviştilor a fost
tă plastică din Lupeni. De ase cutat de către pictorii amatori versitatea muncitorească din circumscripţii sanitare, 2 dis adoptate de Congresul al III- bleme care trebuie rezolvate prezentat programul intitulat
menea, 47 de lucrări ale ar ai cercului din Lupeni. localitate, va lua fiinţă o sec pensare de întreprindere, un lea al P.M.R. privind creşterea „închinare“ — dedicai celui
tiştilor amatori din cadrul cer ţie de istoria artelor, unde pre dispensar antituberculoS, un continuă a nivelului de trai pînă ia capăt de către Sfatul de-al lll-lea Congres al P.M.R.
cului au putut fi apreciate de Desigur, toate aceste rezulta legerile, însoţite de proiecţii, sanatoriu de noapte, serviciu de al poporului muncitor s-a an
către publicul devean, in ca te vorbesc de la sine despre ac vor fi ţinute de către membri ai salvare etc. In anul acesta a gajat să lupte şi mai mult pen popular al oraşului Lupeni, Este La reuşita programului şi-au
drul expoziţiei regionale de ar tivitatea bogată ce se desfăşoa cenaclului Uniunii artiştilor fost terminat şi dat în folosin tru întărirea disciplinei în adus aportul tovarăşii Victor
tă plastică, descfiis în cinstea ră la cercul de artă plastică de plastici din Petroşani. ţă noul spital cu o policlinică muncă, întreţinerea curăţeniei şi necesar apoi ca întreprinderea Belciug, directorul căminului
celui de-al lll-lea Congres al pe lingă Clubul muncitoresc al pentru salariaţii minei Lupeni îngrijirea atentă a bolnavilor de cultural din Cristur, şi învăţă
P.M.R. sindicatelor din Lupeni. Dar Această sumară trecere in şi secţiile de maternitate şi de Ia spital, pentru înlăturarea ri carboniferă Lupeni să manifes torul Aitay Zoltan, dirijor al
activitatea artiştilor amatori nu revistă a activităţii cercului de copii. La fel a fost deschisă cre- sipei de materiale sanitare şi formaţiilor corale şi de instru
La expoziţia internaţională de se rezumă la atit. Pentru viitor artă plastică din Lupeni, pre şa şi căminele de zi cu 80 locuri gospodăreşti. Colectivul medico- te mai multă grijă faţă de sa mentişti ale căminului cultural
artă plastică pentru amatori ei şi-au propus să înfiinţeze pe în clădirea construită în acest sanitar şi administrativ al spi din Cristur.
deschisă în luna mai a.c. la Si Ungă cerc un atelier de artă cum şi programul ei de viitor, scop. In aceste instituţii sanita talului din Lupeni este hotărît natoriul ele noapte şi pentru
naia, cercul de artă plastică din decorativă, care să asigure o re activează 36 medici şi 165 ca să aplice în' mod consecvent IOAN BERCA
Lupeni a prezentat 19 lucrări oglindeşte preocuparea condu dre medii sanitare. Sînt mulţi măsurile de profilaxie şi pre postul de prim-ajutor de la învăţător
de grafică, iar la concursul re propagandă vizuală permanentă medicii şi cadrele sanitare în venire a îmbolnăvirilor şi ac mină.
cerii cercului pentru ridicarea Lupeni care, datorită muncii lor cidentelor de muncă, reducînd
publican intitulat „Pentru cel şi eficace pentru acţiunile clu entuziaste pentru apărarea să astfel la minimum incapacităţi- V. D.
permanentă a măiestriei artiş nătăţii celor ce muncesc, se le temporare de muncă, spriji
mai bun afiş“, organizat de că bului şii să satisfacă exigenţele bucură de stima şi încrederea nind în felul acesta pe mineri I le a n a “ şl p ă r in ţii ei
tilor amatori, pentru educarea oamenilor muncii din localitate. în îndeplinirea noilor sarcini de
tre C.C.S. în cinstea celei de-a crescute de pavoazare ale ora Ei dovedesc o preocupare per producţie, să lupte perseverent nnnnnr
gustului artistic al maselor şi manentă pentru creşterea şi pentru ridicarea cunoştinţelor
15-a aniversări a F.S.M., cer şului. De asemenea, în centrul promovarea de cadre tinere, (Urmare 'din pag. l-a) Dar cite nu sînt de spus despre :j
îmbogăţirea cunoştinţelor gene muncesc cu rîvnă şl conştiincio profesionale şi ideologice şi să aceşti oameni, despre munca şi i
cul de artă plastică din Lupeni atenţiei artiştilor am.atori stă zitate pentru a-şi ridica nivelul colţa, unul din principalii creatori viaţa lor. Stind de vorbă cu ei i
rale în domeniul artelor. profesional şi ideologie, parti mobilizeze în jurul său oamenii ne-am dat seama de ce sălile liceu 3
a participat cu 11 afişe tema pregătirea cit mai temeinică ai „Ilenei", ne vorbeşte despre pro lui seral din Cugir se dovedesc a
Indrumind artiştii amatori cipă activ la şedinţele subfilia muncii în acţiunea de educare fl nelncăpătoare, de ce aşteaptă cu 3
tice. pentru diferitele faze ale Bie iectele lor de viitor. nerăbdare deschiderea noului club 3
spre alegerea subiectelor de lei societăţii ştiinţelor medicale sanitară a maselor pentru pre modern, de ce vor să fie vizitaţi i
Printre artiştii amatori care nalei de artă plastică ce se va etc. In şescnal nu vom sta cu mitnile cit mai des de cit mai multe an i
creaţie din viaţa şi munca în venirea oricăror îmbolnăviri. sambluri artistice, de ce au nevoie i
s-au evidenţiat în activitatea ţine în acest an. Se vor realiza conjurătoare, conducerea cercu Merită evidenţiat ajutorul pri in sin. Pe Ungă faptul că producţia de locuinţe cit mai multe şi mai i
O problemă care îngreunează confortabile, de ce... Seria acestor i
cercului se numără muncitorul pe lingă lucrările existente, ca lui de artă plastică din Lu mit din partea comisiei de de maşini de cusut va spori consi de ce e lungă, ea reprezentind ce i
activitatea sanitară este fluctua rinţele fireşti ale noilor cugireni, 3
Viorel Vasile, cu lucrările „Mul ricaturi politice, afişe mobiliza peni s-a situat pe poziţiile jus femei care a mobilizat un nu derabil, vom crea noi tipuri de ma crescuţi o dată cu noul, din ve i
ţia cadrelor medico-sanitare chiul Cugir patriarhal, şi ridicaţi 3
ţumim partidului“, „La festival“ toare şi compoziţii în ulei. te ale esteticii marxiste, pe po şini. „Rodica" — fiică a şesenalu- de construcţia socialistă la viaţa tu i
problemă nerezolvată încă aici. multoasă a zilelorr de azi şi de 3
O dată cu începerea noului an ziţiile artei militante, a artei lui — mult mai modernă decit mîine. i
3
adevărate, concrete şi educative. „Ileana.", al cărei prototip este
3
gata, va Intra nu peste mult timp 3
in fabricaţie. Lucrăm de asemenea 3
3
la proiectul unei maşini electrice
portabile. Vrem să mai realizăm..
Şi prin inginerul Racolţa ascultăm
proiectele de viitor ale „părinţilor"
„Ilenei". ;\
măr însemnat de femei la De asemenea din lipsa de lo ti__I i— w J u J u . / u J « J U i J u / i J U i .
OS©ÎX>DOOQOOCCOOQCXXXOaOOaO©OQCOOOCCC©roCoe<XX30vX>QCQî,<X5000C*3L!&OOCCLíCXX>Or3íX!C©OC?C©UCO?XX>2CíXXXX}CaOCfCCÍ. 3CfC^itXXX?U>SOCX>GuÔOOCX>0C^CXIOCCQOQOC©3QQOCOO©CK3aQt™ODOOCOQaoOOOOCOOOOOOG03QCOQOOiX>oOÜ:
Să executăm la timpul optim cordată organizării şi desfăşu dăriile agricole colective, C.R.R. ţăran muncitor de a vinde statu diţii optime a tuturor lucrările
rării întrecerii socialiste, popu lui cît mai multe cereale, contri din această importantă şi hotr
şi într-un termen cît mai scurt larizării prin toate mijloacele a vor trebui să se îngrijească din buind astfel la întărirea econo rîtoare etapă a muncilor agricol«
recoltarea cerealelor! rezultatelor obţinute în urma a- timp de curăţirea şi dezinfecta miei noastre naţionale, la ridica
cesteia. Cuprinderea tuturor rea magaziilor, de păstrarea în rea bunăstării poporului munci Strîngerea la timp şi făr
(Urmare dtn pag. l-a) necesar să se acorde- recoltării O frumoasă contribuţie la muncitorilor din G.A.S. şi S.M.T., condiţii optime a cerealelor. tor. Achizitorii de la cooperaţie pierderi a recoltei pune în faţ
ioturilor semincere care asigură a tuturor colectiviştilor şi înto- organelor şi organizaţiilor c
rea cît mai grabnică a tuturor seminţele de soi, condiţionării strîngerea în întregime a recol vărăşiţiior din regiune în-între Pe întreaga perioadă a cam trebuie să f :e permanent pe arii, partid, organizaţiilor U.T.M. :
lucrărilor de întreţinerea cultu şi depozitării Ia timp şi cît mai tei au adus-o în fiecare an pio cerea socialistă, este o sarcină paniei agricole de vară şi în să explice ţăranilor muncitori sfaturilor populare sarcini mu
rilor. Acolo unde acestea sînt bine a acestor seminţe. nierii şi şcolarii. Organizaţiile ce revine tuturor organizaţiilor special în timpul recoltării şi avantajele de care se bucură tipie. îndeplinirea lor cu su:
întîrziate, vor trebui intensifica U.T.M. şi de pionieri vor trebui treierişului, tehnicienii şi ingine în urma livrărilor către stat a ces cere din partea acestor
te eforturile, în aşa fel îneît re- Faţă de anul trecut, sectorul să mobilizeze pe micii şcolari de partid. De felul cum ea va fi rii agronomi au datoria de a fi cerealelor. desfăşurarea unei munci polii:
colfattuirli griului , să ne găsească socialist-cooperatist din agricul la adunarea spicelor de pe o- organizată, va depinde în bună mereu prezenţi în mijlocul lu ce şi organizatorice cît mai sus
pe deplin pregătiţi. tură a crescut în regiunea noa goarele gospodăriilor agricole măsură recoltarea la timp şi crătorilor din agricultură, de a-i Ingrijindu-ne clin timp pentru ţinute şi cu un înalt simţ de râs
stră cu mult. Au luat fiinţă noi de stat, gospodăriilor agricole co fără pierderi. sfătui permanent, de a-i ajuta asigurarea producţiei din anul pundere. De aceea se impune c
In regiunea noastră există o gospodării agricole colective, noi în organizarea muncii şi de a viitor, paralei cu muncile de re membrii comitetelor raionale d
suprafaţă destul de mare de re întovărăşiri, iar cele vechi s-au lective. întovărăşirilor, oriunde Popularizarea rezultatelor bu tace recomandările necesare coltare, vor trebui executate, partid, membrii comitetelor exe
coltat — 72.827 hectare, din ca întărit şi dezvoltat permanent. acestea se găsesc pradă risipei. ne obţinute de gospodăriile agri pentru recoltarea pe porţiuni de unde terenurile devin libere, i- cutive ale sfaturilor populare ra
re 66.307 hectare cu grîu şi se Acest lucru a făcut ca şi supra cole colective, de întovărăşirile suprafeţe a cerealelor ajunse în mediat arăturile adînci de vară. ionale să participe activ la or
cară. Pentru aceasta dispunem feţele cultivate cu cereale de că In cadrul lucrărilor de recol agricole, trebuie să constituie un Dîrgă. Ele trebuie organizate pe ganizarea şi desfăşurarea munci
de 356 tractoare, 53 combine, 63 tre acest sector să crească, la tare, treierişul ocupă un loc obiectiv important al -muncii or două schimburi — ziua şi politice de masă, să fie prezent
secerători-legători, 449 de batoze. nurile să fie mai bogate în spic, important. Dacă pînă în prezent ganizaţiilor de partid. La arii, O acţiune deosebit de impor noaptea — în aşa fel îneît, oda permanent în mijlocul lucrători
Cu mijloacele existente se poate a fost stabilit locul ariilor, ariilor unde se adună întreg satul, un tantă şi căreia trebuie să i se tă cu terminarea transportării lor de pe ogoare, să-i insufle
asigura o viteză zilnică de 5.184 iar sporul de recoltă să tie şi electrificate, în zilele ce urmează de ţăranii muncitori văd roade păioaselor la1arii. să tie pe ter ţească în munca lor zi ţie zi.
hectare la recoltări. Va trebui ei mai mare. Este de datoria le1 muncii în comun, unde se acorde toată atenţia, este asigu minate şi arăturile adînci de
doar să ne organizăm în aşa tuturor colectiviştilor şi a întovă- va trebui să se freacă neîntîr- cîntăreşte recolta bogată a gos rarea fondului central de cerea vară. Să depunem toate eforturile
fel munca îneît să folosim în ziaf la amenajarea acestora. Or podăriilor colective, trebuie or le al statului. Se ştie că dato toată strădania noastră, s,
treaga capacitate de lucru a ma răşiţilor şi în interesul ior, ca ganizarea chibzuită a muncii la ganizată o largă muncă politică, rită multiplelor avantaje ce le o- Datorită ploilor abundente că folosim la maximum fiecare ma
şinilor şi tractoarelor. să-şi sporească eforturile, să-şi arii. în aşa fel îneît să fie fo trebuie arătat ţăranilor munci feră vînzarea produselor prin zute în acest an, şi mai ales şină, fiecare unealtă, să nu pier
organizeze cît mai' bine munca, losit fiecare ceas prielnic, îneît tori individuali, pe bază de fap eoniract, numărul unităţilor so în ultimul timp, posibilitatea dem nici o zi, nici un ceas îi
Gospodăriilor agricole de stat să folosească cu pricepere şi la oamenii să nn piardă timp, iar te concrete, ce mari foloase a- cialiste care au contractat eu însămîntării \unor suprafeţe în această mare luptă care ne aş
— surse principale de asigura întreaga lor capacitate toate ma batozele să funcţioneze din plin, duce gospodăria agricolă colec tinse de plante furajere a cres teapta. Asigurarea pîinii poporu
re a fondului central de produ şinile puse ia dispoziţie de către iară întreruperi, este o sarcină tivă, ce rod bogat se poate ob statul cantităţi importante de cut. De aceea, este necesar să lui muncitor, asigurarea fondu
se al statului — Ie revin sar S.M.T. precum şi atelajele pro ţine în colectiv. cereale s-a mărit în acest an. folosim din plin condiţiile de sol lui central de cereale al statulu
cini deosebite. Pentru ca întrea prii, pentru ca recoltatul cerea care trebuie îndeplinită cu simţ De asemenea, tot mai mulţi ţă create şi să însămînţăm, para
ga1 cantitate de cereale ce se lelor să se facă într-un termen de răspundere, cu grijă şi la Succesele muncii în comun rani muncitori, convinşi şi ei de lel cu secerişul şi eliberarea te este o înaltă datorie patriot !«4
află în lan să ajungă în maga cît mai scurt şi fără pierderi. timp. De buna organizare a mun trebuie larg popularizate, fn a- aceste avantaje, au sporit can renurilor, cît mai multe plante şi cetăţenească, o mare obligai
ziile sfatului, pe baza pianului cii la arii depinde în mare mă cest scop, ia arii se va orga tităţile de cereale contractate cu furajere. a fiecărui lucrător din agricu!
întocmit, vor trebui asigurate Sub îndrumarea organizaţiilor niza o agitaţie vizuală vie, cqn- statul. Aşa stîiîd lucrurile, este tură.
din vreme o judicioasă folosire de partid, sfaturile populare,, sură scurtarea termenului de cretă şi mobilizatoare, se vor de datoria fiecărei gospodării co Victoria bătăliei pentru strîn
organizaţiile de U.T.M., deputa treieriş, şi prin aceasta evitarea folosi cu succes gazetele de pe gerea recoltei, pentru asigurarea Să facem totul, să muncim ci
a mîîfri de lucru şi a tuturor ţii, vor trebui să desfăşoare o rete iar formaţiile artistice, şi în lective, a fiecărei întovărăşiri şi pîinii poporului muncitor, va fi abnegaţie şi răspundere pentri
largă muncă politică pentru mo pierderilor pricinuite de timpul special brigăzile artistice de a- a fiecărui ţăran muncitor să pe deplin cîşfigată dacă în pri a strînge la timp şi fără piei-
maşinilor, în aşa tel ca recol bilizarea tuturor colectiviştilor nefavorabil. In acest scop nu" gitaţie, să prezinte programe a- predea încă la arii cantităţile con mul rînd organele şi organiza
şi întovărăşiţilor la muncile de trebuie scăpat din vedere urgen fractive, interesante, stimulatorii. tractate, să sporească cantităţile ţiile de partid vor desfăşura o deri recolta, contribuind astfel ir
tatul să fie terminat în cel recoltare, pentru ca nici un bob tarea transportului snopilor la de cereale vîndute statului. In a- muncă politică şi organizatorică îndeplinirea sarcinilor măre'/
să nu fie pierdut. arii, organizarea acestuia în aşa O sarcină de mare importan cest scop este necesar ca organi concretă, eficace, care să însu trasate de cel de-al lll-lea Con
mult 8 zile. O atentie mare este 'el ca în cîleva zile după tre- ţă este asigurarea spaţiului de zaţiile de partid, sfaturile popu fleţească mereu elanul lucrători gics al P.M.R., la dezvoltarea ş;
ieriş el să fie terminat. lor din agricultură, să-i mobilize înflorirea patriei, la ridicarea ne
depozitare a cerealelor. Gospo lare, unităţile cooperaţiei.de con întreruptă a bunăstării poporu
O mare importanţă trebuie a sum, comuniştii şi toţi agitatorii ze la efectuarea în timp şi în con lui muncitor.
dăriile agricole de stat, gospo să desfăşoare o largă muncă po
litică pentru convingerea fiecărui