Page 101 - 1960-07

R e g i o n >'a PROLETARI DIN TOATE ŢARI LE, UNIŢI-VAI
|j^n édv:.xra-D eva__\

m áaüám éi — D. G ricoveanu: M anuale cn

gratuite. (pag. l-a ); Ioan loaneş lu­
crează ca strungar
— Gh. C o m şu ţa: Prinde via­ la Fabrica chimi-
că din Orăştie.
ţă un nou obiectiv industrial. Printr-o m uncă m ai
bine organizată, ei
(pag. 2 -a).; îşi depăşeşte nor­
ma de producţie
— I. M a n e a : C ererile oame= lunar in m edie cu
15-18 la sulă, re-
nilor m uncii să fie rezolvate ducind totodată re­
butul sub admis.
la timp. (pag. 2-a) ;

— 1. H o d o ro g : Vom produce

A n u í X I I N r. 1741 S îm b ă tă 30 iu lie 1960 4 pagini 20 bani mai mult, mai b u n ! (pag. 2 -a );
BQL
— Succesele economiei naţio­

nale a R .S.S. Ucrainene

La uzina „Victoria“ Călan (pag. 3-a) ;

Creşte avîntul Arăturile adinei şi însăminţarea — Telegram e externe
plantelor furajere în mirişti
întrecerii socialiste să fie urgentate! (pag. 3 - a ) ;

— „Cum se practică m ita în

p o litic ă “ (pag. 4-a) ;

— V iz ita lui N. S . H ruşciov
în sudul U .R .S .S . (p ag 4 -a ).

1.100 tons fotifă zgură granulată, 17 tone radia­ Experienţa multor gospodării sirii tractoarelor cu întreaga lor Angajamenfefe unei
toare şi articole sanitare cit agricole colective din raionul O- capacitate de producţie şi mai echipe ie mineri
peste angajament şi 2 2 bucăţi de cazane pentru băi. răştie, printre care cele din Măr- cu seamă organizării schimbului
tlneşti, Bobîlna, Aurel Vlaicu şi doi la tractoare, a făcut ca în In cinstea Zilei minerului şi Prin sporirea vitezei
Furnaliştii de la uzina „Vic­ PETRU STÂNCIOIU altele, a dovedit cu prisosinţă unele comune să nu fie execu- a zilei de 23 August, echipa de laminare
toria“ Călan luptă pentru tra ­ că însăminţarea plantelor fura­ tate arături de vară decît pe su­ condusă de Sabian Benea de la
ducerea în viaţă a sarcinii tra ­ Şeful serviciului desfaceri jere în mirişti dă putinţa obţi­ prafeţe foarte mici. In comuna secţia Musariu a I. M. Barza, Laminorul bluming al C. S. Pentru a da viaţă obiective­
sate siderurgiştilor de către nerii unor cantităţi însemnate Beriu, de pildă, s-au executat s-a angajat să reducă consumul Hunedoara, este un agregat mo­ lor ce şi le-au propus, lumină­
Congresul al IlI-lea al P.M.R., In şase luni — peste de furaje de bună calitate, fapt arături de vară pe numai 5 din de lemn de mină la armarea ga­ dern, construit în anii de demo­ torii şi-au organizat mai bine
de a da cit mai multă fontă ce influenţează în mod pozitiv cele 550 ha. planificate, la Din­ leriei la care lucrează, prin uti­ craţie populară. Muncitorii, mai­ munca, au luat noi măsuri teh-
peste plan. De asemenea, fur- L650.0Q0 lei economii sporirea productivităţii anima­ eu Mare pe numai 15 din 250 lizarea materialului lemnos la ştrii, tehnicienii şi inginerii de nico-organizatorice, iar între ce­
naliştii de aici se străduiesc să lelor. ha. etc. dimensiuni corespunzătoare .şi aici, au primit Directivele celui le trei schimburi s-a pornit o
întîmpine ziua de 23 August Unul din obiectivele princi­ prin executarea unor lucrări de de-al Uî-lea Congres ai parti­ întrecere socialistă vie şi anima­
cu noi succese în muncă. pale ale întrecerii socialiste pe Ţinînd seama de acest lucru, Merită a îi subliniat faptul că bună calitate. tă. In felul acesta, viteza de la­
care o desfăşoară furnaliştii de în multe sate şi comune din a- într-un însemnat număr de co­ dului cu inimile pline de bucu­ minare a crescut simţitor. Nu­
Utilizînd mai bine capacita­ la Călan este şi realizarea de cest raion, ţăranii muncitori s-au mune au fost însămînţate supra­ De asemenea, minerii din e- rie şi încredere. Ei şi-au mani­ mărul tonelor de oţel laminat
tea de producţie a furnalelor cît mai multe economii la pre­ străduit ca paralel cu strînsul feţe întinse cu plante furajere în chipa lui Benea sînt hotărîţi să peste plan a sporit în fiecare zi.
şi respectînd procesul tehnic de ţul de cost. Pentru înfăptuirea recoltei să execute şi arăturile mirişti. In comuna Foit, de pil­ gospodărească cu mai multă festat hotărîrea fermă de a mun­ In perioada 1-28 iulie bunăoa­
elaborare a fontei, ei au reuşit acestui obiectiv furnaliştii mun­ de vară. Pînă la data de 27 iu­ dă, s-a însămînţat porumb fu­ grijă materialele mărunte şi e- ră, au fost laminate aproape
să dea numai pînă în ziua de cesc zi de zi cu multă însufle­ lie, planul acestei importante lu­ rajer pe 26 ha., la Mărtineşti pe nergia pneumatică. Prin redu­ ci mai mult şi mai bine. Ca o 2.270 tone de oţel mai mult de­
28 iulie mai mult de 1 . 1 0 0 tone ţire, mărind producţia şi pro­ crări a fost realizat, pe raion, 10 ha., iar în cele trei gospodării cerea consumului de exploziv cît prevederile planului.
fontă peste angajamentul luat ductivitatea muncii şi reducînd în proporţie de aproximativ 15 agricole colective de pe raza co­ şi a celorlalte materiale, precum materializare a acestei hotărîri,
de a da peste plan pînă la 23 consumul specific de materie fa sută. Mai avansate în această munei Şibot, s-au însămînţat şi ca urmare a îmbunătăţirii ca­
August 9.000 tone de fontă. primă şi ' materiale. privinţă sînt comunele Mărti- mai mult de 20 ha. lităţii minereului şi a creşterii ei au pornit nu de mult o ini­
La obţinerea acestui suc­ neşti, Şibot, Turdaş şi Orăştie. ţiativă valoroasă, aceea de a la­
ces au contribuit în mod Ca urmare, ei au realizat în In restul comunelor, ritmul exe­ Se constată însă că în multe randamentului, minerii conduşi
deosebit prim-furnaliştii Ioan primul semestru al anului, o e- cutării arăturilor de vară este în­ comune şi sate. acţiunea însă- mina în fiecare zi cel puţin 50
Stăniloiu şi Ieronim Fcray. conomie la preţul de cost de că nesatisfăcător. Faptul că nu mînţării plantelor furajere în mi­ de Sabian Benea s-au angajat să
furnalistul Ilie Tăroi, şeful do­ 1.186.000 lei, iar în perioada se acordă încă toată atenţia folo­ rişti nu este privită cu tot sim­ tone de oţel peste plan.
zator Dumitru Jenaru, caupe- 1-27 iulie inclusiv, au realizat ţul de răspundere de către orga­ reducă preţul de cost al mine­
ristuJ Ioan Stănculea, dozato­ o economie la preţul de cost nizaţiile de partid şi de stat sau "¦......... ......
rul Ioan Suciu, maiştrii Ioan operativ de 470.000 lei. de către consiliile de conducere reului extras în luna august cu
Nedelea şi Dumitru Creţu. ale gospodăriilor colective. Nu­
CORNEL BOCA mai aşa se explică de ce, pînă 10 la sută.
TEODOR COŞTIUC la aceeaşi dată, în satul Pricaz,
tehnician — sectorul furnale unde este planificat să se însă-
furnalist ntînţeze în mirişti plante fura­
jere pe 24 ha., nu s-a însămîn­ I. SÂNDULESCU
Succesele turnătorilor ţat nimic, iar la Geoagiu, din
•30 ha. planificate, sTau însămîn­ corespondent
Şi la sectorul turnătorie se ţat doar 2 ha. O situaţie simi­
desfăşoară o intensă întrecere lară poate fi întîlnită şi în co­ .M a n u a l e g r a t u it e
pentru întimpinarea zilei de 23 munele Turdaş, Vinerea şi în
August cu noi succese în muncă. multe alte comune şi sate din La librăria din Ilia, au intrat ales Iosif ăsta... E cam îndrăz­ copiiilor noştri. Visele noastre n e­
Din cele 345 tone producţie raionul Orăştie. doi băieţi. După ce aruncară n p rl neţ, n u ? A fost cum va necuviin­ îm plinite in anii. co p ilă riei, le trăim
turnată, luate ca angajament oire iscoditoare spre rafturile in cios 7 acum prin ei.
anual, turnătorii au produs Este necesar ca în zilele ce căreate cu toi felul de cărţi, unul
pînă în ziua de 28 iulie 288,5 dintre ei se adresă vinzătorului Pentru o clipă se aşternu liniş­ — ?ls/a aşa e, — interveni vin-
tone. Cele mai mari depăşiri urmează să se ia cele mai efi­ tea in librărie. Vânzătorul privi zătorul. Noi, cind am fost de virs-
s-au obţinut la sortimentele — Nene,, aveţi m anuale pentru cu coada ochilor spre Olieanu lo- ta lor, nu am cunoscut aceste
tuburi de scurgere, articole sa­ ciente măsuri, astfel ca tractoa­ clasa a V il-a 7 Daţi-ne şi nouă.. sif, fiul, care urm ărea cu atenţie bucurii. E u n u am. avut niciodată
nitare. radiatoare, cazane pen­ fiecare g e s i al tatălui şi ai său. o carie nouă. E ra un lux să poată
tru încălzire centrală, cazane rele şi atelajele proprii să fie — Dar bani aveţi voi, m ăi flă Apoi zimbind sp u se: cum păra două-trei fam ilii la un Ioc,
pentru băi etc. Printre cei ca­ căi 7 — întrebă vinzăiorul ascun citeva manuale vechi, după care
re au contribuit în mod deose­ folosite din plin atît la treierat, zindu-şi cu greu zim betul ce-i in — Nicidecum . Au fost cuminţi să învăţăm cu rindul, pe apucate.
bit Ia obţinerea acestor succese senină faţa. am indoi! Ţin m inte că unul dinire noi, d u ­
se numără şefii de echipe Con­ cît şi la executarea arăturilor pă orele de şcoală, m ergea cu
stantin Creţu, Stempel Adolf, — La ce să avem bani 7 Ma­ Faţa celor doi copii se deschise vilele chiaburului la păscut. Acolo
Iulian Sîrbu şi Gheorghe Ciu­ n u a lele se d a u gra tu it — .se oţărî ca petalele unui trandafir cind încerca să-şi înveţe lecţiile. De
buc. unul dintre flăcăiaşi. Am auzit cind simt m ingiierea razelor de soare. altfel, mai toţi copiii din sat fă­
s-a com unicat la difuzor... ceau aşa. Ba cu vitele la păscut,
GH. SPERIOSU — Se interesau de m anuale — ba cu porcii, cu giştele sau caii,
— B ine, bine. Le veţi prim i, in­ toţi. a veau cîte cev a d e făcut...
m aistru turnător să nu acum , ci cind începe anul Bucuria unui tata
şcolar. Tăcură un timp. F ieca re işi a-
Produse livrate peste plan adăugă vinzăiorul. Au şi aflat că mintea de viaţa necăjită pe care
— Atunci, se rugară el, daţi-ne le prim esc graiuii. a trăit-o in iinipul regim ului bur-
Datorită îndeplinirii şi depă­ de vară şi la însăminţarea plan­ o „R om ină", num ai să ne uităm ghezo-m oşieresc.
şirii în mod ritmic a sarcinilor telor furajere în mirişti. la ea un pic. Nu o m urdărim , zău! — Da, erau la m ine acasă cind
de plan, colectivul uzinei „Vic­ S-a transm is la radio Hotărîrea par­ —¦ S -a u dus' a cele tim puri — în ­
toria“ Călan expediază aproape M unca de cercetare ştiinţiţică A ii t e r m in a i s e e e rlş n ! — Şi o „Fizică" — adăugă ce­ tidului şi g u v ern u lu i cu p riv in e Ia trerupse tăcerea comunistul Iosif
în fiecare zi beneficiarilor săi e grea dar plină de satisfacţie. lălalt. ' n oua re d u c e re d e p reţuri. C u toţii Olieanu S-a risipit n egu ra . As-
din întreaga ţară cantităţi spo­ Acum , după ce recolta de griu Cu toate ploile căzute în ul­ lectiviştii au secerat secara de ne-am bucurai nespus. Trei dintre tăzi, porţile spre cetatea ştiinţei
rite de produse peste plan. Ast­ de pe parceleie centrului expe­ timele zile, multe gospodării a- pe cele 4 ha. şi griul de pe 66 — Dar voi ce faceţi aici 7 — în­ copiii m ei, M arinei, care e in cla­ şi culturii sint larg deschise pentru
fel, numai în perioada 1-28 iu­ rimental din Gurasada a fost gricoie colective din raionul Ha­ ha. din 69 cîte au avut însă­ trebă un bărbat de statură mijlo­ sa a II-a, A lexandru, in clasa a copiii oam enilor m uncii. Tot ce
lie inclusiv, s-au expediat pes­ strinsă, bucuria cercetătorilor şi ţeg, datorită folosirii din plin mînţate, iar la Demsuş, din 120 cie, care tocmai intra pe uşă. V-a şi Iosif in clasa a V II-a , vor făurim in ţara asta este pentru
te plan beneficiarilor 2 . 0 0 0 to­ m uncitorilor de aici este m are. a tuturor forţelor şi a fiecărei ha. grîu şi secară, au fost recol­ primi m anuale gratuit. Acest fapt viitorul lor lum inos. C um să nu
ne fontă cenuşie, 1.800 tone Producţia obţinută — rod al ore bune de lucru, au terminat tate 115 ha. Acum, în aceste — Tăticule — sări unul dintre ne ajută mult. Cu banii econom i­ m unceşti cu d ra g cind vezi infăp-
muncii neobosite, depăşeşte aş­ zilele acestea cu secerişul. Co- gospodării se tac pregătiri în băieţi — roagă-l pe nenea să ne siţi le vom putea cum păra alte lu­ tuindu-se zilnic, sub ochii tăi, atî-
ioci teptările. ' lectiviştii din Năiaţi, de pildă, arate cum sînt m anualele d e clasa cruri folositoare. De asem enea, re­ tca lucruri m inunate, menite să ne
au terminat secerişul pe cele 36 vederea treierişului. a Vli-a. ducerea preţurilor la u nele bunuri facă viaţa din ce in ce mai feri­
Insămînţează porumb fu rajer de consum vin să ne facă viaţa cită.
ha. păioase, iar în G.A.G. Peş- P. FĂRCAŞIU V in ză io ru l ii strin se m ina noului şi m ai îm belşugată. Ş i vecinul m eu,
G.A.S. Sîntămăria, din raio­ fost efectuate arături in care colectivistul Vasile M ânase, iaiăl Eu sînt apicultor şi m uncesc cu
nul Haţeg, a fost profilată ca se insămînţează porumb fura­ teniţa s-au recoltat toate cele corespondent venit şi-i s p u s e : flă că u lui ăsta, a re trei copii care. d ra g pentru a obţine rezultate ci!
jer. Pînă ieri, au fost însămin- — Tovarăşe O lieanu, ai un flă­ vor primi, m an u a le gratuit. C a noi mai bune in organizarea, extinde­
gospodărie zootehnică. Ca ur­ ţate 1 0 ha. 78 ha. însămînţate cu griu şi se­ sini sute de părinţi. C u toţii ne rea şi rentabilizarea apiculturii in
mare a acestui fapt, pe terenu­ cău şi jumătate. De pe acum vrea bucurăm de aceste măsuri menite raionul Ilia. S e ştie că albinele a-
rile sale se cultivă doar cul­ Mecanizatorii de la G.A.S. cară. De asemenea, la Reia, co­ să vadă ce are d e învăţat in a- să ne facă viaţa şi m ai frum oasă.
cest an. Vorba aceea, harnic ca N e bucurăm d e viitorul fericit al D. GRICOVEANU
turi furajere. Cu ajutorul com­ Sîntămăria îndată ce timpul va o albină. Că nu degeaba iaiăl său
permite, vor trece la recoltatul e secretarul filialei raionale „Api­ (C ontinuare in pag. 2-a)
binei pe care o are, cele 15 ha. cu combina a celor 25 ha. cu cola". Şi-a transformat şi casa
însămînţate cu orz au fost re­ ovăz. în stup.

coltate din timp. Pe 13 ha. au — Da, intr-adevăr! Roiesc co­
piii in jurul m eu. Am patru — ve-
dea-i-aş m ari — dar ciieodată par-
că-s patruzeci, ştrengarii, şi mai

C ît mai mulfi cititori

' /—»r~*r-1r r Çfe de» ' r-»r**'/—«r~'r~ Biblioteca comunală din Dem­
l suş, raionul Haţeg, duce o sus­
l baracam ente din beton spumos, ne­ ţinută muncă de atragere a ma­
cesare cazării constructorilor. selor de ţărani muncitori în rin­
l dul cititorilor bibliotecii.
l Rifm susfinuf
Bun şi economic de muncă Şi la cvartalul din centrul oraşu­ Pînă în prezent, folosind cu
tc lui Deva se m unceşte intr-un ritm
t Reducerea costului construcţiilor de Constructorii şantierului nr. 1 al susţinut. La prim ul bloc se lucrea- pricepere metodele muncii cu
Í locuinţe este unul din obiectivele Ţ , p c . H . din oraşul Deva desfăşoară ză la zidăria etajului al doilea, iar . j cartea, bibliotecara Maria Cor-
L principale in m unca constructorilor o susţinută m uncă in vederea in- la alte d o u ă blo cu ri s e lucrează la noiu, a înregistrat peste 550 de
l din cadrul T.R .C.H . După mai m ul­ deplinirii angajam entelor luate în zidăria prim ului etaj. cititori activi, dintre care 374
l te studii, pe şantierele din Valea cinstea zilei de 23 August. Astfel ţărani muncitori iar restul elevi,
Inir-un stadiu avansai sini şi lu- muncitori şi intelectuali. Numă­
Í Jiului a fost găsită o nouă solu- crările la blocul T .R .C .H . Aici se rul cărţilor citite se ridică la a-
lucrează la tencuielile interioare. proape 5.200. De remarcat este
L ţie pentru producerea de înlocuitori că din acest număr de cărţi ci-'
l tite, peste 1.300 sînt lucrări de
tr ~ r......— ------------ -i--------- - - -------- agrozootehnie, ceea ce dovedeş­
te interesul crescînd al ţărani­
r ce din cenuşă de termocentrală, care I j_ „ _ .. •I lor muncitori pentru însuşirea
metodelor avansate de cultivare
se g ă seşte clin a bu n d en ţă in V a lea in c m r l a h d d e b l o c u r i 'd i n strada U f1 n U U S> IIO Z a pămîntului şi creştere a ani­
malelor.
Jiului şi adaus de ciment. Minăstirii, ultimele două blocuri cu .. . . , ...
Pe şantierul de la m oara „Nico- Aceste rezultate n-au mulţu­
Aoul m lociuior de cărămidă a 04 apartam ente au intrat in faza d e , ... , .. mit-o însă pe bibliotecara Ma­
începui să fie folosii la zidăria des- ria Cornoiu. Ea şi-a propus ca
,t lac B alcescu d m Alba lulia con- în trimestrul III să reunească
în jurul bibliotecii peste 700 de
părţiio a re a blo cu rilo r c e se con- f‘ niSăl' La p n m u l b o c Se faC 2 structorii şantierului n r. 5 Alba al cititori, iar numărul cărţilor ci­
struiesc in Petroşani şi Lupeni. P rin grăvelile şi raşchetarea parchetului. T.R .C .H . m uncesc cu multă insufle¦ tite să se apropie de 7.000.

folosirea blocurilor p refa brica te d e E l va fi dai infolosinţă in prim a ţire. D e cu rin d , aici au fost ierm i- ţ) N. BUTE AŢĂ

beton sp u m o s p reţu l d e cost al zi- d eca d ă a lunii A u gu st. L a cel ,,a ^e lucră rile la un nou siloz. N oul J corespondent

dăriei se reduce in m edie cu 20 . . j .- , m. „ re va n siloz are o capacitate !d e 350 va- j

la sulă. U n bloc prefabricat din “, . goane. Prin darea in folosinţă a ]

beton spum os înlocuieşte 2d cărăm izi. dat ln f ° loslntă m a doua de' noului siloz, s * m îmbunătăţit m ult J

In cu rin d , pe şa n tierele o raşului cadă alu n ii a u gu st, se lucrea ză la co n diţiile d e in m a ga zin a re a cerea - J La laminorul bluming din c.S. Hunedoara, s-a construit nu de mult şi un frumos si

nou Călan va începe construcţia de m ontarea parchetului. t lelor. ^ modern grup social-cultural.

J V—? \^ J v»./ uJ U—I I—I uJ \---1 '---I '---1 '---! '---t '--1v- 1v—f v— t 1— I \— ’ i— ¦i— t <—/ c1— ! 1— I 1— l \— I \- In clişeu: Grupul social-cultural de la laminorul bluming.