Page 102 - 1960-07

'Pag. 2
Vom produce mai mult,
mai bun!
Necesarul tot mai mare de bale al sectorului turnătorii a
lingotiere şi radiatoare, impus
de continua creştere a produc­
ţiei de oţel şi a construcţiei de
locuinţe, cere din partea turnă­
torilor eforturi deosebite pentru
ducerea la îndeplinire a sarci­
nilor sporite din acest an. Mo­
bilizat de comunişti şi sprijinii
îndeaproape de conducerea ad­
ministrativă a uzinei, colectivul
nostru de muncă a luat măsuri
care să ducă la obţinerea unor
realizări pe măsura sarcinilor
trasate.
Astfel, am luat măsuri privind este admis.
introducerea de noi metode dc
lucru, cum ar fi, de exemplu,
folosirea la cubllourile noi a ae­ mare însemnătate muncitorilor,
rului caid provenit de la preîn-
călzitorul de ac-r. Ca urmare, se
ridică temperatura aerului cald
ia 500 grade Ceisius. Aceasta a
dus la reducerea consumului de
combustibil cu 5 la sută, obţi-
nîndu-se importante economii la
preţul de cost. De asemenea,
în curînd va intra în funcţiune
instalaţia de uscare a oalelor
de turnare a lingotierelor cu gaz
rle cocs de la semicocserie, care
va face ca durata de uscare a
oalelor să se reducă de la 3—4
ere, la 30 de minute, uşurînd în
acelaşi timp munca fizică.
Rezultatele muncii depuse în
cadrul sectorului nostru în pri­
mul semestru al anului curent
sînt deosebit de frumoase. Ast­
fel, pianul de producţie a fost
realizat după cum urmează: la
sortimentul articole sanitare în
proporţie de 111,8 la sută, la
tuburi în proporţie de 106,7 la
sută, la postamente de băi 121,2
la sută, la cazane încălzire cen­
trală 128,8 ia sută, iar la ra­
diatoare în proporţie de 104 la
sută.
La fel, planul producţiei glo­
Cererile oamenilor muncii să fie apare limpede calea ce-o are rioasă documentare, dar şi în
rezolvate la timp
La Sfatul popular raional
Alba, munca de rezolvare a ce­
rerilor oamenilor muncii, a cu­
noscut în ultimul timp o oa­
recare îmbunătăţire. Aici, prin­
tre măsurile luate pentru ur­
mărirea îndeaproape a modului
cum sînt rezolvate cererile oa­
menilor muncii, se numără şi
înfiinţarea unui registru de au­
dienţe. Membrii comitetului e-
xecutiv care acordă audienţe,
consemnează în acest registru
tcate sesizările oamenilor pre­
cum şi modul lor de rezolva­
re. De menţionat că cea mai
mare parte din problemele ri­
dicate în orele de audienţe sînt
rezolvate pe Ioc. Datorită intro­
ducerii acestui sistem operativ
de muncă, oamenii vin la sfa­ diferitelor secţiuni. Din păcate, muncii, a fost trimis la servi­
tul popular cu încredere.
Important este şi faptul că dau atenţia cuvenită acestor nici o competenţă în re­
membrii comitetului executiv scrisori. Deşi au fost îndru­ zolvarea cazului. De aici, omul
folosesc orele de audienţă şi ca
un mijloc de educare cetăţe­
nească a oamenilor. Nu rare
au fost cazurile cînd anumiţi
cetăţeni nemulţumiţi de unele ză săptămîni şi chiar luni de fle că problema sa trebuie re­
măsuri ale organelor comunale, zile rezolvarea cererilor. Aşa zolvată la tribunalul raional.
au venit în audienţă la sfatul procedează, de pildă, tov. ing.
popular raional pentru ca pma
ia urmă să plece de aici con­
vinşi că măsura luată pe plan
local e justă. Un cetăţean din
comuna Ampoiţa. de pildă, a
cerut audienţă pentru a aduce
la cunoştinţă că se simte ne-
îndreptă’ţit de măsura sfatului
popular comuna! care l-a obli­
gat să facă un şanţ în faţa
casei. Dar după ce a discutat
cu secretarul sfatului popular
raional, cetăţeanul a plecat con­
vins că măsura e justă, anga-
iindu-se chiar să antreneze in
De curiad au început lucrările de dezvoltare a fabricii de ciment din Bicaz a cărei
capacitate de producţie va creşte cu 57 la sută.
In foto : Vedere a fabri cii de ciment din Bicaz.
jj^>j^>'^3«a^^ggspa^gigBBwg»TO^ggagwya8»gw ^^gHagwagigiggogtt«w«wagigg
fost îndeplinit în semestrul 1 în
proporţie de 104 la sută, iar
economiile realizate la preţui de
cost în aceeaşi perioadă se ri­
dică la suma de peste 640.000
Iei.
La înfăptuirea realizărilor a-
mirotite a contribuit îri mare mă­
sură schimbul condus de tova­
răşul Florea Moga, care şi-a
îndeplinit pianul de producţie în
semestrul I în proporţie de 135
la sută şi a redus rebutul la 8,7
la sută faţă de 13 la sută cît
Congresul al Ul-lea al parti­
dului nostru a trasat sarcini de
tehnicienilor şi inginerilor din
industria siderurgică în ceea ce
priveşte sporirea producţiei de
fontă, oţel şi laminate. La rea­
lizarea acestor sarcini ne vom
aduce şi noi contribuţia. In a-
cest scop, vom lua noi măsuri
pentru introducerea celor mai
noi procedee ale tehnicii noi,
pentru a spori şi mai mult pro­
ducţia de piese turnate, pentru
a îmbunătăţi şi mai mult cali­
tatea lor.
IOAN HODOROG
m aistru la sectorul turnă­
torii al uzinei „V ictoria“-
G ălan
M AN UÄLE G R A T U IT E
( U rm are din pag. l-a )
jută la polenizare, deci ajută a gri­
cultura in obţinerea de producţii
sporite la hectar. Voi m unci in
aşa jel, incit prin rezultatele ce
le obţin să ¦contribui şi eu -la în ­ m uncind . m ereu mai bine, răsplă­
făptuirea sarcinilor trasate de Di-
( . rectivele celui de-al U l-lea Con-
/ g reş al P.M .R. Ţoală capacitatea
această acţiune şi pe alţi cetă­
ţeni.
Un alt cetăţean din comuna
Hăpria a sesizat sfatului popu­
lar raional faptul că în comu­
na lor sînt mulţi meseriaşi
particulari care nu plătesc im­
pozit către stat. De remarcat
că el a fost ascultat cu atenţie
iar faţă de sesizarea făcută
s-au luat măsuri corespunză­
toare.
Medul operativ şi competent
cu care Comitetul executiv al
Sfatului popular raional Alba
a rezolvat aceste cereri şi se­
sizări, este demn de evidenţiat.
Dar la Sfatul popular raional
Alba vin şi o seamă de scrisori
care sînt date spre rezolvare
unii şefi de secţii de aici nu ciul contabilităţii care nu avea
maţi să rezolve la timp şi cu
competenţă cererile şi sesizări­
le oamenilor muncii, totuşi nu
fac acest lucru. Se tărăgănea­
Virgil Bica, şeful secţiei agri­
cole şi Aurel Ardeleanu, şeful
secţiei prevederi sociale, care
au în secţii cereri nerezolvate
de peste o lună. Şi toate aces­
tea se întîmplă deoarece comi­
tetul executiv s-a mulţumit nu­
mai să dea îndrumări fără a
controla şi modul cum se re­
zolvă scrisorile şi deci nu a
luat măsuri împotriva celor ce
se fac vinovaţi de tărăgănarea
rezolvării cererilor oamenilor
muncii.
La acest sfat popular, lasă
Policlinica Com­
binatului siderurgic O
din H unedoara a
fost în zestrată în
ultim a vrem e cu
trei scaune stom atologice în v a­
loare de peste 60.000 Iei.
In clişeu : Tînărul doctor Ra­
du A ndreşescu, tratînd pacien­
u tul pe unul din aceste scaune.
m ea, loaiă puterea m ea de m uncă,
o închin cauzei socialism ului:
Voi, copii, să învăţaţi cu şi mat
mult . şirg şi şă răspundeţi cu. elan
la ţoale chem ările organizaţiei de
pionieri. Num ai aşa, învăţind şi
tiţi g rija P artidului M uncitoresc
Rom in pentru viaţa jericită 1p e oa­ care trece din clipa în care în­
re o trăiţi.
'vV W V W V W V W W (VvVW
uneori de dorit şi munca 'de
îndrumare şi informare a cetă­
ţenilor. Uneori, la biroul de in­
formaţii fac de serviciu sala­
riaţi care nu ştiu unde se află
o secţie sau alta, după cum nu
ştiu nici de cine depinde re­
zolvarea unei porbleme sau dar plină de devotament şi ab­
alta. In ziua de 27 iulie, de pil­ negaţie a lucrătorilor din ser­
dă, munca de îndrumare a
cetăţenilor a fost lăsată pe sea­
ma femeii de serviciu. Necu-
noseind specificul muncii fiecă­
rei secţii în parte, ea n-a putut
da nici o îndrumare, iar cei ve­
niţi în audienţă, au umblat de » curiozitatea şi ţinînd trează
la o uşă la alta. Astfel, cetă­ atenţia cititorului pînă la ul­
ţeanul Andronic Băişan din
Zlatna, care vroia să i se sta­
bilească vechimea în cimpul
a fost trimis ia serviciul de ca­
dre, apoi la arhivă, pentru ca
abia după o oră de umblat fără
rost prin sediul sfatului, să a-
Asemenea cazuri sînt inad- de stat stau sarcini deosebit de de 629 hl. cît era planificat. Prin tuşi cele 423.000 ouă planifica­ şi îndrumînd-o pe făgaşul cel
misibile in activitatea unui sfat
popular raional. Comitetul e-
xecutiv ai cărui membri ştiu
să se ocupe de rezolvarea ce­
rerilor oamenilor muncii, .tre­
buie să ia măsuri urgente pen­
tru ca şi restul salariaţilor să
procedeze la fel. Acest lucru
este necesar pentru ca oame­
nii muncii veniţi aici cu dife­
rite treburi, să fie îndrumaţi
în mod competent,.. iar cererile
lor să fie rezolvate la timp.
I. MÂNEA
BRUWlfE m aW ttS M U L V l
In vitrinele librăriilo r
UN EROU LEGENDAR
Descriind viaţa neînfricatului
luptător pentru puterea sovie­
tică, S. G. Lazo, devenit erou
legendar al Uniunii Sovietice,
autorul prezintă totodată o a-
devărată frescă a războiului ci­
vil, a luptei titanice pe care
poporul sovietic a trebuit s-o
ducă împotriva armatelor inter-
venţioniste în Siberia şi Ex­
tremul Orient.
Autorul urmăreşte pas cu pas
dezvoltarea şi formarea eroului
său, prezentînd cititorului me­
diul în care acesta trăieşte, ca­
racterul şi frămintările prin
cepe să-şi pună probleme de
viaţă. Dacă la început dibuie,
in momentul cînd vine în con­ mai în faptul că redă o rea­
tact cu mişcarea comunistă, ii litate istorică, bazată pe o se­
de urmat: îşi va consacra forţele caracterul ei educativ, în mesa­
slujirii poporului şi luptei pen­ jul înflăcărat, care vor contri­
tru dreptate.
Comandant de oşti la 23 de
A IC I
Cele două nuvele ale lui Ar-
damatski, „Aici 11-17“ şi „Itine­
rar primejdios“,' au aceeaşi te­
mă : munca grea, periculOiasă
viciul de contrainformaţii so­
vietic.
Păstrind toate regulele ge­
nului — o acţiune trepidantă,
plină de neprevăzut, stîrnind
tima filă — cele două nuvele
ilustrează din plin valoare lite-
L a g o sp o d ă ria a g r ic o li de stat Mintia
După un semestru de activitate
In faţa gospodăriilor -agricole s-au realizat 999 hl. lapte faţă au crescut), nu s-au obţinut to­ nent cum se desfăşoară munca
importante, sarcini izvorîte din
Directivele celui de-al III-lea
Congres al P.AMR. In următorii
6 , ani, gospodăriile agricole de
stat trebuie să contribuie din ce
în ce mai mult la realizarea o-
bieotivelor care stau astăzi în
faţa agriculturii. Gospodăriile de
stat trebuie să dea, an de an,
recolte bogate de cereale, să dez­
volte creşterea animalelor, să
sprijine şi mai activ gospodăriile
colective cu seminţe de soi se­
lecţionate, cu reproducători de
animale şi altele.
In lumina acestor sarcini, să ve­
dem care este activitatea desfă­
şurată de colectivul de muncitori
şi tehnicieni de la G.A.S. Min­
tia, în primul semestru al ace­
stui an.
i?e«ijz<an snsenwafe
in secfo rM Î zootehnic
In cadrul Ci.A.S. Mintia, sec­
torul zootehnic are o mare pon­ nizaţiei de partid şi a întregului a dat o producţie de peste 2.000 mare parte activităţii neobosite
dere. S-a dezvoltat aici creşte­ colectiv de muncitori şi tehni­ kg. la tia.
rea porcilor, a vacilor şi a pă­ cieni, de la G.A.S. Mintia, a
sărilor. In comparaţie cu anii stat în permanenţă şi reducerea prăşit atît mecanic cît şi ma­ Luca şi Almăşan Loghin, caro
trecuţi, animalelor li se acordă
acum o deosebită atenţie. Orga-
nizîndu-se mai bine munca şi
repartizîndu-se ca îngrijitori oa­
meni harnici, conştienţi de sar­
cinile ce le revin, membri şi
candidaţi de partid, s-a reuşit a
se obţine în sectorul zootehnic
realizări de seamă. G.A.S. Min­
tia dispune în prezent de 88 du-se preţul de cost cu 0,20 lei
vaci de lapte faţă de 50 cîte la kg.
erau planificate.' Acordîndu-se o
atenţie deosebită îngrijirii ani­
malelor şi furajării lor raţiona­
le, vacile de la G.A.S. Mintia
dau zilnic peste 14 1. lapte. In
felul acesta, în primul-semestru,
Nr. 174Î
Prinde viaţă un nou obiectiv
industrial
In directivele celui de-al ticale. Ca lucrări anexe, în crat şi la construcţia secţiei
lll-lea Congres al P.M.R. se
arată că producţia de oţel curs de execuţie, sînt pardo- de furnale, a oţelăriei noi, la
selile de la cota 7.000 şi de la furnalele din Reşiţa şi Călan.
Martin la Combinatul side­
rurgic din Hunedoara, va spori cota zero. Ele se încadrează, indicaţiile lui sînt deosebit de
de la 700.000 tone in 1959 la
circa 2 milioane tone în 1965. de asemenea, în grafic. preţioase. Acum este pensio-
Sporul de producţie se va ob­
Pe zi ce trece, construcţia nar, dar inima nu-l rabdă să
ţine prin creşterea indicelui
de utilizare a cuptoarelor e- cuptorului se apropie tot mai stea acasă. La şcoala lui au >
xistente şi prin construirea de mult de forma definitivă. Con- crescut Glieorghe Raduli, Tu- \
noi cuptoare.
structorii lucrează intr-un dor şi Cornel lancu, fruntaşii l
La construirea noilor cup­
toare se lucrează cu mult ritm deosebit de viu, iar ran- şantierului, cărora munca de
spor. Nu va trece mult şi con­
damentul este cit se poate de zidari le este tot atît de dragă,
bun. Pentru exemplificare, Asemenea lor sînt şi dulghe-
este destul să amintim că cele Martin Şuster, Alexandru 7
trei brigăzi de zidari, dulgheii chirali şi Glieorghe Cornea, ţ>
şi fierari-betomşti conduse de fierarii betonişti Petru lones- >
structorii şantierului I grupul comiiniştii Gheorghe Raduli, C2i; Glieorghe Laţo, Stancu \
II construcţii al I.C.S. Hune­
Marun Şuster şi respectiv Pe- curiman şi toţi ceilalţi. Ei )
doara, vor da in folosinţa si-
ăerurgiştilor primul cuptor tiu lonescu, obţin cu regula- s-au angajat să execute lucra-
Martin de 400 tone. In pre­ ntate inclici de realizare a rea cit mai repede şi de caii-
zent, lucrările au un avans fa ­ normei între 1,35— 1,45, fapt ţaţe
ţă de grafic de circa 8 zile.
pentru care le-au fost ăecer- . ., ,„
Vatra propriu-zisă a fost ter­
minată cu 2 zile înainte de nate de curînd drapele de bri- J Z fr f anga?a™entul lor
termen. Acum, se lucrează la
bolta bazică a cuptorului, la găzi fruntaşe pe întreaga în- Z J V tr V ” Î t w T T
pereţii laterali şi canalele ver­ treprindere ces> între echlPe brigăzi a
Bar piuă a ajunge la înre- { l f rJ r,ganisatâ » în su fleţită
gistrarea unor asemenea rea- eincht1ipeceelere ausocfiaolsitstă.încaTdoraattee
Uzări, constructorii au intîm-
piuat şi greutăţi. Despre a- candidf „ d€
scaesmteoato, riar dpinutea hrvionrnbdin zidairuiii EagiftaLţie tvizJuatla v°ie/ ^şi icsoantâcrref-
Gheolghe Raduli De multe tă’ la fiecare loc cle muncă, {
ori ei Z fost nevoiţi s o s ir i- s' au afî*at losinci
ce a doua zt, c e - a j lucratcu T “ '" " "
o zi înainte, in perioada de uaie 171 inîrecere¦
început a înzidirii, întrucît be- jja avansarea rapidă a Iu-
neficiarul făcea controlul fie- crărilor au contribuit şi mă­
de M. GUBELMAN
carui rină de cărămidă. şurile tehnico-organizatorice
ani, şef de stat major şi con­ Dar acestea mi vpen- Ilicitp dc coizduccrpcî şctiitiPTii“
ducător al detaşamentelor de zurile începutului. Ele au fost lui. cub îndrumarea organiza-
partizani din Extremul Orient,
Serghei Lazo este un înflăcărat învinse cu succes. Şi aceasta, partid- Echipele au fost
propagandist al Ideilor înain­ se datorează oamenilor, înăru- aprovizionate întotdeauna la.
tate, iubit de ostaşi, de parti­
zani şi de întreaga populaţie mării lor îndeaproape’ de că- timp cu materialele necesare,
din Orientul îndepărtat. De a- tre organizaţia de partid. iar maşinile şi utilajele au
ceea, cînd bandele de inter- Pe şantierul oţelăriei noi oa- fost folosite cu maximum de
venţionişti japonezi îl arestea­
ză, întreaga regiune se ridică menii sînt ataşaţi cu trup şi randament
împotriva acestui act samavol­ suflet muncii de constructor. „ . . , ....
nic. Călcînd cele mai elemen­ Să-l luăm, de pildă, pe mai- Entuziasmul constructorilor
tare norme de drept interna­
strul principal Constantin Pi- & măsurile luate ne dau cer-
tea. II găseşti pe şantier de titudinea că nu va trece mult
dimineaţa pînă. seara, um- şi un nou obiectiv industrial
ţional, japonezii l-au predat blind neobosit de la un om la prevăsut ln Directivele Con
bandelor albgardiste, care l-au altul, dină sfaturi şi înăru- . .. .
aruncat de viu în cazanul unei mări. Apoi, pe veteranul zidar J ef Ui' verudului va fi infap-
locomotive. şamotor Grigore Deac în vîrs- tnit.
Valoarea cărţii constă nu nu­
tă âe peste 65 de ani. El a lu- GH. COMSUTA
Fruntaş în muncă
Nu sînt mulţi locuitori ai o-
bui la educarea tineretului nos­ raşului Haţeg care să nu-l cu­ boinăvindu-se unul dintre rih-
tru în spirit comunist. noască pe Alexandru Crainic, şe­ tuitorii cooperativei, şeful sec­
ful secţiei cizmărie a cooperati­ ţiei n-a stat pe gînduri ci l-a
11—17 vei meşteşugăreşti „Retezatul“. înlocuit pe acesta, muncind
chiar şi în timpul său liber.
ăe. V. ARBAMATSKI El este îndrăgostit cu adevă­
rat de profesia pe care şi-a a- O preocupare de seamă a tov.
raturii de aventuri, scopul ei les-o. De aceea, nu este de mi­ Crainic este şi creşterea de noi
educativ. rare că tot mai mulţi sînt acei cadre pe care le îndrumă cu
cetăţeni care, trecînd pragul multă grijă, insuflindu-le dra­
Patriotismul şi' curajul căpi­ centrului de primire a comenzi­ goste faţă de meserie. Nume­
tanului Dementiev din „Aici lor. solicită ca încălţămintea să roşi cooperatori îşi datorcsc ca­
11-17“ ca şi cel al maiorului le fie executată de acest harnic lificarea, în bună parte acestui
Potapov din „Itinerar primej­ meseriaş. om. Printre ei se află Nicola.s
dios“, hotărirea şi dîrzenia lor, Biro, Gheorghe Mărunţel, Vio­
îşi au izvorul în dragostea ne­ Alexandru Crainic, cu toate că rica Ţapu şi alţii.
ţărmurită faţă de patrie, iar este foarte ocupat cu organiza­
scopul lor este acelaşi: nimei- rea şi coordonarea activităţii Pentru toate acestea, precum
rea duşmanului. Viaţa şi munca secţiei pe care o conduce, gă­ şi pentru alte fapte, harnicului
lor sînt un exemplu demn de seşte timpul necesar să ajute e- meşter cizmar i s-a prins pe
urmat. Sensul profund educa­ fectiv în muncă şi pe alţii. Aşa piept insigna de fruntaş în mun­
tiv al acestor două nuvele, inte­ de exemplu, zilele trecute, îm- că. ‘ NIC li SBUCHFA
resul cu care se citesc, fac ca
editarea lor să fie binevenită corespondent
şl folositoare tineretului nostru.
întocmirea de raţii de furaje e- te. Nerealizarea planului de ouă bun, la gospodăria agricolă de
conomicoase şi hrănitoare, în a- este într-o oarecare măsură jus­ stat din Aţiniia s-au realizat pî­
celăşi timp înlăti.irîndu-se risipa tificată prin aceea' că nu s-a rea­ nă acum economii în valoare de
de furaje, s-a redus preţul de lizat efectivul de găini ouătoare 42.000 lei. Pînă la sfîrşitul anu­
Gost al laptelui de la 1,30 lei datorită unor boli. Trebuie amin­ lui — aşa cum ne spunea tov. Vo-
cît este planificat, la 1,27 lei tit că aici n-a existat suficientă mir, organizatorul de partid al
litrul. G.A.S. — angajamentul privind
preocupare pentru a se preveni economiile nu numai că va fi
bolile molipsitoare. Din această realizat dar va fi chiar depăşit.
Trebuie amintit însă, că pre­ cauză, procentul de mortalitate
ţul de cost ai laptelui va fi şi la păsări este încă ridicat. Munca politica— chezăşiei
mai mult redus în semestrul a-
cesta. avînd în vedre faptul că In sectorul vegetal succeselor
şi furajele s-au obţinut ia un
preţ de cost mult mai scăzut de- Culturile care ocupă o supra­ Succesele deosebite obţinute
cît cel din anul trecut. faţă mai mare în cadrul G.A.S. de către gospodăria agricolă de
Mintia sînt furajele, porumbul stat din Mintia se datorase mun­
Şi la lotul tineretului bovin, pentru boabe şi siloz precum şi cii politice desfăşurate de orga­
s-au obţinut realizări însemnate. legumele. nizaţia' de partid. Comunistul
Cele 30 capete bovine între 6 Ioan Rusan, responsabilul tru­
luni şi 3 ani, fiind furajate co­ Pentru a obţine producţii pului Lăpuşnic, bunăoară, s-a
respunzător, au înregistrat un mari, muncitorii de aici le-au în- străduit să organizeze cît mai
spor' de greutate de 3.909 kg. sămînt^it la timp, le-au îngră­ bine munca în sectorul zooteh­
faţă de 2.468 kg. cît era plani­
ficat, redueîndu-se în acest fel şat şi întreţinut corespunzător, nic. Astfel, de la sectorul bovin
preţul de cost al kilogramului de iar acum se străduiesc să le re­ s-au obţinut venituri .însemnate.
carne sub cel planificat.
colteze fără pierderi. Aşa, de Reducerea preţului de cost al
In centrul preocupărilor orga­ pildă, orzul cultivat pe 44 ha. cărnii de porc s-a datorat în
dusă de comunistul Ioan Chiffa
Porumbul pentru boabe, fiind şi de candidaţii de partid Ioan
preţului de coşt al cărnii de nual, va da, după evaluările fă­ au muncit permanent pentru în­
porc. Sprijinind temeinic activi­ cute, peste .2.600 kg. boabe la grijirea corespunzătoare a ani­
tatea muncitorilor din cadrul a- hectar. malelor. pentru folosirea raţio­
nală a furajelor. întreaga activi­
cestui sector şi urmărindu-se Recolte tot atît de bune se ob­ tate a organizaţiei de bază de la
permanent ca animalele să fie ţin şi la legume. G.A.S. AAintia a fost strîns le­
furajate raţional, sporul mediu gată de lupta pentru reducerea
Realizare a economiilor — continuă a preţului de cost, pen­
zilnic a crescut la 0,717 kg. la tru realizarea de cît mai -multe
preocupare permanenta
porci puşi la îngrăşat, redueîn-
Colectivul de muncitori şi teh­ economii.
nicieni de la G.A.S. Mintia s-a In aceste zile, !a G.A.S. Min­
In ceea ce priveşte sectorul angajat ca pînă la sfîrşitul a- tia munca e şi mai intensă. Fie­
avicol, cu toate că la creşterea nului să realizeze economii în care lucrător din cadrul unită­
păsărilor s-au obţinut unele rea- valoare de 100.000 lei. Organi- ţii se străduieşte să lucreze mai
zîndu-se cît mai chibzuit activi- bine. mai cu spor, să-şi aducă
lizări, (procentul de ecloziune şi faţea ţn ţoale sectoarele de pro- din plin contribuţia la realiza­
numărul de ouă pe cap de găină rea angajamentelor luate.
ducţie, controlîndu-se perma­